5,183 matches
-
circulația mărfurilor era dominată de către bani. Banii sunt esența capitalismului și mișcarea lor continuă în slujba acumulării și expansiunii este legea supremă. În momentul în care banii încep să se miște în favoarea comerțului și acumulării, devin capital. Chiar dacă părem a exagera vom spune că rădăcinile capitalismului se află cu mult timp în urmă, cu 5 000 de ani î.Hr., când omul începe să cunoască valoarea, să distingă între bunuri, când apare comerțul și schimbul de mărfuri în care echivalența de valoare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
poarte, să ia de bun și să ducă acasă ceea ce le punea partidul prin magazine. Lipsurile erau atât de mari încât nimeni nu se gândea că poate alege sau poate găsii ceva pentru a-și satisface o nevoie mai sofisticată. Exagerăm vorbind de nevoi rafinate într-o lume în care nici măcar nevoile de bază nu puteau fi asigurate. Era un calvar să cumperi o bucată de carne, după cum nu se găsea hârtie igienică nicăieri, cu nici un chip. Oamenii care se omorau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Este posibil așa ceva. De fapt degradarea calității umane în jurul nostru este o constatare zilnică și nu o iluzie. Nimeni nu poate garanta că valorile despre care vorbim pot produce prosperitate și liniște. Dacă nu suntem atenți putem trăi la infinit (exagerez !!!) parte negativă a dualității despre care vorbeam. Națiunile tinere pot asocia în mod eronat dobândirea de avere cu încălcarea legii. ,,(...) problema fundamentală a cetății este aceea a împărțirii obligațiilor și avantajelor"358. Oamenii trebuie să fie solidari între ei și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că nu ar mai trebui să pasăm capitalismului contemporan speculația comercială și jocul speculativ al cursurilor de schimb. Practic, în epocă grecii recurg la o devalorizare a propriei monede pentru a încuraja exportul în Egina. Ar fi vorba, fără să exagerăm, despre o devalorizare competitivă, artificiu la care economiile moderne recurg adesea. Este vorba despre celebra curbă în ,,J", a deprecierii monetare descrisă atât de bine de Michel Didier în opera sa ,,Economia-regulile jocului". Noua monedă ateniană este mai ușoară decât
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
schimburile, mai mult sau mai puțin echivalente, cu teritoriile cucerite. De regulă aceste schimburi constau în transferuri de mărfuri dinspre colonia cucerită înspre metropola cuceritoare. Aceste trensferuri erau gratuite, fiind echivalente unor biruri. Nici în interior nu putem discuta decât exagerând despre o economie de piață. De asemenea, filosofia construcției sociale, baza sa de înțelegere este alta. În timp ce istoria Imperiului Roman va fi ,,(...) istoria unei grandioase împrejmuiri"125,istoria capitalismului de mai târziu va fi una a unei grandioase, maxime, deschideri
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
poziția pe care avut-o din punct de vedere geografic, a demonstrat că puterea cea adevărată nu se construiește între ziduri ci în afara zidurilor. Deschiderea și spațiul oferă putere, după cum schimbul cultural și sinteza civilizațională asigură mersul imperiului înainte. Nu exagerăm dacă vom spune că prin Imperiul Bizantin, bazele genetice ale lumii occidentale se conservă și merg înainte, dând naștere, după cădere, unui fenomen nemaiîntâlnit în istorie, fenomenul capitalismului. Imperiul Bizantin merge înainte 157, în istorie timp de 11 secole după
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și emisiune, pentru a nu provoca dezechilibre. De aceea se păcătuiește mult în judecăți atunci când se vorbește chiar și despre criză. Criza noastră nu seamănă cu a lor, deși atît a noastră, cît și a lor au aceeași cauză. Nu exagerăm dacă spunem că această criză financiară reprezintă o plată (contraprestație) planetară pentru evitarea unui al Treilea Război Mondial. America nu cedează nici un centimetru și nici un cent. Totul înseamnă expansiune, fie că este vorba despre expansiune terestră sau, mai nou, expansiune
