4,704 matches
-
distrugere în masă? Haideți să fim serioși! (Antena 1, 17.III.2003) B: Și mi-a intrat materialu azi. Hai taci ! (IVLRA: 117). C. Hai(de) - conector discursiv (îi formule clișeizate) În texte monologate, interjecția hai(de) funcționează în calitate de conector discursiv ( în formule clișeizate) marcând diverse roluri argumentative (dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț).53 ( Marchează o concesie: A: Păi ce să zic și eu? Să mă gândesc puțin. Să fiu de acord, să nu fiu de
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
registrul exprimării colocvial-familiare (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv în formule clișeizate). 3.2.2.1. Funcțiile îndeplinite în comunicare În comunicare formațiunea stai poate avea diferite valori pragmatice, îndeplinind funcția de: − operator de restructurare a ordinii la cuvânt; − marcator discursiv; − conector argumentativ. A. În calitate de operator de restructurare a ordinii la cuvânt, stai este indicele lingvistic prototipic utilizat de româna actuală vorbită în materie de strategie de preluare a dreptului la cuvânt (luând, cel mai adesea, locul formulelor politicoase de cerere
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
cuvânt: Și stați puțin, că încă n-am terminat. Unde-i forță și putere... Se cere și minte, vă zic eu! (www.jucaushii.ro). B. În anumite contexte, stai are funcția de a se referi la componentele actului comunicativ (marcator discursiv). În această calitate, are contextual, variate sensuri: − asociat în mod obligatoriu cu un verb dicendi, stimulează, asemenea lui hai(de,) deschiderea discuției: Stai să-ți spun și eu câteva: mamei i-au murit doi purcei de pestă, tata a dat
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
fost clasată ca particulă apelativă − care realizează o ofertă pentru îndeplinirea unei acțiuni alături de particulele care au funcția de frânare sau atenuare a unei acțiuni a interlocutorului (stai, lasă). 44Intr-o abordare mai nouă, unele formațiuni interjecționale sunt asociate studiului marcatorilor discursivi (operatori, conectori sau particule), termeni generici pentru desemnarea unor unități simple sau chiar complexe care au în comun funcția de a se referi la componentele actului comunicativ. Aceștia nu sunt încadrabili într-o clasă gramaticală omogenă, criteriul lor de reunire
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
desemantizate care se definesc prin faptul că nu se referă la numele adiacent, căruia îi poartă mărcile" (Brăescu, 2007: 1) și pot fi grupate în subclase: "adjectivele situaționale temporale și spațiale, adjectivele de ierarhizare/serializare, adjectivele contrastive, adjectivele de ajustare discursivă a denominației și adjectivele expresive " (Brăescu, 2007: 14). 29 De exemplu: absolut, actual, analog, aparent, asemănător, comun, contrar, coordonat, diferit, disperat, distinct, egal, fals, ferm, greșit, individual, nou, obișnuit, particular, personal, propriu, pur, rapid, reciproc, secundar, separat, similar, simplu, sincer
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
CUVÂNTÎNAINTE GABRIELA PANĂ DINDELEGAN 1. PREZENTARE GENERALĂ 1.1. Cartea Dinamica limbii române actuale - aspecte gramaticale și discursive este rodul unei munci în echipă, constituind una dintre lucrările de plan ale Sectorului de gramatică de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Alături de contribuțiile membrilor colectivului, sunt incluse în volum și câteva studii venind din afara Sectorului
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
noastre de lucru, prezentându-și, în acest cadru, și propriile contribuții. 1.2. Lucrarea a fost inițiată și concepută ca o continuare și o completare a GALR, propunându-și examinarea acelor fenomene de dinamică a limbii actuale și de dinamică discursivă imposibil de cuprins într-o lucrare de tipul GALR, orientată spre descrierea, statică, a gramaticii limbii literare actuale, mai presus de manifestările evoluției lingvistice și de diferențele de uz individual, discursiv sau stilistico-funcțional. Baza teoretică a articolelor cuprinse în volum
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
fenomene de dinamică a limbii actuale și de dinamică discursivă imposibil de cuprins într-o lucrare de tipul GALR, orientată spre descrierea, statică, a gramaticii limbii literare actuale, mai presus de manifestările evoluției lingvistice și de diferențele de uz individual, discursiv sau stilistico-funcțional. Baza teoretică a articolelor cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
nu poate fi niciodată epuizată, mai ales în perioade de "activitate" lingvistică intensă, cum este cea actuală, la care suntem martori și "actori", în același timp. Această actualitate continuă a temei este sugerată în subtitlu prin restrictivul "aspecte (gramaticale și discursive)". Lucrarea poate fi oricând continuată cu noi și noi aspecte ale dinamicii limbii actuale. 1.4. Interesul pentru dinamica limbilor actuale, văzută într-un proces mai larg al schimbărilor lingvistice, este mult mai general, fiind prezent și în alte limbi
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
cea postdecembristă, cu dinamica ei spectaculoasă, atât sub aspect cantitativ (număr de cuvinte nou introduse și de forme modificate sau în curs de modificare, număr de construcții cu mare frecvență, unele ajungând până la clișeizare, număr de sensuri și de utilizări discursive noi), cât și sub aspect calitativ (semnificația acestor schimbări la nivelul sistemului). Și, deși, în domeniul gramaticii, schimbările nu sunt la fel de frapante precum cele din lexic, totuși schimbările lexicului, mai ales sub aspectul inventarului de împrumuturi și al acomodării "românești
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
ale momentului. Cele mai multe dintre acestea continuă direcții și tendințe mai vechi, iar altele, fără a fi fenomene recente, sunt mai clar evidențiate în uzul actual al limbii. 2.2. Lucrarea își propune două direcții de interes, fenomene gramaticale și fenomene discursive, ultimele fără a fi examinate în sine și pentru sine, ci pentru reflexele lor gramaticale. Pe de o parte, sunt prezentate fenomenele gramaticale în dinamica lor actuală (productivitatea actuală a diverselor tipare flexionare ale substantivului și ale verbului; frecvența deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
