6,914 matches
-
Cirozele hepatice 6. Icterele 7. Pancreatite acute și cronic 8. Litiaza biliară 9. Cancerul gastric 10. Cancerul de pancreas 11. Cancerul colonului 12. Cancerul de rect 13. Sindromul de malabsorbție 14. Rectocolita hemoragică 15. Boala Crohn 16. Noțiuni de endoscopie digestivă Baremul activităților practice 1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 100 2. Tehnici de explorare a secreției gastrice, interpretare: 20 buletine 3. Test Adler: 5 4. Proba de digestie (interpretare): 20 5. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 10 6. Paracenteza: 20 paracenteze
ANEXE din 2 decembrie 2009 la Ordinul ministrului sănătăţii publice, interimar, şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, interimar, nr. 1.398 / 6.042/2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219169_a_220498]
-
caz pentru serviciile acordate în regim de spitalizare de zi, documentele prevăzute în anexa nr. 16A. Infecțioase *) ICM 2009 = ICM realizat pe baza cazurilor validate în perioada 01.01.-31.12.2009 Pentru Institutul Clinic Fundeni, Institutul Clinic de Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni precum și Institutul Clinic de Uronefrologie și Transplant Renal Fundeni, ICM 2009 a fost considerat ICM realizat cumulat de secțiile componente ale fiecăruia dintre cele 3 institute, în perioada 01.01-31.12.2009. Pentru spitalele din rețeaua
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226199_a_227528]
-
zilei și o gustare constituită din hidrocarbonate complexe seara târziu/noaptea, astfel încât să fie evitate intervalele de post alimentar mai mari de 6 ore, iar aportul proteinelor să fie uniform distribuit în cursul zilei. Ruta orală trebuie preferată ori de câte ori toleranța digestivă o permite, atât pentru alimentație, cât și pentru administrarea de suplimente nutriționale. Alimentația enterală prin intermediul sondei naso-gastrice sau naso-jejunale poate înlocui ruta orală în cazul reducerii toleran��ei digestive. Prezența varicelor esofagiene nu reprezintă o contraindicație pentru nutriția enterală. Nutriția
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
uniform distribuit în cursul zilei. Ruta orală trebuie preferată ori de câte ori toleranța digestivă o permite, atât pentru alimentație, cât și pentru administrarea de suplimente nutriționale. Alimentația enterală prin intermediul sondei naso-gastrice sau naso-jejunale poate înlocui ruta orală în cazul reducerii toleran��ei digestive. Prezența varicelor esofagiene nu reprezintă o contraindicație pentru nutriția enterală. Nutriția parenterală este recomandată în situații particulare, în care necesarul nutrițional nu poate fi asigurat pe cale orală/enterală: hemoragia digestivă, ileus, postoperator. Principalele dezavantaje ale nutriției parenterale constau în riscul
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
naso-jejunale poate înlocui ruta orală în cazul reducerii toleran��ei digestive. Prezența varicelor esofagiene nu reprezintă o contraindicație pentru nutriția enterală. Nutriția parenterală este recomandată în situații particulare, în care necesarul nutrițional nu poate fi asigurat pe cale orală/enterală: hemoragia digestivă, ileus, postoperator. Principalele dezavantaje ale nutriției parenterale constau în riscul hemoragic legat de plasarea unui cateter central la pacienți cu coagulopatie și trombocitopenie, riscul infecțios, aportul excesiv de lichide la pacienți cu retenție hidrosalină. O serie de recomandări dietetice generale cum
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
hepatică și retenție de fluide (ascită, edeme). Encefalopatia hepatică subclinică este întâlnită la aproximativ 70% din pacienții cu ciroză hepatică și nu necesită intervenții nutriționale specifice. Majoritatea cazurilor de encefalopatie hepatică cu manifestări clinice sunt precipitate de evenimente ca hemoragia digestivă, infecții, dezechilibrul hidro-electrolitic/acido-bazic, constipație/diaree, administrarea de sedative. Deoarece ciroza hepatică este o afecțiune hipercatabolică, restricția de rutină a proteinelor din dietă este nejustificată. Peste 95% din pacienții cu ciroză hepatică tolerează o dietă cu conținut mixt de proteine
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
