6,312 matches
-
j., Filippo Brunelleschi, Ed. Könermen Milano 2007. GiaComo G., Chiesa e arte, Ed. Paoline, Milano 2001. GomBriCh E., The Story of Art, Phaidon Press, 199516, trad. rom. Istoria artei, tr. N. Constantinescu, Pro Editură și Tipografie, București 2007. Hartmann N., Estetica, Ed.Univers, București 1974. heideGGer m., Originea operei de artă, tr. Th.Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Humanitas, București 19962. hertlinG l., Geschichte der Katolischen Kirche, Ed.Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Renaștere I Enciclopedie de filosofie și științe umane, Ed. All, București 2004. lazarev V., Storia della pittura bizantina, Torino 1967. leYris p., Michelangelo: poezii, Ed. Minerva, București 2003. lotto de C., Leggere l ‚icona, Ed. Bucceri, Padova 1992. luiGi s., Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953. mannuCi V., Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981. marani p.C., Pittura di Leonardo, Ed. Vecce, Firenze 1995. marion j. l., L ‚idole et la distance, Ed. Grasset, Paris 1977. néret G., Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Bucu‑ rești 1973. , Teologia frumuseții, Ed.Christiana, Paris 1993. Ozolin N., Chipul lui Dumnezeu, chipul omului, Ed. Anastasia, București 1998. PeTerCă v., Calea spre oameni, Ed. Sapientia, Iași 2011 pitra a., Spicilegium solesmense, Vol. I, Paris 1852. Rosenkranz K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București 1984. rousseau d., L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990. SChönborn von Ch., Die Christus‑Ikone. Eine theologische Hinführung, Ed. Novalis, Schaffhausen 1984. sesCu p., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a hârtiei; - respectarea etapelor de realizare în pregătirea și construirea unei figurine origami; - aprecierea unui produs în funcție de proiectul inițial; - realizarea figurinelor prin colaborare în cadrul unui grup; - demonstrarea de inițiativă în plasarea în spațiu a figurinelor realizate, respectând principii elementare de estetică. Aceste norme orientative constituie punct de pornire în formularea descriptorilor de performanță, necesari în stabilirea calificativelor. II.3.b. Criterii de evaluare a produselor realizate prin tehnica origami La nivelul activității didactice propriu-zise, a lecției, se impune stabilirea unor ținte
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
distinge prin acea remarcabilă „intuiție a valorilor”, tinzând spre depășirea experienței reale și transcendența spre o nouă dimensiune estetică, care, în mod implicit, aduce cu sine o nouă viziune asupra lumii. Refuzând atitudinea patetică și sentimentală a egocentrismului afirmat de estetica romantică, Claude Debussy își va orienta creația spre un lirism izvorât din trăiri profund interiorizate, exprimat cu discreție față de intimitatea afectivă și conducând, astfel, spre o esențială depersonalizare a emoției umane. De altfel, idealul său muzical îl regăsim într-una
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al compozitorului francez spre emanciparea elementului ornamental și a rolului îndeplinit de acesta în contextul discursului. El acordă o atenție sporită curbei liniei melodice, precum și noțiunii de linie „în sine”, explorând funcția sa, prin excelență, decorativă. Dezvăluind puternice afinități cu estetica simbolistă, Debussy subliniază funcția primordială ce o îndeplinește imaginația în procesul decodificării și reprezentării interpretative a operei de artă. Căutarea „inefabilului” și descoperirea lumii metafizice „de dincolo” de reprezentarea materială este idealul muzicii sale. Evitând construcțiile elaborate după forme impuse
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
e realitate și chiar irealitate, când ai scos din ele orice conținut dat (...). Dar înainte de a explica, interpre‑ ta și compara, este bine să te miri de lucrările atât de ascunse și adânci ale cuvintelor 1. Două teze fundamentale ale esteticii contemporane spun că: ‑ obiectiv: orice lucru poate deveni operă de artă. ‑ subiectiv: orice om este un artist. Începuturile artei sunt la fel de misterioase ca și cele ale limbajului. Dacă admitem că arta constă în a construi temple și case, în a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
din memorie respectând reguli stric‑ te, a căror aplicare asigură că tot ceea ce trebuie să figureze în pictură se va putea discerne perfect 8. 8 Cf. e. GomBriCh, o. c., 60‑61. introduCere Capitolul i Arta creștină: imaginea și icoana Estetica se ocupă cu problemele conceptuale care se nasc în legătură atât cu obiectele naturale frumoase, precum munții sau apusurile de soare, cât și cu opere de artă precum picturile sau simfoniile 1. Estetica este un mod de cunoaștere a artei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Capitolul i Arta creștină: imaginea și icoana Estetica se ocupă cu problemele conceptuale care se nasc în legătură atât cu obiectele naturale frumoase, precum munții sau apusurile de soare, cât și cu opere de artă precum picturile sau simfoniile 1. Estetica este un mod de cunoaștere a artei, având tendința autentică de a deveni o știință. Iar obiectul acestei științe este acea dăruire de sine, acea ținută pur contemplativă 2. Prin urmare, ea este mai cuprinzătoare decât filosofia artei. Prima problemă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
