5,717 matches
-
unele reparații la biserică și la palat. Dar lucrări de restaurare cu adevărat ample și competent dirijate se vor desfășura abia după anul 1912, când principele George Valentin Bibescu va cumpăra de la o mătușă o parte din moșie și Curtea Domnească, iar soția sa, Martha Bibescu, născută Lahovary, va face din repunerea în valoare a acestui "colț întreg de țară", cum spune G.M. Cantacuzino, unul dintre principalele scopuri ale vieții sale. Urmărind fazele acestei restaurări, așa cum sunt ele ilustrate în expoziția
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
care Satan, aruncând o privire peste lume, vede oastea lui Mahomet gata să robească Muntenia toată... Țigănimea este înarmată de Țepeș... Întunecimea sa, Campionul forțelor răului, susținătorul Sultanului invadator. ...vede și tabăra țigănească, între Alba și Flămânda-adunată, care, după porunca domnească, acum era și-n arme îmbrăcată... Și intriga continuă: Căci Vlad Vodă locuri de moșie Le dăduse cu-această învoială Ca de acuma și dânșii să fie Oameni ca și alții cu rânduială. Exact ce cere astăzi și deputatul rromilor
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
arealul faunei și florei pînă la compoziția etnică a populației, de la primele urme de locuire din timpul geților și dacilor pînă la perioada popoarelor migratoare (pecenegii, cumanii și tătarii), de la vetrele medievale ale cetății de scaun pînă la clădirile reședinței domnești din secolul al XVI-lea, de la trăsăturile arhitectonice în timpul perioadei fanariote pînă la cele din timpul Regulamentul Organic, de la ambianța pașoptistă pînă la instaurarea monarhiei, totul e prins de istoric în paginile monogafiei. Partea cea mai savuroasă, plină de farmec
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
numele lui cedează tot mai mult teren în fața dreptului natural. Morala religioasă va scăpăta în fața misionarilor moralei ateiste, iar monarhilor din curțile europene le va fi dat să audă tot mai des înfiorătoarele și insuportabilele insinuări cum că osul lor domnesc, departe de a descinde din spița imaculată a ierarhiilor celeste, e croit din aceeași plămadă efemeră ca cea a muritorilor de rînd. Și astfel, imaculata doctrină creștină prinde să se acopere de pete, în vreme ce temeinicia divină a tronului regesc îndură
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
epidictic, o formă de laudă publică, era în stare să creeze convingeri. Adânc cugetător, tocmai pentru că era format în lumina cărții latine, Miron Costin trăia nostalgia antichității „cea plină de spirit”, atunci când pronunța discursuri în speranța civilizării manierelor de la curtea domnească moldavă. Spre a confirma urma lecturilor sale ne-am întors asupra cărții lui Titus Livius, Ab urbe condita. De acolo preluase cronicarul, rezumativ, cu noimă moralizatoare, istoria abuzurilor zguduitoare comise de împăratul Tarquinius Superbus. Era impresionat reflexivul Costin, trăitor într-
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
piatră albă. În localitate, care se cheamă chiar Mănăstirea Cașin, se află mai multe obiective deosebite pe care turiștii care ajung în aceste zone le descoperă pe cont propriu. Tot domnitorul Gheorghe Ștefan a lăsat în urma sa un impresionant Palat Domnesc, care a fost construit în secolul al VII-lea, dominând imperios Valea Cașinului. Călătorii mai pot vizita rezervația naturală Buciaș, unde se găsește și o cascadă cu o cădere de 15 metri, aflată pe pârâul cu același nume, pot bea
Agenda2005-38-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284222_a_285551]
-
doi băieți din flori ai prințului moștenitor Carol, viitorul Carol II. A fost ucisă și mama lor, ibovnica princiară din popor. Asasinatul s-a comis în numele rațiunii de stat, pentru a nu se crea viitori pretendenți la tron din os domnesc. Această ticăloșie anti-românească și lipsită de omenie ascundea alt substrat psihologic. Ionel Brătianu și Barbu Știrbey doreau să vâre într-o oribilă crimă pe regele Ferdinand și pe regina Maria, pentru a-i avea complici. Nimic nu leagă mai mult
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
numește cu plăcere contribuția lui Barbu Lăzăreanu, când acesta îi semnalează în vederea ediției "sâmburele acțiunii" din O noapte furtunoasă în La Moși din "Foaie interesantă", din 1878. Șerban Cioculescu, pasionat de idee, își continuă cercetarea în periodice și, descoperind Porunca domnească în "Almanahul lui Moș Teacă din 1900" încredințează descoperirea "Gazetei literare" din 1957, primind în numărul imediat următor al revistei replica lui Ion Manole, bazată pe alte relații posibile, sugerate de folclor și de Anton Pann. Același procedeu, în cazul
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