ca terapie de primă linie pentru profilaxia hemoragiei variceale. 2. Tratamentul hemoragiei acute variceale Hemoragia variceală este o complicație majoră a hipertensiunii portale și cauza principală de deces la pacienții cu ciroză hepatică. Hemoragia variceală reprezintă 60-70% din toate hemoragiile digestive superioare la pacientul cirotic. Hemoragia variceală se oprește spontan în 40-50% din cazuri. Mortalitatea și riscul de resângerare cresc dramatic în primele 6 săptămâni după primul episod de hemoragie variceală. În ciuda progreselor și standardizării terapiei farmacologice și endoscopice în ultimele
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
terapiei farmacologice și endoscopice în ultimele 2 decade, mortalitatea prin hemoragie variceală rămâne de aproximativ 20% la 6 săptămâni, aproximativ 40% dintre aceste decese datorându-se hemoragiei necontrolate. Hemoragia acută variceală reprezintă cea mai rapidă și severă formă de hemoragie digestivă superioară. Ea necesită internare, în funcție de gravitate, în serviciile de terapie intensivă/gastroenterologie, în grija unei echipe complexe, formată din gastroenterolog/endoscopist, terapeut intensiv, radiolog antrenat pentru radiologie intervențională, chirurg și personal mediu cu experiență în îngrijirea acestor cazuri. Tratamentul hemoragiei
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
cu experiență în îngrijirea acestor cazuri. Tratamentul hemoragiei acute variceale cuprinde A) măsuri generale și B) tratamentul specific. A) Măsuri generale Măsurile generale au ca obiective 1) resuscitarea și echilibrarea hemodinamică și 2) prevenirea și tratamentul complicațiilor asociate cu hemoragia digestivă la pacientul cirotic (aspirația, encefalopatia hepatică, decompensarea afecțiunii hepatice, insuficiența renală, infecțiile bacteriene). 1) Resuscitarea pacientului cu hemoragie variceală are 2 obiective majore: a) combaterea hipovolemiei prin administrare de substanțe cristaloide, macromoleculare și sânge pentru a asigura o perfuzie sistemică
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
sub 50 000/mmc, prin administrare de masă trombocitară. Administrarea de oxigen pe sondă nazală poate fi utilă la pacienții cu semne de oxigenare inadecvată. Aspirația naso-gastrică nu este obligatorie dar ea permite monitorizarea activității hemoragiei, eliminarea sângelui din tubul digestiv superior, administrarea medicamentelor la pacienții comatoși, prevenirea și tratamentul encefalopatiei hepatice prin administrare de lactuloză pe sondă. b) Prevenirea și tratamentul complicațiilor asociate cu hemoragia variceală (pneumonia de aspirație, infecțiile bacteriene, encefalopatia hepatică, insuficiența renală) se realizează printr-o suită
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
costului redus și ușurinței în administrare. La pacienții din clasa cu risc crescut (șoc hipovolemic, ascită refractară, icter, malnutriție), administrarea de cefriaxonă i.v. s-a dovedit superioară chinolonelor. Administrarea profilactică de antibiotice reprezintă o parte integrantă a tratamentului hemoragiei digestive superioare în ciroza hepatică. Hemoragia variceală poate precipita encefalopatia hepatică. Profilaxia prin administrare de lactuloză oral sau pe sondă naso-gastrică este controversată, iar tratamentul este prezentat în capitolul Encefalopatia hepatică. Insuficiența renală poate fi precipitată de hemoragia variceală printr-o
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
în perfuzie continuă în doză de 250 æg/h după un bolus inițial de 250 æg. Administrarea în bolus poate fi repetată, iar doza crescută la 500 æg/h la pacienții cu risc crescut (sângerare activă, severă, în momentul endoscopiei digestive). Tratamentul trebuie continuat timp de 5 zile pentru prevenirea resângerării precoce. Reacțiile adverse la administrarea de somatostatină sunt ușoare și constau în bradicardie, diaree, hiperglicemie, crampe abdominale. Somatostatina determină o rată similară a hemostazei și mortalității, dar reacții adverse mai
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
