5,649 matches
-
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=400549100015021&set=pb.100001798048576.-2207520000.1350197632&type=1&theater]) Codul poștal al satului este 727335.() Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște.() Satul Corni este parohie ortodoxă cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.In biserică satului au slujit:preotul Ion Marian, preotul Gherghina Nicolae și mai
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
erau ale soției lui Lațcu, fiică a boierului Romașco,fiu al marelui pan Drăgoi (întemeiatorul satului), acordate acestuia din urmă de domnul Alexandru cel Bun. Pan Drăgoi este un personaj important în timpul lui Ștefan cel Mare, face parte din sfatul domnesc, satele sale Drăgoiești, Lucăcești, Botești și Căcăceni (azi dispărut)constituiau domeniul său. Drăgoiești era locul unde își avea curtea boierească și biserica de piatră, satul se afla în locul pe unde trecea un vechi drum comercial, care lega Suceava, capitala Moldovei
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa menționare printre dregătorii sfatului domnesc având loc într-un document din 3 martie 1535. [5] În calitate de vistiernic, Mateiaș avea responsabilitatea administrării veniturilor țării dar și ale curții domnești. El a fost un boier de încredere al domnitorului, fiindu-i încredințate și misiuni diplomatice. El a fost trimis cu diferite misiuni în Transilvania, pentru a trata cu Ioan I Zápolya sau cu reprezentanții regelui Ferdinand. Unul dintre emisarii imperiali
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
l-a urmat pe domnitor în exil. Noul domnitor, Ștefan Lăcustă (1538-1540), l-a făcut pe Mateiaș pârcălab de Roman (între 7 martie și 13 iunie 1540), iar la 30 noiembrie 1540 este menționat ca al cincilea boier din Sfatul domnesc, dar fără dregătorie. După reîntoarcerea lui Petru Rareș pe tron în 1541, Mateiaș este numit în dregătoria de mare logofăt în locul lui Gavril Trotușan, care a fost ucis ca trădător. [7] În perioada iulie 1541 - martie 1545, marele logofăt Mateiaș
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
municipiul Fălticeni. Prima sa atestare documentare datează dintr-un uric din 1365 al domnitorului Bogdan I al Moldovei (1359-1365), prin care satul Lămășeni este dat boierului Rotopan. În secolele următoare, satul a fost pe rând sat răzeșesc, sat boieresc, sat domnesc și sat mănăstiresc. Conform Cronicii parohiale redactate de preotul Petru Rusu, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a fost construită o biserică de lemn în imediata apropiere a actualei biserici de lemn.
Lămășeni, Suceava () [Corola-website/Science/301965_a_303294]
-
național Slatina - Râmnicu-Vâlcea de la sud la nord. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Corbu, situată la 35 km. Cea mai veche atestare documentară a satului Făgețelu (sat care dă și denumirea actuală a comunei Făgețelu) este "Hrisovul domnesc" din anul 1475. Pe teritoriul comunei Făgețelu, în satul Chilia, se află un muzeu sătesc, operă și contribuție a sculptorului Nicolae Nica. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Făgețelu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau "Harta teatrului de război din Europa din anii 1828-1829") apare sub forma Jovărăști, cartografii ruși redând prin "J" grupul "GI". Grecul (aromânul) Iamandi Giuvara (vezi și Iancu Jianu)a fost paharnic la curtea domnească și a avut posibilitatea să strângă mult aur, iar la un moment dat să ceară Domnului moșia în schimbul aurului de care acesta avea nevoie pentru plata tributului față de Poartă. În acest fel Iamandi Giuvara obține moșia Giuvărăști unde și-a
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
Tara Loviștei, această carte fiind prima lucrare științifică de referință care vorbește despre Boișoara. Istoricul Comunei Boișoara se confundă cu istoricul Loviștei. În centrul Loviștei se află Comuna Boișoara, prin care trece străvechiul drum de legătură dintre Curtea de Argeș, vechi scaun domnesc. Populație în Loviștea a existat din preistorie, fiind un ținut înconjurat din toate părțile de munți înalți, ca o cetate. În trecut în Ținutul Loviștea nu se putea pătrunde decât pe două căi: pe la sud-est, de la Sălătruc din Județul Argeș
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
