4,656 matches
-
g zahăr, care se coace sub formă de tarte mici. După ce s-au copt, se umplu cu cremă de ciocolată galbenă și se fac cu mâna forme de puișori, iar la final, se adaugă bombonele mici. PRĂJITURA CRAI NOU Se frământă rapid un aluat fraged din 5 gălbenușuri, 60 g zahăr, 100 g unt și 250 g făină, apoi se face o bilă care se ține la frigider timp de o oră. Se tapetează tava mare de aragaz și se întinde
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Crema se poate face și cu ness, cafea sau cacao. PRĂJITURĂ CU COCOS 250 g făină, 2 linguri de cacao, 150 g zahăr, 150 g unt, 1 ou și praf de copt. Prăjitura se face în tavă pătrată. Totul se frământă cu puțină smântână sau lapte, apoi se împarte aluatul în două. Se așează primul blat în tavă, peste care se pun 6 albușuri bătute spumă, 250 g zahăr și 200 g cocos. Se pune a doua foaie, se coace, iar
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
laptele fierbinte, zahărul vanilat, nessul și făina. Se pune vasul pe foc mic și se lasă să fiarbă încet, până se îngroașă, se amestecă mereu, până ce se răcește și se încropește în ouăle frecate cu zahăr. Ingredientele pentru aluat se frământă bine, apoi se coc pe rând 6 foi foarte subțiri, tava trebuind să fie unsă bine în prealabil. Foile coapte se desprind de tavă cu un cuțit - se unge fiecare foaie cu cremă imediat pentru că altfel se răsucesc, inclusiv ultima
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
prealabil. Foile coapte se desprind de tavă cu un cuțit - se unge fiecare foaie cu cremă imediat pentru că altfel se răsucesc, inclusiv ultima de sus, după care se presară nuca măcinată sau ciocolata rasă. PRĂJITURĂ CU CREMĂ DE CIOCOLATĂ Se frământă un aluat din care se fac două foi, din: 2 ouă, 3 linguri de smântână, 50 g unt, 100 g miere, 100 g zahăr, o linguriță de bicarbonat, coajă de lămâie, sare și făină cât cuprinde. Blatul 2: 5 ouă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
spumă, apoi radem ciocolată. PRĂJITURĂ CU GRIȘ 2 ouă întregi, 4 linguri de ulei, 4 linguri de lapte, 200 g zahăr, o linguriță de bicarbonat, coaja de la o lămâie, 400 g gem și făină cât cuprinde. Din aceste ingrediente se frământă un aluat din care se coc 4 foi în tava unsă cu ulei. Înainte de a se coace se înțeapă cu furculița. Crema - se fierb 500 ml lapte cu 4 linguri de griș și se dă la rece. După ce s-a
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lingură de cacao, 2 linguri de apă fierbinte. Se fierbe până se îngroașă, apoi ungem blatul. PRĂJITURĂ FELIA PREFERATĂ 400 g făină, 120 g untură, 120 g zahăr, 1 ou întreg, 1praf de copt și 3-4 linguri de smântână. Se frământă un aluat din care se fac trei foi. Crema - se fierb 500 ml de lapte cu 4 linguri de făină. Separat, frecăm spumă 250 g unt și 250 g zahăr, apoi încorporăm laptele și făina în unt și zahăr, după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de copt, diluat într-o lingură de oțet Crema - 1 l de lapte, 6 linguri de făină, 200 g zahăr, 200 g unt, coajă rasă, de lămâie și 2 pachete de zahăr vanilat. Pentru uns, se folosește marmeladă acrișoară. Se frământă un aluat din care se fac patru foi care se coc la foc potrivit. Din lapte, zahăr și făină se formează o cremă care apoi se amestecă cu crema de unt și lămâie și se umplu foile - un rând cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
înmoaie, se adaugă cacaoa și gălbenușurile, apoi se toarnă peste bezea. PRĂJITURĂ NON PLUS ULTRA 500 g făină, 2 linguri de zahăr pudră, 1 praf de copt, 250 g unt, 2 linguri de smântână, sare și coajă de lămâie Se frământă un aluat potrivit de tare, apoi se întinde o foaie subțire și cu un pahar mic se taie cerculețe. Din trei gălbenușuri frecate cu 250 g zahăr, se face o cremă cu care ungem cerculețele, care se coc în tava
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rânduri de zahăr. Legăm borcanele și lăsăm la macerat timp de 40 de zile. La sfârșit, stoarcem siropul care este bine legat. SIROP DE ZMEURA (FARA ZAHAR) Se face 1 l de sirop natural de zmeură din 3 kg zmeură frământată cu mâna și storsă prin tifon. Siropul obținut se pune la fiert timp de 5 minute, apoi se răcește. Adăugăm o tabletă și jumătate de aspirină pisată, punem în sticlă, după care sigilăm și dăm la cămară. SIROP DE ZMEURA