cazuri. TIPS în urgență este destinat cazurilor în care hemostaza endoscopică este ineficientă. Deoarece rata de resângerare din varicele gastrice după tratamentul endoscopic este mare, se recomandă considerarea precoce a TIPS sau intervenției chirurgicale la pacienții care resângerează. Tratamentul hemoragiei digestive din leziuni de gastropatie portal-hipertensivă Profilaxia primară a hemoragiei din gastropatia portal-hipertensivă (GPoH) nu este indicată. Hemoragia acută din GPoH beneficiază de tratament farmacologic cu agenții farmacologici vasoactivi indicați pentru tratamentul hemoragiei acute variceale (vasopresina cu/fără nitroglicerină, terlipresina, somatostatina
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
azotați de la nivel intestinal, 4) modificarea neurotransmisiei cerebrale. 1. Identificarea și eliminarea promptă a factorilor precipitanți este esențială pentru prognosticul pacienților cu encefalopatie hepatică. Corecția diselectrolitemiei, tratamentul infecțiilor cu antibiotice, administrarea de antagoniști specifici pacienților tratați cu sedative, controlul hemoragiei digestive și eliminarea sângelui din tubul digestiv pot preveni/ameliora manifestările encefalopatiei hepatice. 2. Modificări dietetice Malnutriția protein-calorică este întâlnită la 70-80% din pacienții cu ciroză hepatică. O balanță azotată pozitivă ameliorează encefalopatia hepatică stimulând regenerarea hepatică și crescând capacitatea musculară
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
neurotransmisiei cerebrale. 1. Identificarea și eliminarea promptă a factorilor precipitanți este esențială pentru prognosticul pacienților cu encefalopatie hepatică. Corecția diselectrolitemiei, tratamentul infecțiilor cu antibiotice, administrarea de antagoniști specifici pacienților tratați cu sedative, controlul hemoragiei digestive și eliminarea sângelui din tubul digestiv pot preveni/ameliora manifestările encefalopatiei hepatice. 2. Modificări dietetice Malnutriția protein-calorică este întâlnită la 70-80% din pacienții cu ciroză hepatică. O balanță azotată pozitivă ameliorează encefalopatia hepatică stimulând regenerarea hepatică și crescând capacitatea musculară de detoxifiere a amoniului. De aceea
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
pe cât posibil, îndepărtarea factorilor precipitanți reprezintă o altă etapă esențială în managementul pacienților cu ciroză hepatică și ascită. Aceștia pot fi: greșeli alimentare, nerespectarea tratamentului diuretic, administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene, administrarea de soluții saline perfuzabile, infecții (peritonita bacteriană spontană), hemoragia digestivă, dezvoltarea carcinomului hepatocelular, tromboza venei porte. 4.2. Măsuri dietetice: restricția de sodiu în dietă Retenția renală de sodiu reprezintă mecanismul fiziopatologic fundamental ce determină formarea ascitei în ciroza hepatică. De aceea, principiul terapeutic cheie pentru eliminarea ascitei este inducerea
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
5-6 litri de ascită pot fi evacuați fără administrare de albumină, fără apariția complicațiilor (disfuncție circulatorie, diselectrolitemie, disfuncție renală, encefalopatie hepatică). Paracenteza terapeutică este indicată pacienților cu ascită refractară sau ascită voluminoasă, în tensiune, ce determină un important disconfort respirator, digestiv sau cardiovascular (dispnee, sațietate precoce, imposibilitatea de a se alimenta, aritmii etc.) sau hernie ombilicală/inghinoscrotală cu modificări trofice cutanate sau/și risc de efracție. Deoarece paracentezele voluminoase nu elimină/corectează mecanismele implicate în apariția ascitei, aceasta se va reacumula
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
rapid. La pacienții cu răspuns terapeutic, paracenteza de control efectuată la 48 de ore de la instituirea tratamentului, relevă culturi negative și o scădere a numărului de leucocite cu până la 80% din valoarea inițială. Profilaxia PBS este recomandată pacienților cu hemoragie digestivă superioară (norfloxacin 400 mg per os la 12 ore, administrat timp de 7 zile începând din momentul endoscopiei digestive superioare efectuate în regim de urgență), pacienților spitalizați cu concentrație redusă ( Supraviețuirea după un episod PBS este limitată, fiind estimată la
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
