5,034 matches
-
viață, după ce a fost ucis. ― Ia mai termină cu chestiile astea ― zise cu duritate Gosseyn. N-o fac și gata. Vocea roboplanului era calmă. ― N-aveți de ales. Dacă nu părăsiți cabina de bună voie, mă voi vedea obligat să eman un gaz deosebit de neplăcut, care vă va face să ieșiți în viteză. Doresc să subliniez că instrucțiunile, pe care vi le-am furnizat, sunt menite să vă salveze viața. Puteți, pe răspunderea dumneavoastră, să nu țineți seama de ele. Amintiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
le putea identifica instantaneu. Prezența altor oameni îi incendia întreaga rețea a nervilor. Răspundea influxurilor celor mai delicate și, către a șasea zi, era în stare să-l distingă pe dr. Kair de ceilalți după un fel de "bunăvoință" care emana din acesta. Mai identifica la acesta și o doză mărită de neliniște, dar care nu făcea decât să se accentueze bunăvoința. Ulterior Gosseyn deveni interesat să distingă ce emoții stârnea prezența sa în psihicul lui Crang, Prescott și Thorson. Dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
vor răpune săgețele din mândra și superioara ei privire. Vizibil de la o poștă, mă Piți, chiar și fără vreun efort de interpretare că autorul vorbește de o privire superioară și nicidecum despre rasă. Adică, are în vedere privirea inteligentă ce emană din ochii iubitei. Și dacă o fi vreun interes, atunci se poate forța orice, se pot aduce și acuzații, dar în afara adevărului sau, mai bine zis, pe lângă adevăr. Dar te văd cam pornit, colega Pițigoi!.. Nu cumva chiar tu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să urce la cer. Dar tu o vei locui? O va locui cineva? E aproape poezie ce faci. Dar ține cont că eu efectiv asud lîngă realitatea morții și, crede-mă, un om în care moartea și viața se războiesc emană mirosul dezastrului.“ V. tînăr și-a considerat infirm prietenul reproșîndu-i că, îngrozit de propriul său vis, e prins pe vecie în realitatea feliei sale de pîine. Dar iată că din spațiul licăritor al vitraliului, ca dintr-o altă lume, observ
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
înconjoară. Și el e tot opera creației. Dar oamenilor, acesta le repugnă. Și-l preferă pe al lor. Nu se apropie de cel liber. Poate că știu că, prin urîțenie, creația își apără taina de dezintegrarea pe care oamenii o emană. Vînător de vrajă și tu, amestec de sublim și infernal, dispari odată cu ea. Nu înțelegi. Doar orbilor așteptînd în beznă li se revela legea lumii din zgomote îndepărtate. L-ai înghițit pe Don Juan dar, nu uita : ca să adori iubita
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Peste o sută de ani, toate astea n-or să mai conteze. Peste o sută de ani, o să fiu doar o mână de oase gălbejite. Dar azi, sunt așa. Eu sunt ăsta. Tipul ăsta din oglindă. Îi place ce vede. Emană siguranță și încredere de sine prin fiecare por. Ochii lui părăsesc fizionomia perfectă a bărbatului din oglindă și încep să analizeze rama oglinzii. O ramă din aia de tablou vechi, vop sită în auriu. Cu tot cu patină, ca să-i dea un
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
unei păsări ciu date. Și pasărea trece cu fâlfâit de aripi prin apele tulburi ale ochilor lui Cavanosa. Pasărea are aspectul unui pteranodon. Cavanosa întinde mâna și pteranodonul zboară nicăieri. Degetele deformate ating oul-piatră. Oul e neted. Iar răceala lui emană o căl dură greu de explicat. Ca și cum un foc minuscul ar sta ascuns în interiorul oului fără de fisură. Un foc neputincios. Un foc fără putere, în fața straturilor de piatră care se ascund sub coaja groasă. Oul se plimbă prin căușul palmei
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ca să știe ce gândește. Bărbatul ucigaș de câini e la urma urmei doar un actor. Iar actorii sunt, prin natura meseriei lor, atât de expresivi. Limbajul trupului bărbatului e atât de coerent. Felul în care umărul lui sprijină tocul ușii emană atâta plictiseală, atâta răceală. Poate că cea mai evidentă e oboseala. Nebuna renunță să mai analizeze silueta fără chip care o privește și se dă jos din pat. Pare docilă. Trece cu ochii în pământ pe lângă bărbatul care cu siguranță
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
