KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...179 180 181 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

vechi subterfugii, f?c�nd pe timizii� Cu tot acest r?u de voin?? ei n-au cum s? se sustrag? faptului c? socioumanul, cel pe care ei s�nt chema?i s?-l studiaze, trebuie supravegheat cu mare aten?ie de c?tre to?i intelectualii ?i de c?tre colectivitate. �n această st? marea speran?? intelectual? a ?tiin?elor sociale, aplică?iile culturale ale imagina?iei sociologice ?i dimensiunea politic? a ?tiin?elor omului ?i societ??îi. C.W

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
institu?ional, acest proces cuprinde dou? faze inegale, care corespund celor dou? Republici pe care le cunoa?te acum Fran?a: mai �nt�i marginal? �n raport cu alte ?tiin?e sociale ?i men?inut? pe linia de plutire gra?ie c�torva pionieri hoț?r�?i, sociologia a trebuit s? ajung? �n 1958 că s?-?i ia cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
linia de plutire gra?ie c�torva pionieri hoț?r�?i, sociologia a trebuit s? ajung? �n 1958 că s?-?i ia cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i sociale) a ?colii Practice de �nalte Studii (EPHE), ca ?i pe acela al comenzilor venite de la institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) � f?r? a uita de finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak. Aceast? reconstruc?ie este �ns? departe de a beneficia de un mediu intelectual favorabil. Foarte influentul Partid Comunist, la care ader? sau cu care simpatizeaz? (p�n? �n 1956) numero?i sociologi, condamn? la oprobriu sociologia a c?rei tripl? crim? era de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
este de departe cea dominant?: ea corespundea interferen?ei complexe a problematicii socio-economice a epocii, magisterului exercitat de c?tre Friedman (care �l �nt�lne?te pe Hughes la Chicago �n 1949) ?i sensibilit??îi ideologice socializante, sau de inspiră?ie cre?țin? �nlocuit? apoi de mi?carea Economie ?i umanism � a unui mare num?r de cercet?tori dornici s? se pun? �n serviciul unei clase muncitoare pe care mul?i o ignor? (Chapoulie, �n [41]). Aceste cercet?ri au

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s?-l �n?elegem pentru a afla mijloacele de a ac?iona asupra lui, fie că o dimensiune suplimentar? pe care trebuie s? o integr?m �n previziunile economice pentru a le cre?te eficacitatea� [49]. Crearea �n 1958, gra?ie eforturilor lui Raymond Aron, profesor la Sorbona, a unei licen?e ?i a doctoratului �n sociologie, �n cadrul noilor �facult??i de litere ?i ?tiin?e umane�, apoi lansarea celor trei importante reviste ?tiin?ifice � Sociologie du travail (Friedmann, Stoetzel

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i l?s?m pe filosofi s? redacteze � �n sensul pe care ingeniosul Lalande l-a dat acestui cuv�nt � �principiile� metodei sociologice. �ntre Durkheim ?i noi s-a produs o complet? distan?are a punctelor de vedere�. [�]. ��n opozi?ie cu sociologia durkheimian? inspirat? de Comte ?i, dincolo de Comte, de dialectica german?, sociologia contemporan? este hoț?r�ț empiric?. Ea abordeaz? problemele nu doar pentru a deschide perspective asupra procesului socializ?rîi, ci pentru c? s�nt interesante �n ele

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sociale arz?toare ale momentului, a?a cum s�nt ?i: exodul rural, evolu?ia familiei, func?ionarea democra?iei. Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s�nt bine st?p�nite (gra?ie tradi?iilor leplaysiene ?i etnografice), apare necesar s? se controleze, �n amonte, operă?ionalizarea ipotezelor ?i, �n aval, validitatea rezultatelor. Asist?m astfel la o �ntoarcere natural? c?tre resursele americane: s-a tradus mai �nt�i lucrarea lui Festinger

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
lucr?ri empirice contemporane, cu prec?dere �n domeniile: stratific?rîi (Marshall, 1950; Rowntree ?i Lavers, 1951), mobilit??îi sociale (Glass, 1954), educa?iei (Floud ?.a., 1956), familiei (Young ?i Willmott, 1957). Dar aceste cercet?ri se �nscriu �ntr-o tradi?ie �cameral?�, �ngust sociografic?, care nu �nclin? spre teoretizare dec�ț �n cursul anilor ?aizeci, o dat? cu lucr?rile lui John Rex (1961; Rex ?i Moore, 1967) asupra conflictelor sociale, ale lui Thomas B. Bottomore (1964) asupra elitelor, ale lui

