5,812 matches
-
prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării disprețului. Atitudinea critică și scepticismul se exprimă prin ridicarea unei singure sprâncene. ▪ Ochii - dispun de posibilități de comunicare practice nelimitate. Sintagme precum “ferestrele sufletului” subliniază faptul că rolul lor principal este acela de a asigura comunicarea afectivă dintre oameni. Impactul privirii
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
orice și totuși nu pretind să fie declarați intelectuali. Adesea stăm cu toții de vorbă despre una, despre alta, așa, ca să ne treacă vremea și să umplem un timp mort. La nevoie, chiar ne pricepem la toate. Supărător mi se pare disprețul permanent, vizibil, ba chiar ostentativ, afișat de intelectualitate când discută în direct cu maneliștii. Dispreț voit față de niște interlocutori care de obicei păstrează mereu un ton respectuos și par mereu în defensivă în fața bombardamentului cu nume de opere și operete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
una, despre alta, așa, ca să ne treacă vremea și să umplem un timp mort. La nevoie, chiar ne pricepem la toate. Supărător mi se pare disprețul permanent, vizibil, ba chiar ostentativ, afișat de intelectualitate când discută în direct cu maneliștii. Dispreț voit față de niște interlocutori care de obicei păstrează mereu un ton respectuos și par mereu în defensivă în fața bombardamentului cu nume de opere și operete, baritoni și cântăreți „autentici“. Dispreț față de populime. Dispreț față de oricine nu e de acord cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ostentativ, afișat de intelectualitate când discută în direct cu maneliștii. Dispreț voit față de niște interlocutori care de obicei păstrează mereu un ton respectuos și par mereu în defensivă în fața bombardamentului cu nume de opere și operete, baritoni și cântăreți „autentici“. Dispreț față de populime. Dispreț față de oricine nu e de acord cu ei. Căci există, mai des decât ar fi necesar pe fața pământului, soiul ăsta de intelectual care nu polemizează cu cei pe care-i consideră inferiori. El dă sentințe. El
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
intelectualitate când discută în direct cu maneliștii. Dispreț voit față de niște interlocutori care de obicei păstrează mereu un ton respectuos și par mereu în defensivă în fața bombardamentului cu nume de opere și operete, baritoni și cântăreți „autentici“. Dispreț față de populime. Dispreț față de oricine nu e de acord cu ei. Căci există, mai des decât ar fi necesar pe fața pământului, soiul ăsta de intelectual care nu polemizează cu cei pe care-i consideră inferiori. El dă sentințe. El știe. El aruncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Și mai ales simt că mulți se vor arăta indignați de nepotrivita alegere de a prezenta alături cartea Annei Politkovskaia, Rusia lui Putin. Chomsky scrie la un moment dat în acest (unul din multeleă volum de articole politice, Intervenții, despre disprețul tuturor pentru intelectualii aserviți regimurilor totalitare și toleranța majorității pentru lingăii regimurilor democratice. Ei bine, această frază citită după ce am trecut prin Rusia lui Putin mi s-a părut enervantă prin ingenuitatea ei. Fundamental, este exprimat un adevăr. Practic, raționamentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
se simte afectat, fără să-și poată explica plauzibil starea psihică pe care o trăiește. În acest sens, ,,psihologii au descoperit că o relație are o probabilitate foarte mare să se încheie dacă un partener produce expresii faciale care exprimă disprețul chiar dacă celălalt nu le observă"26. Explicația ne este oferită de rezultatul cercetării italienilor Giacomo Rizzolatti și Vittorio Gallese (1996) de la Universitatea din Parma. Aceștia au înregistrat disprețul unor persoane cu ajutorul unei clase de celule nervoase cu rol de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mare să se încheie dacă un partener produce expresii faciale care exprimă disprețul chiar dacă celălalt nu le observă"26. Explicația ne este oferită de rezultatul cercetării italienilor Giacomo Rizzolatti și Vittorio Gallese (1996) de la Universitatea din Parma. Aceștia au înregistrat disprețul unor persoane cu ajutorul unei clase de celule nervoase cu rol de a controla mușchii și mișcările corpului (,,neuronii-oglindă"), care acționează la fel ca un poligraf interior ce răspunde mai degrabă la afișarea emoției exprimate de limbajul corporal decât să simuleze
