4,682 matches
-
Teorema lui Lagrange afirmă că dacă G este un grup finit, atunci ordinul (numărul de elemente) al oricărui subgrup H divide ordinul lui G. "Definiția 1." Fie formula 1 un subgrup al grupului formula 2 Se definesc relațiile de echivalență formula 3 (la stânga, respectiv la dreapta) pe formula 4 după cum urmează: Fie formula 7 un grup finit și formula 1 un subgrup al lui formula 9 Atunci: a) formula 10 b) formula 11 Mulțimea elementelor lui G poate fi partiționată în clase cu același număr de elemente
Teorema lui Lagrange (teoria grupurilor) () [Corola-website/Science/311294_a_312623]
-
subgrup al lui formula 9 Atunci: a) formula 10 b) formula 11 Mulțimea elementelor lui G poate fi partiționată în clase cu același număr de elemente, care este egal cu numărul de elemente al lui H. Partiționarea este definită printr-o relație de echivalență : Se poate verifica ușor că aceasta este o relație de echivalență. Avem, în continuare, Așadar, clasa unui element x este x.H, care poate fi notată la fel de bine cu y.H, pentru orice element y echivalent cu x. Însă orice
Teorema lui Lagrange (teoria grupurilor) () [Corola-website/Science/311294_a_312623]
-
lui G poate fi partiționată în clase cu același număr de elemente, care este egal cu numărul de elemente al lui H. Partiționarea este definită printr-o relație de echivalență : Se poate verifica ușor că aceasta este o relație de echivalență. Avem, în continuare, Așadar, clasa unui element x este x.H, care poate fi notată la fel de bine cu y.H, pentru orice element y echivalent cu x. Însă orice clasă g.H are același număr de elemente cu H. Pentru
Teorema lui Lagrange (teoria grupurilor) () [Corola-website/Science/311294_a_312623]
-
bijecție între elementele lui H și elementele lui g.H. O bijecție este dată de Se verifică ușor că funcția φ definită mai sus este o bijecție. Mai trebuie observat că H, ca mulțime, este la rândul ei o clasă de echivalență : H = 1.H În concluzie, toate clasele H, gH, g.H... au același număr de elemente, deci ordinul lui G trebuie să fie un multiplu al ordinului lui H. Numărul de clase se numește indicele lui H în G și
Teorema lui Lagrange (teoria grupurilor) () [Corola-website/Science/311294_a_312623]
-
τóπος) și "logos" (λóγος) care semnifică "loc", respectiv "studiu". Așadar, topologie înseamnă literal "studiul locului". Alte denumiri folosite anterior: "geometria situs", "analysis situs", unde "situs" înseamnă "loc" în latină. Topologia se deosebește de geometria euclidiană prin modul de considerare a echivalenței dintre obiecte. În geometria euclidiană, două obiecte sunt echivalente dacă sa pot transforma unul în celălalt prin izometrii - transformări care păstrează valoarea unghiurilor, lungimilor, ariilor și volumelor. În 1736, matematicianul Leonhard Euler a publicat lucrarea intitulată Problema celor șapte poduri
Topologie () [Corola-website/Science/311466_a_312795]
-
publicând diferite alte volume sau articole în domeniul fizicii. Le Bon susține că materia este într-un proces continuu de transformare și de dezintegrare. Atomul este un rezervor imens de energie pe care o eliberează în timp. Pentru a stabili echivalența dintre masă și energie, Gustave Le Bon face un calcul simplu. Bazându-se pe constatarea că particulele emise de corpurile radioactive au o viteză foarte mare și considerând că această viteză este, în medie, egală cu o fracțiune "k" din
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
carbon saturat al benzenului rezultă din această delocalizare a electronilor orbitalilor moleculari extinși. Structura ciclică a benzenului a fost confirmată de cristalograful Kathleen Lonsdale. Prin studiul spectrelor de difracție cu raze X pe ținte pure de benzen, s-a determinat echivalența tuturor legăturilor carbon-carbon din benzen, acestea având lungimea de 140 pm. Ele sunt mai mari decât una dublă (135 pm) și mai mici decât una simplă (147 pm). Această valoare este determinată de delocalizarea(dislocarea) electronilor legăturilor C-C, aceștia
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
Istoricul mașinilor cu mișcare perpetuă se confundă cu istoria fizicii. Încercările de a realiza o astfel de mașină au dus la dezvoltarea cunoștințelor științifice. În accepție termodinamică se discută doar despre perpetuum mobile de speța întâi și a doua, corespunzător echivalenței dintre lucru mecanic și căldură. În sens larg, expresia este folosită la toate dispozitivele cu mișcare perpetuă, indiferent de formele de energie (electrică, magnetică etc.) care intervin. Definitorii sunt legea conservării energiei și problema ireversibilității. Unele dispozitive își obțin mișcarea