entități la această catego‑ rie, cu pretențiile corespunzătoare, cu polemicile și compromisurile de rigoa‑ re. Ipoteza că muzeele, galeriile sunt corespunzătoare, criticii cu autoritate și 1 W. J. earle, Introducere în filozofie, Ed. All, București 1999, 243. 2 N. Hartmann, Estetica, Ed. Univers, București 1974, 3. 3 Cf. Ibidem. 18 instanțele abilitate sunt cei care stabilesc efectiv ce va fi și ce nu va fi operă de artă; acest aspect este cunoscut ca teoria instituțională a artei 4. De vreme ce obiectele naturale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
acest argument este că opera de artă poate cădea în categoria hibridă a utilului și concomitent plăcutului estetic, exact în acea categorie în care intră toate acele obiecte naturale care pot fi utile și agreabile 6. Dacă în înțelesul clasic estetica își ia ca obiect cercetarea frumosului artis‑ tic, se cuvine investigată zarea interioară a ceea ce numim artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars, la fel ca grecescul τέχνη
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cad de acord cu privire la ceea ce face de fapt arta (la ceea ce ar trebui să facă). Putem da totuși un răspuns cât de cât accep‑ tat, combinând ideile mai sus redate - trăsăturile comune ale artei - într‑o singură perspectivă explicativă. O estetică a urâtului poate părea unora, o for‑ mulare asemănătoare cu fier de lemn întrucât urâtul este contrariul frumosu‑ lui. Cu toate acestea urâtul este legat inseparabil de noțiunea de frumos deoa‑ rece acesta păstrează permanent în evoluția lui posibilitatea urâtului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu adevărul, frumosul fiind deci transfigurarea veritativă a materiei prin care spiritul ajunge să vor bească. 9 Cf. m. heideGGer, Originea operei de artă, tr. Th. Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Huma‑ nitas, București 19962 , 92. 10 Cf. K. Rosenkranz, O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București 1984, 33. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 20 Minciuna și vacuitatea sensului însă ne aruncă în prăpastia tăcerii și în abisul mortuar al nimicului, deoarece adevărul este tot ceea ce avem ca să putem rezista
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ci au început să se identifice, dar și să fie identificați, ca niște artiști de renume. Varietatea mijloacelor expresive a condus la necesitatea recunoașterii unei distincții, apărând în felul acesta problema unității și a multiplicității artelor, datorită unei tendințe a esteticii moderne de a trasa limite între diversele arte în corespondență cu diferitele tehnici ale creației 1. 1.1. Perioada elenistică Perioada clasică grecească este considerată punctul culminant al artei anti‑ ce. Imediat după căderea civilizației miceniene care a avut loc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu lumea fizică, cu natura, iar în legătură cu acest lucru de‑a lungul istoriei esteticii, sunt atât poziții afirmative cât și negative 13. De aici apar acele păreri care afirmă fie că arta ar fi doar mimesis 14, fie că arta este originalitate. În această perioadă, un loc aparte îl ocupă busturile considerate a fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
gre‑ cești. Odată cu uciderea lui Cezar și victoria lui Octavian care mai târziu a devenit Augustus (27 î.Cr.‑14 d.Cr.), republica romană s‑a transformat în im‑ 11 Cf. i. Câmpianu, o.c., 53. 12 Ibidem. 13 Cf. s. luiGi, Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953, 59. 14 Mimesis - principiu estetic, dezvoltat mai ales în antichitate, potrivit căruia arta este imitarea realului. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 59 periu, iar timp de cincizeci de ani imperiul a cunoscut o perioadă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
di‑ ferită de cea a florentinilor. 35 Muzeul Muzeelor, Editura Litera, București 2009, 30‑31. Întoarcerea fiului risipitor CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 137 5. Obiectivitatea frumosului și definiții noi ale artei secolului al XI‑lea Estetica modernă susține că frumosul este o creație liberă, ficțională și subiectivă. Împotriva acestor determinări false se poate arăta că frumosul în sensul său autentic: ‑ nu este propriu‑zis o creație, ci o descoperire; ‑ nu apare prin libertate, ci prin necesitate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
