4,720 matches
-
structurală. "Veghea lui Roderick Usher" (1930) pare să fi ultima, dar și cea mai completă, varianta a poeticii barbiene. Exceptând, poate, unele nuanțări, parafrază barbiana nu pare să aducă în discuție idei esențialmente noi; lectură ei compensează, în schimb, si fascinează, prin calitatea expresiei, prin memorabilitatea formulărilor, ingenuitatea imaginilor și simbolurilor. "Veghea" este un cristal prelucrat la incandescenta celei mai înalte gândiri poetice. Atât pentru Edgar Allan Poe, cât și pentru Ion Barbu, realitatea imaginației, manifestare a energiilor creatoare ale artistului
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ea însăși: lucrurile interzise, cenzura și secretomania asupra realității criminalității, a devierilor ofereau un contrast puternic față de revărsarea bruscă a libertăților și toleranțelor de după 1989. Este deci explicabil că, în mod spontan, bucureștenii "cumsecade", pătrunși de virtuțile și morala comunistă, fascinați de imaginea cuplului perfect al soților Ceaușescu, au fost cuprinși de dezgust și mânie față de tinerii și studenții care au manifestat săptămâni întregi în ianuarie și apoi în primăvara anului 1990 împotriva regimului Iliescu și a ex-frontului devenit partid politic
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
un Ion Iliescu, un Petre Roman nu erau printre semnatarii scrisorii celor Șase încât erau complet inofensive? A dorit să creadă că poporul său îl susținea în apărarea patriei socialiste așa cum îl susținuse în august 1968? Moment straniu care a fascinat pe observatorii situației din România în primăvara lui 1989 și care, cu peste cincisprezece ani mai târziu, surprinde încă: mărturiile a posteriori ale diverșilor autori ai acestei scrisori diferă unele de altele. Astfel, amintirile celui mai vorbăreț dintre ei, Silviu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
contrar, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate sistematic, iar atribuțiile serviciilor de informații suntplasate fără exzitare sub controlul instituțiilor civile ale statului. Din unghiul reconstrucției instituționale, o componentă mult mai importantă decât se percepe deobicei la nivelul mass-media, fascinate de spectacolul Capitalei politice și mondene, este cea a administrației locale. Temna descentralizării, crucială începând cu Proclamația de la Timișoara, e departe de a fi dintre cele mai simple. În timpul administrației Constantinescu s-au făcut unele progrese importante, cum ar fi
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
diferite și îndepărtate, se dovedesc două personalități afine, cu preocupări comune, cu gusturi literare asemănătoare, cu tendințe de a valorifica aceleași surse literare, dar și cu similitudini în existențele personale care se dovedesc surprinzătoare, chiar remarcabile. Literatura antică i-a fascinat. Îi citiseră și se inspiraseră din Ovidiu, Virgiliu, Stațiu, Cicero, Horațiu, Seneca și alții. Giovanni Boccaccio avea și cunoștințe de 1 Judith Serafini-Sauli, Giovanni Boccaccio, în Twayne's World Authors Series Online, New York, G. K. Hall & Co., 1999, p. 3
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
175 Ibidem. 70 fastuoasă - „nuntiră ca-n povești”176. La sfârșitul celei de-a doua zile, Pampinea cântă despre o iubire împlinită, fericită, despre doi îndrăgostiți care nu concep să nu fie alături și dincolo de moarte. Regina primei zile este fascinată de bogăția aforistică folclorică, își începe frecvent povestirile cu câte un proverb, uneori ține chiar o mică prelegere despre soartă, destin și om (în ziua a șasea). Deși evlavioasă, nu pregetă să atace sistemul clerical corupt (călugărul care profită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
satiră”488, asupra lui ca bărbat, cât și asupra ei ca membră a cinului monahal, cu un rol important de conducere. Tocmai pentru că se comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe care îl fascinează. „Deși nu este un personaj feminin complex, portretul ei reprezintă cu siguranță unul dintre cele mai izbutite din istoria literaturii engleze.”489 Credința stareței, la fel ca cea prezentă la micul erou al isorioarei relatate auditoriului constituit din veselii pelerini