clăcii. Miercuri, 26 mai MĂNĂSTIREA COTROCENI În 1679 a început construcția Mănăstirii Cotroceni, ctitoria lui Șerban Cantacuzino, domn al Munteniei între 1678 și 1688. Clădirile mănăstirii au fost folosite de domnii munteni ca reședință de vară. În 1893, vechile case domnești au fost demolate pentru ca pe locul respectiv să se înalțe Palatul Cotroceni, reședință a familiei prințului Ferdinand; în 1984, biserica a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Joi, 27 mai ALEKSANDR SOLJENIȚÎN În urmă cu 10 ani a revenit
Agenda2004-21-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282459_a_283788]
-
extrem de interesante și, crede autoarea, pe nedrept ignorate pînă acum. Dar ce descoperă, de fapt, Dolores Toma? Mai întîi, spuneam, că am avut și noi grădini. 60 de grădini publice, la 1877, în București, potrivit lui Ulysse de Marsillac... în afară de cele domnești sau boierești, și ele deseori dechise publicului. E adevărat, toate mult mai modeste decît referentul lor francez de secol XVII, magnific descris de studiu. Ne uimește nu doar faptul că am avut grădini, ci și numărul lor, uimire care pare
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
locul lor la intrarea în oraș / după aterizare. Când au apărut pavilioanele regale în România? Preluând tradiția internațională, primii care au folosit stindarde personale au fost Domnii Principatelor Române, însă nu toți și destul de rar. Sunt cunoscute, de exemplu, stindarde domnești ale lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) și Alexandru Ioan Cuza (din 1863). Primul document oficial care stabilea un Pavilion Regal a fost Înaltul Decret Regal din 9 iunie 1898. Potrivit acestuia, pavilionul regal avea formă pătrată (2,5 m) și era
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
autorului ocazia de a schița silueta scribului domnesc în acțiune („chiamă pe grămătic și-i poruncește să scrie. Logofătul își iea pe genuchi o fășioară lungă de hârtie, deschide călimara de la brâu, își curăță condeiul de trestie și, după spusa domnească, scrie așa”) și apoi ilustrează vigoarea verbului domnesc, adecvat destinatarului, vameș hoț, cum se mai întâmplă: „Ce porc de câne ești tu... fecior de lele... că vom trimite domnia mea de acolo te va spânzura...”. În această schiță de portret
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
în acțiune („chiamă pe grămătic și-i poruncește să scrie. Logofătul își iea pe genuchi o fășioară lungă de hârtie, deschide călimara de la brâu, își curăță condeiul de trestie și, după spusa domnească, scrie așa”) și apoi ilustrează vigoarea verbului domnesc, adecvat destinatarului, vameș hoț, cum se mai întâmplă: „Ce porc de câne ești tu... fecior de lele... că vom trimite domnia mea de acolo te va spânzura...”. În această schiță de portret care propune o întreagă desfășurare epică în jurul unui
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
dovedi în vorbire statornicie de credință, în anchete tărie de caracter, suportând chiar moartea de e nevoie, aceasta înseamnă a voi să fii moștenitor al lui Hristos, a îndeplini poruncile lui Dumnezeu, a face voia Tatălui”. (Sf. Ciprian, Despre rugăciunea domnească, XIV, în PSB, vol. 3, p. 472) „Și câți dintre creștinii noștri de azi nu știu că trebuie să moară dacă stăruie mai departe să mărturisească credința creștină, pe când, dimpotrivă, ar putea fi din nou liberi dacă ar tăgădui pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu niciun weekend. privesc pădurea: stejari, salcâmi și brazi. privesc ploaia și mă tratez cu parfum de piersică... visez raiul, cu tâmpla lângă o petală de trandafir galben. și te visez și pe tine, În brațele mele, mirosind a pere domnești, a versuri cu dor. la radio, e muzică italiană, caldă. Milva - Nulla Rimpiangerò. la fereastră, o lumânare, pentru Maica Domnului. și șoptesc „Cuvine-se cu adevărat”... și totul este așa de simplu și de frumos! precum zborul păsării, poemul libertății
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
locuință a scriitorului Ion Alexandru Brătescu-Voinești, care adăpostește manuscrise, fotografii, documente ce au aparținut unor scriitori locali: Ienăchiță Văcărescu, Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica etc. Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă un ansamblu de construcții din secolele XV-XVIII, prima casă domnească - din care se văd astăzi o parte a vechilor ziduri și subsolul - fiind construită de Mircea cel Bătrân. Domnitorii care i-au urmat au adăugat și alte construcții, au renovat sau le-au extins pe cele existente; în timpul domniei lui
Agenda2003-50-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281838_a_283167]
-