voi. Noi vă recomandăm să nu folosiți parfumuri chimice, care imită aromele esențelor naturale. Acestea sunt cele mai dăunătoare, și vă vom explica din ce motiv. Să luăm, de exemplu, o plantă de vibrație foarte Înaltă: levănțica. Această minunată plantă emană un miros care are misiunea de a vă ajuta să vă relaxați și favorizează reîntregirea și interconectarea Între mental - suflet și spirit. Cum se Întâmplă acest lucru? Levănțica crește pe pământ. Se Încarcă cu energia primordială, cu informația pământului, a
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
a primi ceva În schimb. De multe ori, iubirea a devenit un troc, o monedă de schimb, prin care așteptați fie validarea acțiunilor voastre, fie o recompensă - dacă nu materială, măcar la nivel emoțional. Așadar, etapa importantă, fundamentală este să emanați iubire către ceilalți prin suflet și prin fiecare celulă a trupului vostru. Trebuie să ajungeți În ipostaza În care simțiți cum iese iubirea prin fiecare por, prin fiecare celulă, cum se duce În aură și mai departe radiază către ceilalți
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
grădină numai cu iarbă. S-a recomandat Dora, numele de familie neavând relevanță să-l spun. Era o fată brunetă, cu un păr negru ca pana corbului care-i cădea pe spate, până aproape de brâu, ochii negri ca mura coaptă emanau o privire blândă, avea gropițe în obraji, iar expresia feței radia de un zâmbet înspăimântător de frumos. Un nas mic, sub care se arcuiau sculptate buzele, apoi bărbia mică încă de adolescentă. Nu era prea înaltă, statura potrivită pentru vârsta
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
brăzdată de vinișoare și mirosind a mosc, zăcea acum putrezit printre mormane de flori efemere, care fuseseră cândva superbe, viu colorate și cu parfumuri suave. Cineva a încercat să aprindă o lumânare, să i-o pună la căpătâi, dar gazul emanat de materia în descompunere a explodat și toată casa s-a transformat într-un imens rug în flăcări, care a incinerat trupul preabogatului și mult păcătosului Dimitrios... Capitolul VII CÂRCIUMA SE MAI GOLISE ÎNTRE TIMP, dar afară strada pulsa de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și imaginat revărsate ca dintr-o cutie a Pandorei în existența ternă a bătrânului, care caută în acest fel să-și întrețină reflexele după pensionare. Este un personaj interesant, chiar dacă neindividualizat pe deplin, de fapt o funcție a enigmei ce emană abundent din fiecare filă a cărții. Diferența pe care o întruchipează în raport cu ceilalți îi servește cheia multor taine. De tânăr va căpăta gust pentru viețile transcrise ale altora, stivuite în uriașul sanctuar de hârtie, neglijând să-și "capseze" o biografie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cap o tensiune fierbinte, de parcă piciorușele tuturor martirilor lumii jucau tontoroiul pe materia lui cenușie, stârnind praful și nerăbdarea adevărului. Se ridică în picioare și-și apropie vârful nasului de vârful nasului lui Smith: - Are you talking to me? Horațiu emana o forță suprapământeană, doamnei Popa i se făcu frică de oglinda imensă care s-ar fi putut sparge în mii de bucățele ce i-ar putea intra în ochi sau în burtă. - Are you talking to me? răcni Horațiu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sub bărbie. De sub pătură burta îi tremura în ritmul tusei. Apoi se liniști. Gura îi rămăsese întredeschisă și i se vedea cerul gurii albicios. Mirosul amărui al salivei se contopea cu acreala transpirației și cu izul de lavandă putrezită ce emana dintre așternuturi. Amestecul de mirosuri ne intra în ochi și ne înțepa nările, și cu fiecare secundă ni se făcea tot mai greață, eram tot mai obosiți, ne luă și amețeala, iar unchiul nu mai murea. Continua în schimb să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
o altă supoziție, ce privește însăși natura visului. Susținută de unii învățați, ea constă în credința că aparițiile din vis reprezintă imagini sau dubluri ale făpturilor reale. „El [Democrit] e de părere că din corpurile solide și din formele reale emană o imagine. Ce era deci corpul lui Marius [cel visat de mine]? Era imaginea emanată de corpul său: toate lucrurile reale au astfel de dubluri imaginare. Această imagine a lui Marius era aceea care mă urmărea în vis, pe câmpul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
credința că aparițiile din vis reprezintă imagini sau dubluri ale făpturilor reale. „El [Democrit] e de părere că din corpurile solide și din formele reale emană o imagine. Ce era deci corpul lui Marius [cel visat de mine]? Era imaginea emanată de corpul său: toate lucrurile reale au astfel de dubluri imaginare. Această imagine a lui Marius era aceea care mă urmărea în vis, pe câmpul de la Atina; nici o apariție din vis nu se poate explica decât prin acțiunea imaginilor“ (II