negative și o scădere a numărului de leucocite cu până la 80% din valoarea inițială. Profilaxia PBS este recomandată pacienților cu hemoragie digestivă superioară (norfloxacin 400 mg per os la 12 ore, administrat timp de 7 zile începând din momentul endoscopiei digestive superioare efectuate în regim de urgență), pacienților spitalizați cu concentrație redusă ( Supraviețuirea după un episod PBS este limitată, fiind estimată la 30-50% la 1 an și 25-30% la 2 ani. De aceea, pacienții cu un episod PBS sunt considerați candidați
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
caz pentru serviciile acordate în regim de spitalizare de zi, documentele prevăzute în anexa nr. 16A. Infecțioase *) ICM 2009 = ICM realizat pe baza cazurilor validate în perioada 01.01.-31.12.2009 Pentru Institutul Clinic Fundeni, Institutul Clinic de Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni precum și Institutul Clinic de Uronefrologie și Transplant Renal Fundeni, ICM 2009 a fost considerat ICM realizat cumulat de secțiile componente ale fiecăruia dintre cele 3 institute, în perioada 01.01-31.12.2009. Pentru spitalele din rețeaua
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226228_a_227557]
-
caz pentru serviciile acordate în regim de spitalizare de zi, documentele prevăzute în anexa nr. 16A. Infecțioase *) ICM 2009 = ICM realizat pe baza cazurilor validate în perioada 01.01.-31.12.2009 Pentru Institutul Clinic Fundeni, Institutul Clinic de Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni precum și Institutul Clinic de Uronefrologie și Transplant Renal Fundeni, ICM 2009 a fost considerat ICM realizat cumulat de secțiile componente ale fiecăruia dintre cele 3 institute, în perioada 01.01-31.12.2009. Pentru spitalele din rețeaua
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226230_a_227559]
-
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN CANDIDOZELE CUTANEO-MUCOASE 1. Introducere 1.1. Definiție: Candidozele sunt infecții micotice acute, subacute, mai rar cronice, provocate de specii de ciuperci din genul Candida, cu localizare pe piele, unghii sau pe mucoase (gură, tubul digestiv, vagin, bronhii, plămâni). Terenul este factorul de bază în apariția manifestărilor determinate de infecția micotica. 1.2. Importantă medico-socială ● Reprezintă aproximativ 25% din totalul infecțiilor micotice, Cu răspândire largă, la persoane de toate vârstele. 2. Criterii de diagnostic 2.1
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
rezolutiva, fără complicații; ... b) Formă majoră - complicații: ... - pneumonie interstițiala cu mycoplasma în circa 50% din cazuri (probabil cauza bolii) - conjunctivita catarala sau purulenta (în 90% din cazuri), uneori keratite, ulcerații corneene și sinechii, leucoame sau cecitate după regresia bolii - tulburări digestive cu diaree și/sau vărsături, cauzatoare de dezechilibru hidroelectrolitic la copii - renal: hematurie și rar insuficientă renală acută prin necroza tubulara - neurologic: meningoencefalita, reacție meningeala, hemoragii cerebrale cu plegii diverse, poliradiculonevrită - cardiac: sufluri valvulare, modificări nespecifice pe EKG - poliartralgii 4
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
la pacienții adulți cu hepatită cronică virală B, C, și D, precum și la pacienții cu ciroză hepatică de etiologie virală B, C și D anexa nr. 7; ... h) Hepatocarcinomul - anexa nr. 8; ��... i) Steatohepatita nonalcoolică - anexa nr. 9; ... j) Hemoragiile digestive superioare - anexa nr. 10; ... k) Litiaza biliară - anexa nr. 11; ... l) Ciroza hepatică - anexa nr. 12; ... m) Pancreatita cronică - anexa nr. 13; ... n) Patologia stomacului operat - anexa nr. 14; ... o) Colecții intraabdominale - anexa nr. 15; ... p) Ghid de management în
ORDIN nr. 1.216 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226787_a_228116]
-
anexa nr. 10; ... k) Litiaza biliară - anexa nr. 11; ... l) Ciroza hepatică - anexa nr. 12; ... m) Pancreatita cronică - anexa nr. 13; ... n) Patologia stomacului operat - anexa nr. 14; ... o) Colecții intraabdominale - anexa nr. 15; ... p) Ghid de management în hemoragiile digestive inferioare acute - anexa nr. 16; ... q) Ghid privind recomandarea și monitorizarea terapiei biologice în bolile inflamatorii intestinale nespecifice (rectocolita ulcero-hemoragică și boala Crohn) - anexa nr. 17; ... r) Protocol de diagnostic și management al pancreatitei acute anexa nr. 18; ... s) Tumorile
ORDIN nr. 1.216 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226787_a_228116]