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
material al acestei �ndator?ri. �n mod mai decisiv �ns?, sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? �n principala ?ar? �nving?toare, singurul model de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie intelectual? din lumea occidental?. C? acest model a suscitat pe c�ț respect tot pe at�ta repulsie este de net?g?duit, iar faptul este cu totul explicabil. Cu toate acestea, ?i �n mare parte din cauza

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ndator?ri. �n mod mai decisiv �ns?, sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? �n principala ?ar? �nving?toare, singurul model de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie intelectual? din lumea occidental?. C? acest model a suscitat pe c�ț respect tot pe at�ta repulsie este de net?g?duit, iar faptul este cu totul explicabil. Cu toate acestea, ?i �n mare parte din cauza aceasta, modelul american

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
nu-i recuno?tea legitimitatea, la fel ca ?i altor sisteme filosofice contemporane. S? ne imagin?m c? la ora reconstruc?iei ?i a dezvolt?rîi, cunoa?terea socialului reclamă, f?r? �ndoial?, mai mult? analiz? empiric? dec�ț specula?ie sintetic?. Cu alte cuvinte, sociologia �?i datoreaz? succesul incontestabil, chiar dac? limitat ?i inegal, puternicii influen?e intelectuale ?i tehnice a modelului american mai mult dec�ț �cererii sociale�, măi pragmatice că niciodat?, la emergen?a c?reia acest model

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
fi un motiv important pentru guvern, �ncetarea r?zboiului din Vietnam (?i contestarea politic? ?i cultural? care l-a �nso?it) un motiv pentru ceilal?i. La efectele crizei sociale se adaug? cele ale crizei disciplinei a c?rei situa?ie institu?ional? tr?deaz ? mai mult segmentarea dec�ț �nflorirea, mai mult conflictele interne dec�ț integrarea. O dat? cu sf�r?ițul hegemoniei parsonsiene, sociologia american? (?i, mai larg, cea anglo-saxon?) a v?zut �nmul?indu-se paradigmele ostile

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
paradigmă �interac?ionismului simbolic�: realitatea social? este o sum? de ac?iuni individuale �ntreprinse de c?tre actori �n situa?îi sociale pe care ei le interpreteaz? prin referire nu la o cultură comun? ?i stabil?, ci �n �n func?ie de conduitele celorlal?i actori �n cursul procesului interac?iunii �ns??i. Ordinea social? este deci instabil? ?i contingent?; reconstruit? perpetuu de c?tre actori, ea este produsul temporar institu?ionalizat al interac?iunilor, pe care nu le determin? (Blumer

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sa ?i a sociologului muncii E.C. Hughes, �?coală de la Chicago� cap?ț? un nou suflu ?i cheam? la realizarea de monografii (fondate �n general pe observa?ia participativ?) al c?ror obiect privilegiat va r?m�ne, �n marea tradi?ie a ?colii, fenomenul devian?ei. Autori s�nt Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss sau Harold Garfinkel. La �nceputul anilor ?aizeci aceast? paradigm? devine concurență demersurilor teoretice ?i empirice dominante, iar la sf�r?ițul deceniului ea succede � sub

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
colab., 1976), practicile medicale (Sudnow, 1967; Turner, 1974) sau cercetarea ?tiin?ific?. Analiza conversa?iei� f?cut? de c?tre Harvey Sacks reprezint? o practic? privilegiat? �n m?sura �n care limbajul este �n acela?i timp instrument de construc?ie a ordinii sociale ?i obiect de analiz? a acestui proces; aici, cercetarea se intereseaz? de efectele contextului asupra coeren?ei ?i inteligibilit??îi schimburilor verbale (�indexicalitatea�). O dat? cu �sociologia cognitiv?� (Cicourel, 1973), vor fi studiate ?i procedeele interpretative extralingvistice