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
s-ar fi retras speriat. Noroc că În ultimul timp musafirii nechemați o ocoleau și, chiar dacă vreunul, din curiozitate sau din cine știe ce motiv, se rătăcea-n odaia ei, Mașa Îl așeza cât mai departe de canapea. Totuși, mirosul iute ce emana de-acolo Îi determina pe rarii ei vizitatori să tragă cu ochiul spre respectivul loc intim, sortit odihnei trupului și desfătării. Poate că Înseși coșmarurile ce-o bântuiau la fiecare sfârșit de lună Își aveau izvorul În grămada de boarfe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
gingașă și nevinovată cum e melcul, care-și târăște căsuța dintr-un loc În altul. Bănuiala ei se-adeverea, Însuși oaspetele mărturisise că prin venele lui nu curge sânge, ci pucioasă. De altfel, aerul din Încăpere devenise pestilențial. Hainele Extraterestrului emanau un miros ca de chibrituri arse. Mașei Începură să-i vâjâie tâmplele. Îi era, la un moment dat, chiar teamă să nu-și piardă cunoștința. Dar În cele din urmă se obișnui cu duhoarea ce se Înălța la intervale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
simțăminte mai curate. Carnea la ce poate să se gîndească decît la altă carne. Dar ca să nu se simtă prost, Îmbracă acestă gîndire În haine cît mai elevate. Mi se face greață de atîta metafizică cît s-a scremut să emane creierul uman. Dă ceața aceasta la o parte și abia atunci Îți vei da seama ce hău se va deschide În fața ta. În fond, pentru ce ai nevoie de organism biologic ca să poți exista? Abia În afara materiei poți gîndi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pentru diviziune nu era absolut necesar? - La nimic, spuse Extraterestrul, ghicindu-i iarăși gândurile. Pur și simplu, la nimic... Mașa Îl privi ușor speriată, continuând să țină farfuria În mână, Încercând să șteargă cu o cârpă unsuroasă sosul maroniu ce emana un miros extrem de neplăcut. Dacă n-ar fi fost musafirul, Mașa nu s-ar fi sinchisit nici de murdărie, nici de miros. Ci ar fi luat pur și simplu farfuria, ar fi șters-o cu prosopul de bucătărie agățat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fostul ei soț Își luase lumea-n cap... - Noi ne-am gândit la aberațiile vieții pe Pământ - Își continuă Extraterestrul perorația - și am Încercat să găsim soluție pentru ieșirea din impas. Ținând cont că În timpul unei ejaculări normale un bărbat emană aproximativ patru sute de milioane de spermatozoizi, dintre care doar unul fecundează ovulul, restul spermatozoizilor servind doar de decor, am tras concluzia că, dacă acești spermatozoizi ar fi valorificați la maximum, atunci un singur mascul, Într-o singură acuplare, ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
apăreau noaptea din pădure. În ciuda gerului, În Împrejurimi se răspândi un miros de sulf și ouă clocite. Mirosul stărui până În Săptămâna Patimilor. Oamenii miroseau urât. Urât miroseau și casele. Apa se Împuțise și ea, odată cu aerul. Pământul ascuns sub zăpadă emana și el miasme ce-ți Întorceau stomacul și mațele pe dos. Vomau oamenii și vitele, și tot ce era viu sau... mort. Nicanor aruncase, ca de obicei, banii În fântână. Lovindu-se de pereții de piatră, apoi de luciul apei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Cu propria-mi cenușă?“ ridică Întrebător din mână Ippolit. „Cu ce altceva te-aș mai putea spăla!?“, spuse ea cu aceeași dulceață-n glas, după care, vărsând pachețelul În lighean, Începu să-i oblojească degetele de la picioare cu cenușa ce emana căldură... „Mă așteptam să fie rece.“ „Am păstrat-o caldă“, făcu nevasta, continuând să-i oblojească picioarele pline de răni, din care Însă În loc de sânge supura alcool Royal. Ippolit stătea pe scaunul lui cu inima strânsă ca un purice. Aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
alcătuită doar din carne?“ - Spuneți-mi totuși pentru ce ați venit... Pe Mașa aproape c-o Înecă plânsul. Despărțirea de oaspete i se păru extrem de dureroasă. Aproape că se obișnuise cu felul lui de-a fi. Singurătatea pe care o emana ființa lui Îi devenise nespus de apropiată. - Am venit așa, pur și simplu, spuse oaspetele. Eram Într-un fel de weekend și, cum nu făcusem de mult o ieșire, m-am abătut pe aici. De fapt, am profitat de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]