13,637 matches
-
2004), 514-562. 23. Raportat În Paul Pearsall, The Heart’Code (New York: Broadway Books, 1998), p. 7. 24. James L. Ochsman, Energy Medicine: The Scientific Basis (Londra: Churchill Livingstone, 2000). 25. Bruce H. Lipton, The Biology of belief (Santa Rosa, CA: Elite, 2005). 26. Gary Null, Carolyn Dean, Martin Feldman, Debora Rasio și Dorothy Smith, Death by Medicine (New York: Nutrition Institute of America, 2003). 27. Ibid. P. 33. 28. Lipton, The Biology of Belief, p. 112. 29. Ibid, p. 115. 30. Ibid.
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Delphi, o categorie a grupului focus. Grupul Delphi este o metodă de analiză a structurilor imaginare prin consemnare și Înregistrare, pe un eșantion care nu este selectat aleatoriu, ci prin niște criterii prestabilite, Încât să dea naștere unui grup de elită, de specialiști ai domeniului. Grupurile Delphi, de exemplu, se aplică foarte mult În cercetările anglo-saxone asupra imaginarului. Asta facem noi aici la Phantasma, un grup Delphi, iar consecințele „științifice” sunt evident de factură calitativă. Corin Braga: Spune-ne atunci care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vieții sociale, respectiv ale imaginarului din mai multe puncte de vedere. Consider că ar fi utile niște studii despre imaginarul colectiv al mănășturenilor - unde, sigur, ar fi nevoie și de studiul literar din perspectiva, să zicem, a producției culturale a elitelor. Ar fi nevoie de un sociolog, de un antropolog, de un fotograf, dar asemenea asocieri nu există. La noi se fac doar studii din gama marilor eforturi, cu premise enorme, pe grupuri mari. Un alt studiu binevenit ar fi pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a cedat (a cedat interior, asta vreau să spun, Întrucât, din fericire, Noica nu a devenit delator, a refuzat așa ceva). Tu spui că nu a fost reeducat. După mine, Noica este, din păcate, unul dintre reeducații obținuți dintre intelectualii de elită, care și după Închisoare Își continuă, Într-un fel, autoreeducarea. Experiența sa de detenție este sfâșietoare, dar nu are nimic moral În ea și stârnește chiar oarecare repulsie din punct de vedere etic. Pe de altă parte, chiar dacă a suferit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
temei mioritice, din care literații și gânditorii români au făcut unul dintre toposurile cele mai frecventate atunci când vine vorba despre identitatea românească. De ce ar fi Miorița mai emblematică pentru modul de a fi al românilor decât orice altceva? În lumea elitei, a culturii scrise, acest succes Începe cu jumătatea secolului al XIX-lea, În siajul interesului goethean și herderian pentru folclor, prin gestul generos al lui Vasile Alecsandri de a pune În circulație literară Miorița (1852). Prin buna receptare asigurată de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imobilism, suspiciune, paranoia și schizofrenie la nivelul unor Întregi segmente sociale (vezi „mitul” vânzării noastre la Yalta, dar și supravegherea securistă, linia autarhică adoptată de Ceaușescu, xenofobia și antisemitismul depistabile la unii dintre români), ci și de prestigioase abordări ale elitei (faimoasa găselniță cioraniană despre „neantul valah”). Care este situația astăzi, după 1989? Mai Întâi, la nivelul societății românești În ansamblu, tendința pare să fie una de urbanizare treptată a țării. Chiar dacă falimentul industriei noastre a purtat masele de muncitori Înapoi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
casetofoanele de acasă și cele de la discotecă) au configurat ambianța culturală a satului românesc Într-un mod masiv schimbat. Unde e locul Mioriței În noua configurație? Poate printre pensionarii fostelor CAP-uri. În mod sigur În manualele școlare. În reveriile elitei. Nu e semnificativ că una dintre ultimele anchete cu privire la Miorița a lansat-o, cu ani În urmă, tot o publicație literară (revista Tribuna)? Și asta doar pentru a Încerca să răspundă la Întrebări ținând de hermeneutica profundă, practicată de vârfuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
semnificativ că una dintre ultimele anchete cu privire la Miorița a lansat-o, cu ani În urmă, tot o publicație literară (revista Tribuna)? Și asta doar pentru a Încerca să răspundă la Întrebări ținând de hermeneutica profundă, practicată de vârfuri specializate ale elitei. (Una dintre interogațiile formulate atunci a fost dacă nu cumva cei trei ciobănași sunt o Întruchipare autohtonă a ideologiei indo-europene tripartite evidențiate În lucrările lui Georges Dumézil.) Mămăliga S-a Întâmplat un fapt mirabil. Deși porumbul a ajuns târziu (prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În piețe”), rezistența pasivă („teatrul indiferentist, detașarea de răspunderi, lăsarea puterii /ca desfășurarea unei prostii sociale/să se Înece În propriile erori, abuzuri, anomalii”) și rezistența reflexivă ca ultimă formă de opoziție, ar consta În meditație și rugăciune, atât a elitelor intelectuale, cât mai ales a celor umiliți și obidiți: ieșirea din timpul și cauzalitatea istoriei, acceptarea și provocarea providenței. ș...ț Dar... dar: la capătul oricărei reflexiuni, când se deschide cerul, de sus nu auzim decât o singură voce tunătoare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