j., Filippo Brunelleschi, Ed. Könermen Milano 2007. GiaComo G., Chiesa e arte, Ed. Paoline, Milano 2001. GomBriCh E., The Story of Art, Phaidon Press, 199516, trad. rom. Istoria artei, tr. N. Constantinescu, Pro Editură și Tipografie, București 2007. Hartmann N., Estetica, Ed.Univers, București 1974. heideGGer m., Originea operei de artă, tr. Th.Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Humanitas, București 19962. hertlinG l., Geschichte der Katolischen Kirche, Ed.Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Renaștere I Enciclopedie de filosofie și științe umane, Ed. All, București 2004. lazarev V., Storia della pittura bizantina, Torino 1967. leYris p., Michelangelo: poezii, Ed. Minerva, București 2003. lotto de C., Leggere l ‚icona, Ed. Bucceri, Padova 1992. luiGi s., Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953. mannuCi V., Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981. marani p.C., Pittura di Leonardo, Ed. Vecce, Firenze 1995. marion j. l., L ‚idole et la distance, Ed. Grasset, Paris 1977. néret G., Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Bucu‑ rești 1973. , Teologia frumuseții, Ed.Christiana, Paris 1993. Ozolin N., Chipul lui Dumnezeu, chipul omului, Ed. Anastasia, București 1998. PeTerCă v., Calea spre oameni, Ed. Sapientia, Iași 2011 pitra a., Spicilegium solesmense, Vol. I, Paris 1852. Rosenkranz K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București 1984. rousseau d., L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990. SChönborn von Ch., Die Christus‑Ikone. Eine theologische Hinführung, Ed. Novalis, Schaffhausen 1984. sesCu p., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de exprimare prin intermediul unui anume tip de expresie artistică. Sensibilitatea și creativitatea artiștilor vor fi puse în slujba exprimării Adevărului, Binelui, Frumosului, Comicului, Tragicului sau Grotescului - adică a modului în care percep viața pământeană sau din Lumea de Dincolo. Problema esteticii folclorului a constituit subiectul a numeroase dispute teoretice. Ovidiu Bârlea, încercând să definească principalele orientări a concluzionat: „încercarea de a se apropia de jaloanele esteticii folclorice, adică de a urmări ecoul mesajului folcloric în emotivitatea destinatarului popular sau aceea, preconizata
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Grotescului - adică a modului în care percep viața pământeană sau din Lumea de Dincolo. Problema esteticii folclorului a constituit subiectul a numeroase dispute teoretice. Ovidiu Bârlea, încercând să definească principalele orientări a concluzionat: „încercarea de a se apropia de jaloanele esteticii folclorice, adică de a urmări ecoul mesajului folcloric în emotivitatea destinatarului popular sau aceea, preconizata de mulțimea criticilor si istoricilor literari, de a se substitui fără nici o rezervă destinatarului folcloric. Este oare îndreptățită o atare substituire? Anticipăm răspunsul că ea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
atenuante”<ref id=”33”>Ovidiu Bârlea, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979, p. 9</ref> Aceste aspecte au fost analizate în numeroase lucrări de specialitate. Astfel, Romulus Vulpescu, în lucrarea Dicționar de etnologie , semnalează existența etnoesteticii ca parte componentă a esteticii populare,ambele integrabile în estetica generală. Etnoesteticului ii sunt atribuite mai multe funcții teoretice și practice , de la constituirea categoriilor ca instrumente tehnice de apreciere, la studiul formelor artei , din punctul de vedere al sincretismului și oralității , iar mai apoi din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Bârlea, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979, p. 9</ref> Aceste aspecte au fost analizate în numeroase lucrări de specialitate. Astfel, Romulus Vulpescu, în lucrarea Dicționar de etnologie , semnalează existența etnoesteticii ca parte componentă a esteticii populare,ambele integrabile în estetica generală. Etnoesteticului ii sunt atribuite mai multe funcții teoretice și practice , de la constituirea categoriilor ca instrumente tehnice de apreciere, la studiul formelor artei , din punctul de vedere al sincretismului și oralității , iar mai apoi din perspectiva modalităților de distribuire a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
categoriilor ca instrumente tehnice de apreciere, la studiul formelor artei , din punctul de vedere al sincretismului și oralității , iar mai apoi din perspectiva modalităților de distribuire a valorilor. Etnoestetica are la bază studiul axat pe geneză, structura și funcțiunea categoriilor esteticii populare specifice: tragicul , comicul , dramaticul , grotescul , burlescul „ din perspectiva comunității etnice ”, precum și modalitățile de cristalizare artistică a acestora în opere de artă populară. De asemenea, etnoestetica urmărește „ relatiile estetice pe care le promovează fiecare formă de artă în comunitatea sătească
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]