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
confruntări pentru a scăpa de sentimentul de inferioritate care-l apasă; • mâna invadatoare: cuprinderea mâinii și bicepsului interlocutorului cu ambele mâini, cotropind și invadând spațiul personal al acestuia; • substitutul: întinderea degetului arătător în loc de mână, exprimând superficialitate în angajarea cu celălalt, dispreț și faptul că va fi uitat în zece secunde după acest contact; • mâna fugitivă: oferirea și retragerea extrem de rapidă a mâinii, ilustrând o persoană cu temperament dinamic; • mâna fondantă: abandonarea mâinii într-un mod afectuos, care ,,se topește" în mâna
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fondantă: abandonarea mâinii într-un mod afectuos, care ,,se topește" în mâna celuilalt cu scopul de a seduce, de a obține un avantaj sau de a-l dirija pe celălalt; • ciocul de rață: apucarea mâinii interlocutorului în semn de respingere, dispreț sau îndepărtare; • mâna moluscă: întinderea mâinii cu moliciune, lipsă de energie, relaxare totală, fără să exercite nicio presiune asupra mâinii interlocutorului, indicând refuzul de a se angaja în relație sau de a-l cunoaște pe acesta 54. Accepțiunea socială evidențiază
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cărui inimă au fost străpunsă de cele mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru 52 el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în slujba unei tiranii unice în istoria noastră. Poate că „funcțiile” mai modeste (ca orizont intelectual și uman în primul rând) au „realizat” prea puțin sau deloc în ce angrenaj... funcționează. Numai că înstrăinarea de mulțimea celor fără putere, indiferența, disprețul și, mai ales, „aportul adus” cu mai mult sau mai puțin zel nu-i scuză. Și totuși... Totuși democrația le acordă și lor dreptul să se purifice, să recunoască, să se recunoască, să se transforme cât mai repede din „funcții
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
doar se muncește: „muncip”! Sunt impuse baremuri sau „norme”, indiferent de domeniu: industrie, agricultură, educație, sănătate, demografie etc. Rezultatul? „Bunuri 105 de larg consum” de proastă calitate, absolvenți de școală slab pregătiți, copii concepuți conform legii din 1966 („ceaușeii”), în disprețul oricărei idei de planning familial. Încălțămintea se dezlipește după câteva purtări (ghetele confecționate înainte de „naționalizare” - 1948, la Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
calității în general, a calității umane în special. Astfel că „societatea socialistă multilateral dezvoltată” a lui Ceaușescu este aptă să se transforme în „societate de consum”! (Cu condiția suprimării „odiosului”!). Lipsa de respect pentru mediu, plăcerea risipei și a luxului, disprețul față de „munca de jos” - caracteristice „gulerelor albe” din statul comunist - le facilitează acestora (la vremuri noi tot noi!) „implementarea” unui capitalism „original”. Ghicești nivelul „societății de consum” din România de azi după movilele de gunoaie din văile râurilor și de la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
s-au înmulțit cu mult peste numărul existent conform legii în vigoare. Taxele plătite de votanți merg în buzunarul „aleșilor” excedentari, în loc să ajungă la orfani, la bătrâni și bolnavi, ceea ce nu pot să suport! Prin urmare, când sunt tratat cu dispreț, ca un „supus” care nu contează, scriu. Din indignare și din revoltă. Guvernele din ultimii ani nu m au întrebat dacă subscriu la alocările bugetare pentru Catedrala gigantică din București (în timp ce atâtea biserici de patrimoniu sunt gata să se prăbușească