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o mie de ani în pace". Anticipez că-i va fi greu... foarte greu ... și-mi doresc ca cele ce le voi scrie acum să rămână o simplă viziune proprie,fără acoperire în realitatea noastră de zi cu zi. Nu exagerez când spun că este un gest de eroism, iar România azi, nu are nevoie de eroi și nu valorizează în nici un fel asemenea gesturi. Dimpotrivă! Cel care se pune în asemenea situații traversează un deșert al complicității și răutății într-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și Geneva)". Keith Randell, Jean Calvin și Reforma târzie, Editura ALL, București, 1996, p. 76. De asemenea, autorul citat arată că era permisă ,,creșterea dobânzilor la împrumuturi atâta vreme cât beneficiul unuia nu însemna ruinarea altuia și în măsura în care coeficientul lor nu era exagerat. Astfel cămătăria a ajuns să desemneze creșterea excesivă o dobânzilor și era deja un lucru știut că rata dobânzilor o stabileau guvernanții locali, care trebuiau să aibă grijă ca ea să nu depășească măsura", op. cit., p. 77. 127 ,,Jean Calvin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de laicizare a construcției sociale) a lumii și dacă o criză economică sau de altă natură se datorează acestui proces. Sesizăm mai degrabă, în spatele afirmațiilor, un anticapitalism de sorgintea ,,vremurilor bune de altădată". Vezi capitolul despre anticapitalism. Ilie Bădescu continuă, exagerând, apocaliptic: ,,Așa se face că momerntul la care a ajuns omenirea astăzi este de fapt pragul unei crize universale de amploare planetară, căci de data asta toate civilizațiile contribuie la alimentarea crizei", op. cit., p. 9, 34 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
v-aș întreba când mai vedem și noi prin România un șef de stat, oameni, delegații... Nu am văzut... Cred că putem spune, de aproape un an și jumătate nu ne-a prea vizitat nimeni. Mihai-Răzvan Ungureanu: Ei, să nu exagerăm. Robert Turcescu: Păi, cine a venit la noi? Mihai-Răzvan Ungureanu: Ultimul președinte a fost președintele Austriei, domnul Fischer, acum, de foarte curând. Robert Turcescu: Și în afară de domnul Fischer? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu mă puneți să scot o listă întreagă a celor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu Republica Moldova, relații tensionate până de curând. Gesturile și mimica și chiar zâmbetul pe care l-au afișat cei doi președinți cu ocazia declarațiilor de presă trădează un lucru: aceste relații s-au detensionat. Unii ar folosi cuvântul, fără să exagereze, în mod spectaculos. Mihai-Răzvan Ungureanu: De fapt, acesta a fost programul nostru din ianuarie, de la prima întâlnire pe care președintele nostru a avut-o cu președintele Voronin la Kiev, apoi în timpul vizitei bilaterale propriu-zise din primăvară. N-am făcut niciodată
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
singură. Se vorbește că este un minister ca o cazemată, foarte greu de atacat structurile din interior, care nu sunt întotdeauna cele mai noi, revoluționare, transparente. Diplomația peste tot tinde să se rupă de restul lumii. Mihai-Răzvan Ungureanu: Poate că exagerez eu, dar am senzația că înainte de 1989 cam acesta a fost și reflexul nostru de apărare la nivelul comunităților din care făceam parte: că exista o castă de colegi de catedră, exista o castă a medicilor, o castă a avocaților
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și sub fereastra lui Delavrancea, care aflându-i numele, nu rămâne prea mirat, îndreptând spre el o privire "de om, de frate și de tată". I. Peltz sentimentalizează nu o dată, ca în cazul de față și uneori e tentat să exagereze. E adevărat că Duiliu Zamfirescu se interesa de publicațiile cele mai recente și de scriitorii tineri, dar a spune că a avut "multe" întâlniri cu el, persoană publică foarte ocupată, și mai ales că inima lui "se dovedea capabilă să
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
anumite pagini din volumul pe care-l comentez. Sigur, I. Peltz este un portretist înzestrat, el îmbogățind galeria celor mai semnificativi scriitori contemporani cu el, uneori e plin de vervă și de un umor subiacent, însă cred că prefațatorul ediției exagerează când îl consideră "unul dintre memorialiștii de frunte ai literaturii române." I. Peltz merge nu o dată, am spus-o, pe urmele lui Lovinescu din Memorii, e un condeier pasionat, curios de toate, împărțindu-și viața, cum însuși notează, între masa
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
meu era primul (dacă nu cumva singurul, pînă azi) care încerca să rememoreze existența noastră în "Epoca de Aur". Am trăit, e drept, două satisfacții importante: nepotul meu (9 ani în decembrie 1989) i-a spus mamei sale: Le cam exagerează! Cum să se dea 150 de grame de salam doar dacă arăți buletinul!", iar mai mulți foști colegi m-au căutat să-mi spună ce bine s-au regăsit în cele relatate, deși unii dintre ei nu îmi slujiseră drept
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
e prea mare (e drept, ar urma să aibă peste 500 de pagini). Despre a doua, un volum de proză scurtă, că e slăbuț. Despre a treia, cartea cu ziariști, că n-ar interesa pe nimeni. În fine, același roman exagerat de mare a fost citit, la o altă editură, de un responsabil (scriitor el însuși) care mi-a zis, citez: Cred că se poate scoate o carte din el, dar așteptați să vină din concediu redactorul care ar urma să