înălțându-se, prin mijlocirea unui rând de arcuri oblice, cea de-a doua turlă a bisericii. Cu prilejul acestor lucrări de extindere, a fost făcută probabil și turla naosului, schimbându-se radical înfățișarea biserici lui Petru Rareș. Inițial o ctitorie domnească de proporții modeste, mănăstirea s-a dezvoltat ulterior, devenind una dintre cele mai reprezentative așezări monahale din trecutul Moldovei. Ea a fost prădată cumplit de tătari la începutul secolului al XVIII-lea, începând să decadă și să devină pustie. În
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
aici fostul castru roman Pons Vetus, datând din secolul al II-lea, era noastră. Acesta se află pe malul stâng al Oltului, în satul Câinenii Mici (La Turnulețe). Străvechea vatră a Câinenilor este atestată documentar pentru prima dată de hrisovul domnesc din 25 martie 1415, din care reiese că voievodul Mircea cel Bătrân dăruiește vama de la Genune spre administrare Mănăstirii Cozia. Dania lui Mircea cel Batrân este întărită de hrisovul dat de voievodul Radu cel Mare, datând din 20 ianuarie 1505
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
Cepari, Neagra, Seliștea Mare, Seliștea Mică, Seliștea Todireștilor, Munții Olanu și Pietriceaua, Bumbuiești jumătate, Bratovești cu Muntele Dosul Mogăi..."" Vechimea satului este cu mult mai mare de cât cea prezentată mai sus. Dania domnitorului Neagoe Basarab este întărită prin hrisovul domnesc dat de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1689 (7197) din 13 Iulie: ""... Constantin Brâncoveanu V. V. poruncește căpitanului din Alexandru din Loviște să dea înapoi Mănăstirii Cozia bucatele luate din satul Bratovești, care aparțineau Mănăstirii Cozia și să nu se mai
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
etape diferite și de ctitori diferiți. Ansamblul monastic se compune din: Incinta principală, pe plan dreptunghiular, este flancată la nord de corpul etajat al chiliilor, cu fațada structurată în mod armonios de anfilada de arcade. La sud se află reședința domnească, încununată de turnul clopotniță și având o impunătoare "sală de sfat". Pe latura de vest se află sala trapezei și, deasupra acesteia, paraclisul. Mănăstirea Horezu a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Construită între 1690 și 1693 pe
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
este atestată în documentele vremii încă din anul 1668, atunci când, într-un document privitor la Cerneți în care apare și semnătura lui Mihaiu Hargetoianu care avea titlul de vel stolnic. Tot de la sfârșitul sec. al XVII-lea, într-un act domnesc, datat 1697, întâlnim un Dumitrașco Argetoianu, vel Căpitan. Referirile la membrii acestei familii sunt mult mai numeroase în sec. al XVIII-lea. Astfel, pe Constantin serdaru Argetoianu, fiul lui Dumitrașco de care am amintit, îl întâlnim pe la 1718 - 1720, în timpul
Comuna Argetoaia, Dolj () [Corola-website/Science/300388_a_301717]
-
la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea Comana (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu ce cuprinde biserica „Sfântul Nicolae”, casa domnească, chiliile, turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1932). În rest, alte noua obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care datează din Neolitic ( înregistrat la comisia națională a monumentelor și siturilor istorice), siteul arheologic de la Dobreni care datează din epoca bronzului ( înregistrat la Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin Șerban, Biserica din satul Dobreni construită de Constantin Șerban în secolul al XVII-lea și care face parte din patrimoniul național precum și Biserica din satul Vărăști cu Hramul Sfanțului Nicolae reconstituita în secolul al XIX-lea. În
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Cristalinului pe la 1620 și au cumpărat de la succesorii târzii ai boierilor Minea și Iepure două moșii aflate acolo. Nu se știe cum au intrat în posesia satului scindat acești succesori. Dar ei erau puternici, respectați și foarte apropiați de scaunele domnești. Erau vestiții Frați Buzești. Ei stăpâneau ocinile dobridorene pe bază de documente voievodale emise de Radu de la Afumați (1522-1523; 1525-1529), Vlad Înecatul (1530-1531), Radu Paisie Călugărul (1535-1545), și Pătrașcu Vodă (1554-1557) și întărite de Mihnea Turcitul la 9 mai 1581