substantivului și ale verbului; frecvența deosebită a anumitor forme gramaticale, proliferarea anumitor tipare sintactice, concurența diverselor clase și forme, stadiul actual al variației literare libere, raportul dintre normă și uz etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat utilității practice a cercetărilor de dinamică a limbii (concluziile
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat utilității practice a cercetărilor de dinamică a limbii (concluziile rezultate din monitorizarea principalelor posturi de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
două tipuri de substantivizări speciale), a unor forme și tipare de construcție a căror frecvență și repetabilitate pot ajunge până la clișeizare (extinderea utilizării prepoziției pe, preferința pentru anumite realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care le dobândesc, în limba actuală, anumite forme și construcții (de exemplu, valorile discursive noi ale nehotărâtului alde sau alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor interjecționale etc.). În final, lucrarea cuprinde o Bibliografie generală, la
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
repetabilitate pot ajunge până la clișeizare (extinderea utilizării prepoziției pe, preferința pentru anumite realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care le dobândesc, în limba actuală, anumite forme și construcții (de exemplu, valorile discursive noi ale nehotărâtului alde sau alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor interjecționale etc.). În final, lucrarea cuprinde o Bibliografie generală, la care s-au adăugat titlurile speciale, impuse de fiecare articol în parte. Tot aici apare și
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
ideile pașoptiste. Unele poezii vor constitui și cuprinsul volumului de debut, Poezii, apărut în 1862. Prima culegere a lui T. conține versificări ocazionale, având ca teme anumite momente istorice sau contemporane. Într-un spirit entuziast și grandilocvent, cu un stil discursiv și emfatic, el înșiruie principii politice și de morală socială, pentru a adopta, în cele din urmă, tonul satiric sau indignat al celui care se aștepta la mari prefaceri în bine. Doar pe alocuri se simte o undă de lirism
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
Peceți mari de lună ca niște copite/ mă izbesc în obraz [...] Blând, fânul acoperă/ vechi treceri, mari pietre albite și vinete/ cearcăne tulburătoare de pace” (Cu fața ascunsă). Pe de altă parte, multe poeme respiră un aer vag optzecist: livrescul discursiv, poezia cotidianului, colocvialitatea, o detașare pe alocuri ironică. Cele două tendințe - spre neoexpresionism și spre postmodernism - nu exclud mai vechea apetență pentru simbolismul încifrat, în poeme precum Materia signata, Febra de trei zile, Pasărea Rok etc. În volumul din 1982
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de prelați obtuzi ori de renegați intră în Șarpele și pila, Privighetoarea și vulturele. Limba este populară, totuși fraza se mișcă greoi, discursiv, căci ținta rămâne învățătura, trezirea minții și disciplina morală. Marin Sorescu aprecia că formula „gură de aur”, prin care Mihai Eminescu îl definea pe Ț., ar putea fi explicată tocmai „printr-un anume dar retoric, întâlnit în morala fabulelor, întinsă
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
erau invariabile : Format A4 sau CARTE POSTALĂ? A fost posibil să imprimați în câteva zile cu o tehnică neolitică asemenea volum de documente numai cu șase litere din alfabetul Limbii române? Domnule Spiridon, semnatar al cărții, ați folosit vreun procedeu discursiv inedit ? Sau poate o tehnologie lacunară cu viclenii pentru jocul euristic DE-A FAZANUL? Pag.138 - 139 - “La 1 decembrie circulau prin Iași manifeste ... scrise cu pixul: se adresau municitorilor, țăranilor și intelectualilor, să se unească împotriva dictaturii, unele semnate
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
mai este încă prezent - e aceea a funambulului și saltimbancului, evoluând spectaculos spre o temporalitate ideală” (Ion Pop). Și în cărțile următoare jocul rămâne mecanismul de producere a enunțului poetic atât la nivelul tematic, cât și la cel al practicii discursive. Șalul, eșarpele Isadorei (1978; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) ilustrează un cameleonism al tautofoniilor, poemele fiind construite suprarealist. Cuvintele sunt amestecate, divizate, reașezate în pagină, astfel că limbajul poetic renaște mereu din propria-i cenușă: „Aeve-i șarpele-neșarpe,/mult prea învoalatul
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
un cal/ vreau să mă pierz către Brăila/ spre primăvară o să mai viu/ ori o să-mi vină numele numa’/ să-l cânte șuții prin carteriu.” Unele poeme sunt marcate de o predispoziție pentru ludicul lingvistic, manifestat prin amestecul de registre discursive, prin traducerile fanteziste (de pildă, fostul raion Vânju Mare devine „Grand Vanjou”), prin specularea efectelor de burlesc, date de introducerea unor expresii și cuvinte străine în contexte insolite („La Grand Vanjou e vara pe trecute/ cu presimțiri prelungi de cabernet
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
-i placheta de versuri Din inimă, consemnare discretă a impulsurilor erotice și a stărilor de tristețe. Linia aceasta e abandonată după 1944, când F. adoptă, în numeroasele-i volume (începând cu Sub steagul vieții, 1950), postura scriitorului angajat, la modul discursiv, agitatoric, patetic festivist, autopastișându-se manierist. Sunt pagini care, dincolo de unele elemente de meșteșug ținând de versificație, prin caracterul lor simplist, exterior (chiar și atunci când evocă momente sau personalități din trecutul național), prin grosiera și vinovata deformare a realului social-politic s-
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]