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i �n Anglia (Heritage, 1984), �n Germania (la Universitatea din Bielefeld) ?i, mai recent, �n Fran? a. [22] De la teoriile schimbului social la cele ale alegerii ra?ionale O dat? cu George Homans, parsonsismul sufer? o dubl? punere �n discu?ie la Harvard. Prima, prive?te sistematizarea teoretic? care, din cauza mării sale generalit??îi, nu era �n m?sur? s? explice conduite reale ale actorilor concre?i. A doua dezv?luie neputin?a unui sistem normativ care nu poate postula �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sublinia importan?a lucr?rilor neo-parsonsiene ale lui Clifford Gertz (1973, 1983) ?i Robert Bellah (1970). �nflorirea tradi?iei empirico-analitice Aceast? �nflorire a noilor paradigme nu trebuie s? ne fac? s? uit?m de continuarea, �n cea mai bun? tradi?ie american?, a lucr?rilor �n care datele empirice s�nt construite ?i interpretate dup? proceduri riguroase ?i care ajung la formularea de teorii �cu raz? medie�. Domeniile s�nt variate ?i includ managementul organiza?iilor publice (Blau ?i Schoenherr, 1971

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
precise; etnometodologia, �n schimb, nu a fost adoptat? dec�ț de c?tre un num?r mic de practicieni str�n?i �n jurul unui lider charismatic ?i a unor apostoli. Prima s-a r?sp�ndit pe larg gra?ie re?elelor de informa?ie variate, personale ?i impersonale, de care dispuneau sociologii; a doua a dezvoltat coduri de comunicare particulariste care au avut ca efect restr�ngerea ei doar la cercul celor ini?ia?i. Totu?i, ambele au

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a fost adoptat? dec�ț de c?tre un num?r mic de practicieni str�n?i �n jurul unui lider charismatic ?i a unor apostoli. Prima s-a r?sp�ndit pe larg gra?ie re?elelor de informa?ie variate, personale ?i impersonale, de care dispuneau sociologii; a doua a dezvoltat coduri de comunicare particulariste care au avut ca efect restr�ngerea ei doar la cercul celor ini?ia?i. Totu?i, ambele au �n comun o hipertrofiere a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Dilemele sociologiei franceze Evenimentele din mai 1968 izbucnesc �ntr-o Fran?? care iese dintr-o perioad? de cre?tere economic?, de restructurare social? ?i de organizare administrativ? f?r? precedent. Ele pun �n lumin? un sentiment colectiv de excludere, de domină?ie ?i de alienare � că ?i cum �actorii ?i sistemul nu-?i mai corespundeau� (Touraine, �n [53]). �n sociologie, izbucne?te o alt? criz?: cea privind interpretarea acestei crize sociale ?i, mai profund, privind concep?iile referitoare la natură sistemului, la

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i �n �nv???m�nt (care a p?truns �n licee, �n cadrul form?rilor �n domeniul s?n?ț??îi, asisten?ei sociale, arhitecturii etc), �n cercetarea public? ?i �n sectorul �n cre?tere al �practicienilor� (din �ntreprinderi, administra?ie ?i dintr-un num?r cresc�nd de oficine specializate) (Sainsaulieu, �n [60] [78]). Totu?i, �n timp ce vigoarea să intelectual? se afirm?, sociologia francez? cunoa?te o relativ? dezafectare social? datorat?, �n parte, sc?derii audien?ei culturale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
procesul autonom al reproducerii ?i transform?rîi. Nu mai r?m�nea dec�ț s? fie denun?at? o ordine �n esen?? non-negociabil? (Foucault, 1975). Aceast? schem? inspir? o serie de lucr?ri polemice ale c?ror obiecte de predilec?ie s�nt statul ?i politicul (Poulantzas, 1970), clasele sociale (Poulantzas, 1974; Bertaux, 1977), sistemul ?colar (Baudelot ?i Establet, 1971), ora?ul ?i urbanismul (Castells, 1972). Ele au �n comun identificarea statului cu �burghezia� a c?rei domină?ie (economic?, politic

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
la Michel Crozier, el face figură unui �strateg� prins �n jocul institu?ional. C�ț despre actorul lui Alain Touraine, el �mp?rt??e?te cu cel al lui Bourdieu situa?ia de conflict n?scut din raporturile de domină?ie ?i cu cel al lui Crozier statutul de actor colectiv ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul; este vorba de transformarea unei ordini ce r?m�ne transcendent? pentru �agentul� lui Bourdieu ?i pe care actorul lui Crozier n-o

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]