Perpetuum mobile () [Corola-website/Science/309546_a_310875]
-
și de patogeneza crizelor focale sau cu debut focal și propagare particulară, conform reprezentării somatotopice pe scoarța cerebrală, denumite azi ""crize jacksoniene"". Tot el a observat manifestările epileptice, descrise de el cu termenul de ""dreamy state"" ("stare de vis"), precum și echivalențele psihice (""stări crepusculare""), care apar în cazul unor leziuni în vecinătatea circonvoluțiunii cerebrale cunoscută cu numele de "gyrus uncinatus", cărora le-a dat numele de ""uncinate fits"" ("crize uncinate"). Una din cele mai interesante contribuții a lui Jackson în domeniul
John Hughlings Jackson () [Corola-website/Science/309749_a_311078]
-
reprezentare alternativă pentru numărul "0". Toate valorile negative sunt astfel deplasate cu 1 în raport cu complementul față de unu. Se elimină astfel o ambiguitate și se lărgește puțin domeniul de reprezentare. Cele formula 1 numere reprezentabile pe "n" biți formează inelul claselor de echivalență a resturilor modulo formula 1. Fără bit de semn, acestea pot reprezenta numerele de la "0" la formula 11. Însă, întrucât în aceste clase de resturi fiecare număr este echivalent cu el însuși minus formula 1, ele pot reprezenta la fel de bine și numerele de la
Complement față de doi () [Corola-website/Science/310019_a_311348]
-
O relație de echivalență este o relație binară formula 1 pe o mulțime "A", relație ce îndeplinește următoarele proprietăți: O relație de echivalență partiționează mulțimea "A" pe care este definită în "clase de echivalență". Clasele de echivalență constituie o familie de submulțimi nevide disjuncte două
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
O relație de echivalență este o relație binară formula 1 pe o mulțime "A", relație ce îndeplinește următoarele proprietăți: O relație de echivalență partiționează mulțimea "A" pe care este definită în "clase de echivalență". Clasele de echivalență constituie o familie de submulțimi nevide disjuncte două câte două a căror reuniune este mulțimea "A" și cu proprietatea că două elemente din "A" sunt în
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
O relație de echivalență este o relație binară formula 1 pe o mulțime "A", relație ce îndeplinește următoarele proprietăți: O relație de echivalență partiționează mulțimea "A" pe care este definită în "clase de echivalență". Clasele de echivalență constituie o familie de submulțimi nevide disjuncte două câte două a căror reuniune este mulțimea "A" și cu proprietatea că două elemente din "A" sunt în aceeași clasă dacă și numai dacă sunt în relație de echivalență
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
O relație de echivalență este o relație binară formula 1 pe o mulțime "A", relație ce îndeplinește următoarele proprietăți: O relație de echivalență partiționează mulțimea "A" pe care este definită în "clase de echivalență". Clasele de echivalență constituie o familie de submulțimi nevide disjuncte două câte două a căror reuniune este mulțimea "A" și cu proprietatea că două elemente din "A" sunt în aceeași clasă dacă și numai dacă sunt în relație de echivalență unul cu celălalt
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
echivalență". Clasele de echivalență constituie o familie de submulțimi nevide disjuncte două câte două a căror reuniune este mulțimea "A" și cu proprietatea că două elemente din "A" sunt în aceeași clasă dacă și numai dacă sunt în relație de echivalență unul cu celălalt. Familia claselor de echivalență se numește mulțimea cât a mulțimii inițiale în raport cu relația de echivalență considerată și se notează formula 5. 1. Congruența modulo "n" este o relație de echivalență definită pe mulțimea numerelor întregi formula 6 astfel:formula 7
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
de submulțimi nevide disjuncte două câte două a căror reuniune este mulțimea "A" și cu proprietatea că două elemente din "A" sunt în aceeași clasă dacă și numai dacă sunt în relație de echivalență unul cu celălalt. Familia claselor de echivalență se numește mulțimea cât a mulțimii inițiale în raport cu relația de echivalență considerată și se notează formula 5. 1. Congruența modulo "n" este o relație de echivalență definită pe mulțimea numerelor întregi formula 6 astfel:formula 7 dacă formula 8 este divizibil cu "n". Mulțimea
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