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spre farsă.749 Emilia, o donna angelicata de o frumusețe paradisiacă, asemănătoare cu o zeitate, nu scapă de această ironizare generală, personajul feminin fiind ridiculizat pentru vanitatea sa. În momentul în care se simte privită de ochii masculini avizi și fascinați de înfățișarea ei divină, ea nu se sfiiește, ci continuă să se plimbe prin grădină, din „vanitate”750, afirmă naratorul boccaccesc, căci se pare că descoperă o plăcere aparte în a fi adulată. Remarcăm aici o ironie sofisticată, oarecum greu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fetei pare a fi aceea de a răspândi credința creștină, este 753 Ibidem, p. 148. 754 Ibidem, p. 149. 755 Ibidem, p. 155. 205 un veritabil misionar, deoarece conducătorul cetății alături de soția sa, cei care o găzduiau și erau realmente fascinați de personalitatea Constanței, se dezic de păgânism, pentru a îmbrățișa noua religie, a sacrificiului propriu pentru iubirea celorlalți. Cinstea reprezintă pentru Constanța unicul deziderat, ea refuză avansurile unui tânăr, atrăgându-și astfel ura acestuia și dorința lui de răzbunare. Va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
numai pentru a câștiga într-un joc al inteligenței nu-l preocupa deloc.“ Alice Ambrose, Ludwig Wittgenstein. A Portrait Constantin Noica a spus odată că filozofia lui Wittgenstein nu îl atrage, dar că tot ceea ce află despre omul Wittgenstein îl fascinează. Că Noica era conștient de opoziția ireconciliabilă dintre orientarea gândirii sale și cea a autorului Tractatus-ului nu ne va surprinde. Ne putem însă întreba ce anume l-a putut impresiona în ceea ce a aflat despre viața lui Wittgenstein. Existența altor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
bursa lui de cercetare a expirat, Skinner a urmat recomandarea lui Wittgenstein de a renunța la o carieră universitară pentru o îndeletnicire practică și s-a calificat ca mecanic la o firmă din Cambridge. De unde venea această capacitate de a fascina pe care au resimțit-o nu numai Drury și Skinner, ci și toți cei care l-au cunoscut îndeaproape pe Wittgenstein? Fania Pascal oferă următoarea explicație: „El nu se vedea niciodată cu ochii altora și nu recunoștea standarde în afara celor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ca întreg este misticul“ (6.45). Cel care trăiește acest sentiment va înceta să se întrebe care este sensul vieții și al lumii, să caute răspunsul la această întrebare prin teorii. Asemenea acelor eroi ai lui Tolstoi care l-au fascinat pe Wittgenstein, el înțelege că ceea ce este cu adevărat important nu se poate spune. „Dezlegarea problemei vieții se vede în dispariția acestei probleme. (Nu este, oare, acesta motivul pentru care oamenii cărora sensul vieții le-a devenit clar după îndelungi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
viața de fiecare zi, aceea în care adevărate sunt calificate toate ideile care funcționează bine, care ne orientează cu succes, care asigură eficiența acțiunilor noastre. Acești filozofi au formulat teoria pragmatistă a adevărului. Oamenii, în mod deosebit filozofii, pot fi fascinați de o anumită folosire a unei expresii și înclinați să formuleze definiții și teorii care să reglementeze această folosire, îngustând-o în acest fel. Cei care au luat contact cu asemenea definiții și teorii se simt constrânși „să privească într-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Trebuie totuși să fie așa!» nu este o propoziție a filozofiei. Filozofia constată doar ceea ce admite oricine.“ (Cercetări filozofice, § 599.) Cu greu le-ar putea apărea o asemenea încheiere altfel decât descurajantă și demobilizatoare. Capacitatea noilor „dezvăluiri teoretice“ de a fascina, ca realizări intelectuale impozante, nu poate fi armonizată cu gândul că țelul ultim al strădaniilor noastre în filozofie ar fi doar câștigarea acelei „păci în gândire“ pe care o aduce cu sine recunoașterea lipsei de sens a unor asemenea întreprinderi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în încovoierea și întinderea trupului, în sinuozitățile sau izbucnirile lui, în frământarea sau în dorința de a-și lua zborul. Intensitatea și rapiditatea mișcărilor este prezentă la cote maxime și în reprezentațiile de circ, definind comportamentul dinamic al acrobatului care fascinează publicul. Gesturile artistului, dublate uneori de sintagme verbale scurte, vestimentația și accesoriile pe care le poartă, jocul de sunet și de culoare, contribuie la oferirea unui spectacol al autocontrolului, determinării și voinței. Și în balet asistăm la o întrepătrundere a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adus cineva „muzicii” este cel al lui Emil Cioran: „De n-am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica”. * „O viață nu-ți ajunge ca să cunoști o singură clipă.” (Claude Monet) Se știe că pictorii impresioniști au fost fascinați de caracterul irepetabil al „clipei”, care surprinde, de fiecare dată, natura cu o altă expresivitate a ei. Monet voia „să prindă” În tablourile sale tocmai această unicitate a realității naturii, care n-ar trebui să-i pretindă altceva ochiului artistului