resorturile interioare prin literatură. La un moment dat, literatura a devenit o fereastră prin care s-a ventilat un fel de proto-protest. Aici este un alt sertar al problemei. Și anume a privi intelectualii și scriitorii ca un fel de elită a societății civile, o evaluare absolut romantică. Scriitorul este, nu-i așa, suflet din sufletul neamului său, este cel care are obligația să sufere, să moară pentru iluminarea celor leneși ori analfabeți. Eroizarea scriitorului În acest sens este urma tare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
foarte simplă: mare parte din literatură nu s-a supus, nu a „transpus În viață” ideologia oficială. În perimetrul acesta intră literatură de toată mâna, intră, cum spunea Doru mai Înainte, inclusiv paraliteratura. Nu cred că scriitorul a fost o elită În sens Înalt. În accepțiunea aceasta (deocamdată) globală, În care sub titlul de literatură rezistentă introducem toate cărțile care au vehiculat alte valori decât cele ale ideologiei oficiale, literatura a reușit să păstreze active În societate niște valori comunitare În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
românești, arătând convingător că ea a fost mai puțin o credință, cât o „lege”, interpretată apoi În imaginarul românesc ca „lege a pământului”. De asemenea, superficialitatea educației religioase propriu-zise face ca modelul religios ortodox să fie referențial doar pentru o elită, nicidecum pentru mase, care vor confunda mereu credința religioasă cu credincioșenia, iar pe acestea două cu Încrederea În instituții, și Îmi permit să adaug cu Încrederea socială ca factor de legătură al membrilor unei societăți 1. Este Însă locul să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu a dispărut, chiar după așa-zisul „sfârșit al istoriei”. Ne putem Întreba, desigur, de ce avem nevoie de „noutatea omului”. La această Întrebare răspunde Înțelesul modernității și diferitele ei faze. Paradoxul acestei Întrebări este că dacă În timpul avangărzilor culturale, a elitelor care promulgau modele Între cele două războaie mondiale, modul de producție al noutății ideologice se sprijinea pe critica și acceptarea În același timp a unui model romantic (vezi variantele europene ale sale, fascistul ori comunistul, mai puțin Însă democratul), În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și realegerea lui Ion Iliescu ca președinte al României (1992), semnal al orientării spre etatismul paternalist, se poate concluziona că societatea civilă românească nu a reacționat În nici un caz la nivelul așteptărilor pe care tocmai ea le formulase prin vocea elitei sale. Astfel, planul unui model cultural centralizat, riguros ortodoxist și purificator, a eșuat tocmai pentru că reprezenta un fel de „aristocratism” al românității bazat pe masa rurală, al cărei reprezentant, țăranul, era privit ca un fel de agent metafizic Între Dumnezeu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-au dovedit a fi altele decât cele care dominaseră timp de șase ani de la prăbușirea comunismului În România, lucrurile au Început să fie discutate și În sensul În care le problematizezi tu. Mă refer la faptul că intelectualitatea de elită și politologii, dar și alți analiști au Început să sugereze că există o tranziție mică și una mare (termenii Îmi aparțin). Tranziția mică ar fi fost cea imediată prăbușirii comunismului, dominând anii 1990 și 1991, iar tranziția mare ar fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Lucian Boia, care investighează, la nivel de imaginar, conștiința românească, miturile românești etc. Prin urmare, consider că există, În mod evident și concret, o conștiință a crizei. Marius Jucan: Da, dar susțin că acest lucru a fost ilustrat la nivelul elitelor. Conștiința crizei nu a coborât, pentru a spune așa, În interiorul societății civile, pentru a formula soluții de acțiune. Alarma unei conștiințe În criză a fost auzită doar de elite. Ruxandra Cesereanu: Înseamnă că nu am Înțeles corect ceea ce ai dorit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Da, dar susțin că acest lucru a fost ilustrat la nivelul elitelor. Conștiința crizei nu a coborât, pentru a spune așa, În interiorul societății civile, pentru a formula soluții de acțiune. Alarma unei conștiințe În criză a fost auzită doar de elite. Ruxandra Cesereanu: Înseamnă că nu am Înțeles