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
în ocazii sărbătorești vindeca gâdilicii, el calcă în picioare ordinea de drept, somându-l pe Ilici Iliescu să se gândească la diminuarea pedepsei brigandului național Miron Cosma. Cum că pedeapsa ar fi prea mare, cum că omul subteranelor ar fi exagerat cu "activitatea sindicală", dar că altminteri totul e în ordine... Nu știam că bârcanul e specialist în Drept și are căderea să judece cu atâta dezinvoltură un caz penal ajuns la Curtea Supremă de Justiție. O fi respectiva instituție imperfectă
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
trage dlui Iliescu mila pentru Miron Cozma și îl sfătuiesc să nu se mai amestece în treburile Justiției. Cînd scriu acest microscop, dl Iliescu n-a precizat cine sînt autorii sesizărilor adresate d-sale că Miron Cozma trebuie să petreacă exagerat de multă vreme în pușcărie. Încît nu mă pot împiedica să mă întreb cine ar putea fi aceștia. Unii dintre minerii cărora dl Iliescu le-a mulțumit după cumplitele violențe la care s-au dedat în timpul mineriadei din iunie ’90
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]
-
situa în contradicție cu sine însuși, pe tînărul Goga, îmbrățișîndu-i patriotismul. Există angajări și angajări. Cea a lui Vieru e una dimensionată pe idealul încă neîmplinit al unității pămîntului românesc, drept care se cuvine a o lua ca atare, fără a exagera semnificația factorilor colaterali ai unor alianțe dubioase pe care, pe plan biografic, le-a contractat bardul basarabean, ca și de altfel predecesorul său, marcat de regretabile prestații politicianiste. Faptul că am polemizat cu Grigore Vieru pe tărîmul civic nu ne
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
Eminescu". Dl Nemoianu consideră că "din Eminescu au descins Goga, Iorga și Pârvan iar, apoi, Eliade, Vulcănescu și Noica; chiar și universul blagian (cu mult mai autonom) ar fi greu de imaginat fără o genealogie eminesciană". Cred că dl Nemoianu exagerează, asemenea regretatului Ion Negoițescu, tot pe atunci, cînd îl consideră pe Eminescu gînditorul politic un protolegionar. Dar are dreptate perfectă în opinia că "posibilitatea rupturii de Occident... era proclamată tot mai sus și tare de scoborîtorii autohtoniști și tracizanți ai
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
să-și verifice mai întîi posibilitățile în proza scurtă. Am impresia că și pe mine mă privea - scrutător - cu ochiul romancierului. Prezentam pentru el un interes tipologic." Și fostul coleg din urmă cu 50 de ani crede că nu e exagerat a spune că eforturile, bătălia pentru tipărirea Dicționarului au contribuit la uciderea acestui "constructor dedalic". Din scrisorile lui Mircea Zaciu publicate în secțiunea Epistolare a acestui număr, se vede că Mircea Zaciu își pierduse nădejdea că va mai apuca să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
n-ar fi căpătat cîștig de cauză. În cele 100 de zile de grație pe care le-a avut la dispoziție, guvernul Ciorbea n-a avut prea multe zile liniștite. Și asta, printre altele și cu contribuția mass-media care a exagerat importanța primelor mișcări grevistice anti-reformă. * ;În ultimii ani, spre avantajul puterii nou instalate, grevele s-au banalizat, iar inițiativele de genul blocării drumurilor publice n-au mai speriat puterea. Dar asta după ce reforma a fost în mare parte compromisă. Astfel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
aproape se pierd în textura densă a scriiturii autoarei, dar nu ezit s-o declar pe Elaine Scarry una dintre cei mai originali și pasionanți scriitori ai vremii noastre. Un critic american compara experiența lecturii textelor ei cu un consum exagerat de cofeină: te simți alert și totodată amețit, mintea-ți vibrează de idei, dar nu toate-ți sînt, nici măcar ție, clare. Ultima carte a autoarei, Dreaming by the Book, confirmă perfect această metaforă. În Philosophy and Literature, o prestigioasă revistă
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
de teatru, chiar în literatura universală, pot fi numărate pe degete - avem argumente suficiente să afirmăm că demersul Iuliei Petrescu se situează sub îndoitul semn al Celuilalt. Este un motiv în plus pentru care cartea merită citită, căci și atunci când exagerează sau supralicitează autoarea nu uită să tragă un semnal de alarmă, fie el și deghizat sub forma unei interogații nostalgice: "Vocea: Greci... Greci antici mai sunt?...". Iulia Petrescu - Răfuiala, Editura Univers, București, 2000, 126 de pag.
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]