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cărui inimă au fost străpunsă de cele mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru 52 el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în slujba unei tiranii unice în istoria noastră. Poate că „funcțiile” mai modeste (ca orizont intelectual și uman în primul rând) au „realizat” prea puțin sau deloc în ce angrenaj... funcționează. Numai că înstrăinarea de mulțimea celor fără putere, indiferența, disprețul și, mai ales, „aportul adus” cu mai mult sau mai puțin zel nu-i scuză. Și totuși... Totuși democrația le acordă și lor dreptul să se purifice, să recunoască, să se recunoască, să se transforme cât mai repede din „funcții
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
doar se muncește: „muncip”! Sunt impuse baremuri sau „norme”, indiferent de domeniu: industrie, agricultură, educație, sănătate, demografie etc. Rezultatul? „Bunuri 105 de larg consum” de proastă calitate, absolvenți de școală slab pregătiți, copii concepuți conform legii din 1966 („ceaușeii”), în disprețul oricărei idei de planning familial. Încălțămintea se dezlipește după câteva purtări (ghetele confecționate înainte de „naționalizare” - 1948, la Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
calității în general, a calității umane în special. Astfel că „societatea socialistă multilateral dezvoltată” a lui Ceaușescu este aptă să se transforme în „societate de consum”! (Cu condiția suprimării „odiosului”!). Lipsa de respect pentru mediu, plăcerea risipei și a luxului, disprețul față de „munca de jos” - caracteristice „gulerelor albe” din statul comunist - le facilitează acestora (la vremuri noi tot noi!) „implementarea” unui capitalism „original”. Ghicești nivelul „societății de consum” din România de azi după movilele de gunoaie din văile râurilor și de la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
s-au înmulțit cu mult peste numărul existent conform legii în vigoare. Taxele plătite de votanți merg în buzunarul „aleșilor” excedentari, în loc să ajungă la orfani, la bătrâni și bolnavi, ceea ce nu pot să suport! Prin urmare, când sunt tratat cu dispreț, ca un „supus” care nu contează, scriu. Din indignare și din revoltă. Guvernele din ultimii ani nu m au întrebat dacă subscriu la alocările bugetare pentru Catedrala gigantică din București (în timp ce atâtea biserici de patrimoniu sunt gata să se prăbușească
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ea o să-l înzdrăvenească din nou pe împărat." (Frații Grimm, Apa vieții) (b) " Spre apusul de jăratic / Cu livezi scăldate-n aur, / Trece-un nour singuratic / Alb și mare cât un taur." (George Topârceanu, Aeroplanul) (c) "Uriașul se întoarse cu dispreț spre croitoraș și n-avu decât un singur răspuns: Ți-ai și găsit cu cine să mă-nsoțesc! C-un țâști-bâști, c-un coate-goale!..." (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (d) "Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de Valeriu Stoica în Ministerul Justiției, arătând «realizările acestuia». 1. A distrus încrederea populației în actul de justiție. Nu a găsit niciodată probe suficiente pentru acuzarea și trimiterea în judecată a marilor corupți și a capilor lumii interlope. Tratează cu dispreț actul justiției, discreditându-l chiar prin propunerea reformării justiției printr-un pachet de legi adoptat prin asumarea răspunderii guvernamentale. A pus întotdeauna interesul de partid al PNL deasupra interesului național și a folosit Ministerul Justiției ca pe o armă de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
ne aflam față în față. De fapt, este un fel de spune „față în față”, din moment ce arestatul, aflat la masa de anchetă, stătea întors la 90 de grade în raport cu poziția mea, astfel încât nu-i puteam studia decât profilul. Sfidare, aroganță, dispreț, disperare mascată? Toate la un loc? Era îmbrăcat, nu am înțeles de ce, într-o salopetă de un albastru spălăcit, într-o singură croială bluza și pantalonii, cu fermoar la mijloc, iar la mâini purta cătușe! Prefăcându-mă că nu mi
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]