corect ceea ce ai dorit să spui. Analizându-i pe Blaga și Ralea și românul generic - foarte bun insertul tău despre românul generic - te referi la perspectiva mitică a lui Blaga și la cea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că renașterea societății civile este legată de evoluțiile interioare ale unor partide. Structurări de platforme politice, proiecții asupra viitorului. Acum cred că nu mai puțin importantă e evoluția membrilor partidelor respective, a membrilor de rând, deși interesul major stăruie asupra elitelor partidelor, a „locomotivelor”. Găsesc că e simptomatic. Avem foarte multe date despre figurile politice majore, și e normal până la un punct să le avem, dar cunoaștem destul de puține despre ce se petrece cu un membru al unui partid față de alt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limite ale utopicului. În ce măsură utopia poate fi nocivă, poate conduce la o prăbușire a sensului raționalității, nu trebuie să căutăm prea multe exemple după 1990. Presupun că În modernitate exercițiul unei conștiințe critice nu se poate Împlini În afara societăți civile. Elitele Își asumă de obicei acest rol. Nu Întotdeauna preiau Însă și responsabilitatea pentru proiectele eșuate. Am dorit să mă refer la perioada cuprinsă Între 1921 și 1992 deoarece am găsit-o plină de contradicții și, În același timp, de afirmare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
civilă constată că proiectele lor nu se reflectă În societate. În societatea În sens larg. Faptul că noi ne Întâlnim și discutăm și că ne publicăm dezbaterile tot În revistele mediului nostru face ca reflecția noastră să rămână În interiorul unei elite. Nu Îți faci proiectele pe o linie oarecum ierarhică. Nu Încerci propriile tale căi de planificare socială. Unde sunt căile de comunicare? Sunt niște canale blocate, inexistente sau care ar trebui construite. Marius Jucan: Așa e. Mă gândesc uneori la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
centru strivitor, dar nici nu se pierde În anarhie sau haos. Există poate un germene de pozitivitate În chiar scepticismul actual, care ne face să conștientizăm pericolele unui utopism reactivat, cel conform căruia binele societății poate fi impus de o elită. Ruxandra Cesereanu: Horea, spuneai că astăzi nu se poate vorbi de o conștiință a crizei la nivelul intelectualilor. Sper să nu fie vorba de narcisism aici, dar vă mărturisesc că am scris Imaginarul violent al românilor tocmai având conștiința unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care să facă și să desfacă: ăla merge acolo și ăla merge acolo. Totul se face pe bază de competiție: lupte Între grupuri și, În același timp, cum foarte bine ai remarcat, pe baza unui mecanism de reproducere a fostelor elite din perioada comunistă. Elitele politice. Ștefan Borbély: Este un sistem bazat pe amiciții, nu pe criterii obiective de promovare socială. Marius Lazăr: Dar care sunt criteriile obiective de promovare socială? Cine le stabilește? Ștefan Borbély: Cutuma, sistemul, tradiția, construite În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să desfacă: ăla merge acolo și ăla merge acolo. Totul se face pe bază de competiție: lupte Între grupuri și, În același timp, cum foarte bine ai remarcat, pe baza unui mecanism de reproducere a fostelor elite din perioada comunistă. Elitele politice. Ștefan Borbély: Este un sistem bazat pe amiciții, nu pe criterii obiective de promovare socială. Marius Lazăr: Dar care sunt criteriile obiective de promovare socială? Cine le stabilește? Ștefan Borbély: Cutuma, sistemul, tradiția, construite În așa fel Încât să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o ambiguitate a termenului generație. Vorbim de o generație culturală sau de una biologică? Senzația mea a fost, citind acest text, că accentuează când pe una, când pe alta, generalizând din direcția generației culturale spre cea biologică. Optzeciștii sunt o elită culturală restrânsă, la fel cum studenții care audiază aceste cursuri despre comunism sunt doar un eșantion restrâns din marile mase, care Își trăiesc netulburate prezentul, participând masiv la euforia emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
biologică. Optzeciștii sunt o elită culturală restrânsă, la fel cum studenții care audiază aceste cursuri despre comunism sunt doar un eșantion restrâns din marile mase, care Își trăiesc netulburate prezentul, participând masiv la euforia emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt niciodată Îndeajuns de bine fortificate În fața presiunilor unei perioade. Orbirea În fața istoriei, dezinteresul pentru reflecția și experiența istorică se propagă de jos În sus, poate fi observată la toate palierele. Romanele lui Marin Preda și D.R.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]