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Luynes, cel care îi va deveni iubit, consilier și prieten apropiat.„ Când Ludovic al XIII-lea îl întâlnește pe Luynes, avea zece ani. Știm povestea: Charles d'Albert de Luynes era interesat de vânătoare și de pasări, activități ce îl fascinau pe copil. Luyenes avea deja treizeci și patru de ani. Copilul rege nu mai dorește să îl părăsească. Devin de nedespărțit. Camerele lor comunică printr-o scară interioară. Că au avut relații senzuale (sexuale?) nu este nici o îndoială. Luyenes, la fel ca
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sociale. O țară, Franța, care era de aproape două ori mai mare decât Spania, un prim ministru, Richelieu, care deținea aproape toate mecanismele puterii și le mânuia după bunul său plac, o epocă barocă în care cultul eroului - Mazarin era fascinat de genialitatea cardinalului Richelieu - reprezenta idealul de atins, toate aceste circumstanțe au convers spre hotărârea definitivă a lui Mazarin de a pleca în Franța. Chiar el declara:„m-am atașat instinctiv de geniul său“. Trebuia doar să aștepte circumstanțele favorabile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aristocrați, Nicolas de Flecelles a negat vehement că el ar fi autorul acesteia. însă primă dragoste„oficială“ a tânărului rege a fost Maria Mancini, nepoata cardinalului Mazarin. Frumoasă, inteligentă, sensibila și bine educată, Maria Mancini a atras repede atenția regelui. Fascinat de frumusețea fetei, de blândețea și timiditatea acesteia, cei doi petreceau ore în șir unul în compania celuilalt. Lucrarea apocrifă atribuită domnului de Segrais și intitulată Oeuvres diverses de M. Segrais. Première partie qui contient ses mémoires et anecdotes où
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
În cauză nu mai este deloc sigură de justețea deciziilor pe care le ia. Neptun - Descendent Conjuncție: Transformă sau face să evolueze maniera de a percepe lumea exterioară. Dacă este armonioasă, conjuncția face ca individul să se simtă emoționat sau fascinat de celălalt: va avea impresia că a găsit asocierea ideală. Dacă este disonantă, subiectul Își va pierde pentru o vreme reperele În ceea ce privește relațiile sale sau va aprecia greșit comportamentul celorlalți. Neptun - Fundul Cerului Conjuncție: Reprezintă posibilitatea unei schimbări, a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
care, printro inversare diabolică, a devenit Antichrist. Se știe că, aflați în ascensiune, în 1938, naziștii s‐au interesat de tezaurul imperial al Austriei și de ... relicvă. În felul acesta lancea a ajuns în Germania, la Nür enberg. Hitler era fascinat de ezoterism. Și se pare că o bună buc ată de timp, visul puterii i s‐a împlinit. Dar, pe 30 aprilie 1945, la ora 2 și 10 minute, Felix Rozenthal, un evreu german, scăpat de persecuțiile naziste și devenit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de plantații americani sau brazilieni, ale căror activități economice și a căror bogăție se sprijinea pe o mână de lucru forțată. Ideologia are și ea un efect de orbire atunci când oferă o viziune deformată a realității. După război, URSS a fascinat o mare parte din inteligentia progresistă. Multe persoane au călătorit în "patria socialismului" și s-au întors plini de admirație. Au crezut ceea ce li se spunea, ceea ce li se arăta. Dictatura, poliția politică, deportările, lagărele de concentrare, lipsurile erau trecute
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
al naturii umane, demonstrează că aceasta a exercitat și, sub alte forme, diferite de cele arhaice, continuă ca să exercite anumite funcții sociale chiar în societățile moderne, așa cum a făcut-o în cele anterioare istorice. Nebunia, ca paradox al naturii umane, fascinează, șochează și invită totodată la reflecție. Din punct de vedere psihanalitic, ea exercită, în planul colectivităților umane, o funcție catarctică (D. Barrucand, C. Enăchescu). Este „descoperire” și „avertisment”, realizând întâlnirea umanului cu supranaturalul divin, ca în cazul profetismului sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai etnică disciplină” - adevăr redescoperit, peste o jumătate de secol, de deconstructiviști, în speță de J. Derrida. Meticuloasă și profundă, analiza din studiul C. Rădulescu-Motru, pedagog (1932) surprinde aspectele de actualitate și modul original în care sunt împăcate conceptele antinomice. Fascinat de personalitatea complexă a lui Vasile Pârvan, B. va scrie studiul Tragicul lui Pârvan și tragicul modern (apărut întâi în volumul În memoria lui Vasile Pârvan, în 1934, iar trei ani mai târziu în volum separat), în care concepției despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]