le-au fost organizate excursii în Carpați, la Cetatea Poienari (Cetatea lui Vlad țepeș/ Drakula), la Barajul Vidraru și la Mănăstirea rupestră Corbii de Piatră (sec. IX); ei au vizitat de asemeni celebrele monumente de artă și cultură românească: Biserica Domnească (sec. XIV) și Mănăstirea Curtea de Argeș (sec. XVI). în ziua de 15 iulie 2013 în Sala Meșterul Manole din Palatul Arhiepiscopal/ Regal din Curtea de Argeș a avut loc Ceremonia de primire a Noului Membru al Academiei Internaționale Orient Occident. Astfel, în urma Hotărârii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de hatman ce fusese creat de Ipsilanti. Dumitrașco Fșilodorț e căpitan de lefegii la 1777. Costache Fșilodorț e cămăraș pe la 1780. ș...ț Un fiu al hatmanului Manolache, a avut de soție o Scanavi” (p. 262). În listele din Sfatul domnesc și alți mari dregători ai Tării Românești din secolul al XVIII-lea de Theodora Rădulescu (“Revista Arhivelor”, 2/1972), apare Costache «Filodor», vel postelnic între 18 februarie - 25 iunie 1788 (p. 309). Diplomatul Nicolae Filodor a fost căsătorit cu Margareta
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
limba și literatura, muzica, sculptura, arhitectura, arta populară etc., a căror prezentare aparține distinsului filolog Maria Marinescu-Himu. În descrierea relațiilor politice, economice și culturale dintre Grecia și România, autorul acordă o atenție aparte domniilor fanariote, subliniind contribuția celor două Academii Domnești de la București și Iași la dezvoltarea învățământului și a activității editoriale românești din perioada Iluminismului. Un loc însemnat ocupă, de asemenea, istoria Bisericii Române, capitol semnat de elenistul Ilias Fratseas. Bogata materie cuprinsă în cele 254 de pagini ale cărții
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
dorința de a îmblânzi timpul... de a vorbi despre minuni... răspunsul nu a întârziat să apară! orice lucru făcut cu dragoste, speranța și osteneală, renaște, înainte de toate, prin munca și trăiește prin credință! au fost ridicate case, chilii, o casă domneasca și un muzeu, o bibliotecă, un arhondaric, o trapeza boltita și mai multe anexe gospodărești. în ultimii doi ani, a fost ridicată din temelii o nouă biserică, un „Paraclis”, cu mult mai mare și mai încăpător că mănăstirea, devenită demult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în data de 20 mai 1388, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân către mănăstirea Cozia, dar se presupune că eaexista cu mult înainte, mergând până la sfârșitul secolului al XIII-lea, fiind sub acest aspect cea mai veche mănăstire domneasca din Țară Românească și poate din sud-estul Europei. mai bine de câteva secole, mănăstirea Cotmeana a fost metohul mănăstirii Cozia. răsfoind mică monografie a comunei Cotmeana, scrisă chiar de părintele Ioasaf Boiciuc, aflu că mănăstirea își are originea pe o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cu niciun weekend. privesc pădurea: stejari, salcâmi și brazi. privesc ploaia și mă tratez cu parfum de piersică... visez raiul, cu tâmpla lângă o petală de trandafir galben. și te visez și pe tine, În brațele mele, mirosind a pere domnești, a versuri cu dor. la radio, e muzică italiană, caldă. Milva - Nulla Rimpiangerò. la fereastră, o lumânare, pentru Maica Domnului. și șoptesc „Cuvine-se cu adevărat”... și totul este așa de simplu și de frumos! precum zborul păsării, poemul libertății
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
așezate în calea unei umori mînioase, neînstare însă, pînă la urmă, a se manifestă. Electricitatea norilor se scurge în stratul unor stihuri, în fond, bonome: Fiind o întreprindere cu totul arbitrară,/ această școală există din timpuri imemoriale,/ în afară de orice cancelarie/ domneasca, fanariotească// Plecînd de la constatarea terna/ că pe malurile Bahluiului/ nu există reptile,/ Regulamentul Școlii ieșene de înot/ interzice cu desăvîrșire/ mușcăturile infantile// Spiritul de echipă se manifestă/ numai în apă/ (alte nenumărate și docte detalii/ îmi scăpa...)// Aviz amatorilor:/ sînt
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
artistice, și-a ocupat locul în orchestră, la harpa), au “instrumentat” un eveniment de clasă, cu adevărat de nivel european. “Primăvară clasică europeană” a beneficiat și de o ambianța de vis, în spațiul generos oferit de Complexul național muzeal “Curtea domneasca”: pe cele câteva sute de scaune, spectatorii, obligatoriu în ținute de seară (invitațiile menționau expres: “Dress code - black ție”, iar coordonatoarea proiectului din partea primăriei, Alină Dumbrava, a dat notă unei elegante distinse), au aplaudat sub cerul înstelat un program de
Prim?vara clasic? european? by Octavian URSULESCU [Corola-journal/Journalistic/83737_a_85062]
-
țel. 0264/595339 CONSTANTĂ Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, țel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, țel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, țel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domneasca nr. 27, țel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, țel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casă Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, țel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, țel. 0232/412712
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]