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Dan s-a dovedit cu numeroase acte de „danie” și de „întărire”: „Dintre boierii și comandanții care au fost alături de Mihai amintim, în primul rând, pe Frații Buzești: Stroe stolnicul, Preda postelnicul și Radu clucerul (arătați cu dregătoria din sfatul domnesc al lui Mihai). Sunt fii lui Radu al lui Buzea fost mare armaș al lui Mihnea Turcitul, și nepoții unui Vlad Banul. Aparțin vechii familii boierești și stăpâneau una dintre cele mai averi din Țara Românească - zeci de sate, moștenite
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
lor", Blaj, 1931). Țării Românești între septembrie 1577 și iulie 1583 și, din nou, între aprilie 1585 și mai 1591. A fost supranumit Turcitul ca urmare a convertirii sale la Islam. (N. Iorga, ˝Un pact de familie și o nuntă domnească¨, în Analele Academiei Române - Sectia de Istorie, 3, t. XII, 1932; C.C. Giurescu și D.C. Giurescu, "Istoria românilor", vol.II, cap. ¨Istoria politică a Țării Românești în secolul al XVI-lea - 1508-1593¨, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976; Istoria Țării Românești
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cu multă vreme în urmă, sunt atestate documentar toate așezările din zonă, începând cu anul 1480 (Polovragi și Baia de Fier), apoi Racovița (1502) și Cernadia (1587). Documentele respective arată aceste sate, până atunci libere, devin cu timpul proprietate feudală (domnească, boierească și apoi mânăstirească). Comuna Polovragi este cunoscută ca centru etnografic și istoric. Din punct de vedere al ocupațiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, artă populară tradițională (cusături - țesături, sculptură în lemn, cioplitură
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
maghiari încă din anii 1300. Pământul fiind sărac, sașii s-au retras spre zone mai bune , astfel satul a fost populat de secui și români. Numele actual al satului a fost dat de către familia nemeșului Petki Janos care având conacul domnesc la Darju, lângă Petecu , stăpânea și domenile satului. Pentru munca pământului a adus în sat familii de iobagi secui și români. Petki Janos se trăgea dintr-o familie nobiliară și a ocupat mai multe funcții importante în administrația Ardealului. În
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
odată ajuns pe scaunul principial îi oferă lui Petki Janos funcția de general al oastei secuiești. Pe vremea principelui Rakoczi Sigismund este numit cancelar și pentru loialitatea lui primește o seamă de posesii printre care și domeniul satului Petecu. Conacul domnesc era la Darju sat vecin cu Petecu. Peteki Janos moare la vârsta de 40 de ani în 1612. După pacea de la Trianon frontiera româno-maghiară se întindea la marginea de nord a satului. După 1945 începe o nouă eră în viața
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
numită „Dârvari”. Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de Sus din comuna Domnești, iar comuna Ciorogârla a trecut din nou la județul Ilfov. În anul 1981, la o nouă reorganizare administrativă, comuna a revenit județului Giurgiu, dar, după 4 ani, în 1985, a fost transferată Sectorului Agricol Ilfov
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
Găneasa (în trecut, Moară Domneasca) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Cozieni, Găneasa (reședința), Moară Domneasca, Pitească și Șindrilita. Comună se întinde în partea estică a județului, la limita cu județele și , fiind străbătuta de șoseaua națională DN2 care leagă
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
Găneasa (în trecut, Moară Domneasca) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Cozieni, Găneasa (reședința), Moară Domneasca, Pitească și Șindrilita. Comună se întinde în partea estică a județului, la limita cu județele și , fiind străbătuta de șoseaua națională DN2 care leagă Bucureștiul de Urziceni și trece prin satul Șindrilita. Prin comună trece și șoseaua județeană DJ100, care
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
prin Cozieni și Pitească. Comună Găneasa este situată într-o zonă de câmpie cu relief neted, brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele cinci sate componente ale comunei sunt înșirate pe malul stâng ale acestor ape. Astfel, Moară Domneasca, Găneasa și Cozieni se află pe malul râului Pasărea, iar Șindrilita și Pitească pe salba Păsăruica. În cadrul Câmpiei Române, comuna Găneasa ocupă partea de vest a Bărăganului, fiind înconjurată de mai multe păduri, urme ale Codrilor Vlăsiei: Eforie, Pustnicul, Cojasca
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]