mulțimea "A" și cu proprietatea că două elemente din "A" sunt în aceeași clasă dacă și numai dacă sunt în relație de echivalență unul cu celălalt. Familia claselor de echivalență se numește mulțimea cât a mulțimii inițiale în raport cu relația de echivalență considerată și se notează formula 5. 1. Congruența modulo "n" este o relație de echivalență definită pe mulțimea numerelor întregi formula 6 astfel:formula 7 dacă formula 8 este divizibil cu "n". Mulțimea cât este: Pentru acest exemplu, clasele de echivalență se notează în
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
dacă și numai dacă sunt în relație de echivalență unul cu celălalt. Familia claselor de echivalență se numește mulțimea cât a mulțimii inițiale în raport cu relația de echivalență considerată și se notează formula 5. 1. Congruența modulo "n" este o relație de echivalență definită pe mulțimea numerelor întregi formula 6 astfel:formula 7 dacă formula 8 este divizibil cu "n". Mulțimea cât este: Pentru acest exemplu, clasele de echivalență se notează în mod obișnuit formula 10 2. Relația formula 11 definită pe mulțimea numerelor complexe formula 12 prin formula 13
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
în raport cu relația de echivalență considerată și se notează formula 5. 1. Congruența modulo "n" este o relație de echivalență definită pe mulțimea numerelor întregi formula 6 astfel:formula 7 dacă formula 8 este divizibil cu "n". Mulțimea cât este: Pentru acest exemplu, clasele de echivalență se notează în mod obișnuit formula 10 2. Relația formula 11 definită pe mulțimea numerelor complexe formula 12 prin formula 13 pentru orice formula 14 este o relație de echivalență. Dacă formula 15 atunci clasa de echivalență corespunzătoare este un cerc cu centrul în origine și
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
formula 7 dacă formula 8 este divizibil cu "n". Mulțimea cât este: Pentru acest exemplu, clasele de echivalență se notează în mod obișnuit formula 10 2. Relația formula 11 definită pe mulțimea numerelor complexe formula 12 prin formula 13 pentru orice formula 14 este o relație de echivalență. Dacă formula 15 atunci clasa de echivalență corespunzătoare este un cerc cu centrul în origine și care trece prin punctul de coordonate formula 16
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
n". Mulțimea cât este: Pentru acest exemplu, clasele de echivalență se notează în mod obișnuit formula 10 2. Relația formula 11 definită pe mulțimea numerelor complexe formula 12 prin formula 13 pentru orice formula 14 este o relație de echivalență. Dacă formula 15 atunci clasa de echivalență corespunzătoare este un cerc cu centrul în origine și care trece prin punctul de coordonate formula 16
Relație de echivalență () [Corola-website/Science/310053_a_311382]
-
verificate pe cale experimentală. Relativitatea restrânsă modifică noțiunile newtoniene de spațiu și timp afirmând că timpul și spațiul sunt percepute diferit în sensul că măsurătorile privind lungimea și intervalele de timp depind de starea de mișcare a observatorului. Rezultă de aici echivalența dintre materie și energie, exprimată în formula de echivalență a masei și energiei "E" = "mc", unde "c" este viteza luminii în vid. Relativitatea restrânsă este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximație a relativității restrânse pentru
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
spațiu și timp afirmând că timpul și spațiul sunt percepute diferit în sensul că măsurătorile privind lungimea și intervalele de timp depind de starea de mișcare a observatorului. Rezultă de aici echivalența dintre materie și energie, exprimată în formula de echivalență a masei și energiei "E" = "mc", unde "c" este viteza luminii în vid. Relativitatea restrânsă este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximație a relativității restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
ul este unitatea de măsură potrivită pentru energiile întâlnite în fizica atomică și în chimie. În fizica nucleară și subnucleară energiile se măsoară în multipli ai electronvoltului: 1 MeV = 10 eV, 1 GeV = 10 eV, 1 TeV = 10 eV. Datorită echivalenței masă-energie, electronvoltul poate fi utilizat pentru exprimarea masei: În reacțiile care produc sau absorb fotoni, este utilă corespondența între energia fotonului și lungimea de undă a acestuia formula 1, unde λ este lungimea de undă, ν este frecvența radiației electromagnetice, "h
Electronvolt () [Corola-website/Science/310612_a_311941]
-
Echivalența masă-energie este o consecință a teoriei relativității, constând în faptul că între masa totală a unui sistem fizic și energia sa totală există o relație de proporționalitate, exprimată prin relația unde " E" este energia sistemului, "m" este masa sa, iar
Echivalență masă–energie () [Corola-website/Science/310672_a_312001]