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și incapacitatea de a o face; în cazul băieților: dezvoltă comportamente provocatoare, agresive, inclusiv sexuale, de pedepsire a celorlalți. în funcție de contextul situațional dat, strategiile de adaptare ale copilului-victimă pot diferi, chiar la același copil. Prevenirea abuzului sexual. întrebarea care-i frământă pe profesioniști este aceea cu privire la modalitățile eficiente de a preveni abuzul sexual. Ca în toate situațiile amintite anterior, modalitățile cele mai adecvate prin care se poate realiza prevenirea țin de educație. Este importantă în primul rând: educația sexuală a copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceștia cunoșteau bine preocupările secolului al XVIII-lea, aveau acces la "bibliografia" grea a genialității, la textele fundamentale în franceză, în germană sau în engleză. Dar nu ei aveau să importe ideea. În același an 1825, în care Mumuleanu era frământat de transcrierea cuvântului, oscilând între jenie sau genie, transilvănenii încheiau marele Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu11, tomul de 1000 de pagini rămas multă vreme cel mai complet dicționar al limbii române. Geniul era absent. Și aceasta e o stare de fapt caracteristică. Înainte de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a literaturii într-o zonă de latență și de imprecizie, ca o scufundare în magma originară de resurse și pure posibilități din care s-a născut. Vom înțelege astfel de ce oamenii începutului care operează cu aceste reprezentări ale populației sunt frământați de o mie de întrebări. În ce condiții masa poporului se angajează în literatură? Care e configurația demografică favorabilă? Cum poți se recrutezi din n milioane de locuitori pe scriitori și pe cititori? Care e algoritmul care mobilizează populația? Cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
am spus, ne-a cântat la Penitenciarul Iași din "Voievodul Țiganilor": "Am fost și eu odată un nemeș de soi,/ Umblam cu banda-ntreagă întocmai ca și voi,/ Și eu puneam țiganii să-mi cânte,/ Griji n-aveam să mă frământe, tot așa ca voi". Spunea că acest cântec l-a cântat la nunta lui și unii, ascultând cântecul, chiar au plâns, atât de mult i-a impresionat și atât de frumos a fost. Am stat și cu Georgescu-Bârlad, șeful Partidului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
posibil! În momentul în care m-am urcat în tren, în vagonul-celulă, nu m-am mai putut abține, deși îmi propusesem să mănânc numai o bucată de pâine. Și până la București, deși mâncasem sfertul acela de pâine, eram turbat. Mă frământam, nu știam ce să mai fac, nu mai puteam judeca sau să iau vreo hotărâre de autostăpânire. Eram înnebunit de foame și nu mi-am imaginat că un om poate să aibă momente de nebunie din cauza foamei. Momente de nebunie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Ce s-a întâmplat după? S. Ț.: Ați văzut vreodată vreo găină cloșcă cu pui de rață care vin la apă? Rățuștele intră în apă iar cloșca înnebunește pe mal! (râdem) Așa erau ei după întâmplarea asta: se frământau pe mal și nu mai aveau curajul să intre pe niciuna dintre poteci, că nu puteau ști pe unde este capcana! Iar noi râdeam: "Uite, mă, a rămas cloșca pe mal!" N-au știut ei sigur că noi am fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
memoria și care, în schimb, îl face să fie, îi dă identitatea sa. Devenită la romantici, imaginea însăși a unei patrii inaccesibile, a unui pământ natal, Itaca la Hölderlin ca și la Maurice de Guérin este un orizont care îl frământă pe călătorul care aspiră la întoarcere. În 1839 în corespondența sa, Maurice de Guérin scrie astfel tatălui despre dorința de întoarcere: Dacă aș putea să mă întorc în umila mea Itaca, să revăd perii lui Laerte și să-l recunosc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întreagă parte a povestirii este de- construită, atunci când tânăra femeie explică ceea ce apăruse atât de secret pentru narator: "Iată așadar care erau grozavele mistere (ea continuă pe un ton de suprem dispreț) și iată-le acum lămurite, după ce v-au frământat atât și după ce nu ați șovăit să violați pentru ele intimitatea noastră cea mai sfântă"470. Imaginea obsedantă a violului (viol al casei, viol al femeii) se supune voinței de a observa, de a descifra secretul și ceea ce îl păstrează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
113-131), până când îi vine și lui sorocul, fiind demis în 1952 și anchetat (pp. 241-259). Adjunctul ministrului, Gh. Pintilie, poate fi cel mai bine caracterizat prin „perlele” debitate la întâlnirile cu „activul” (pp. 132-152, 156-161), unde orice problemă „rămâne de frământat”: „La noi n-au ce căuta tovarășii care cred în Dumnezeu”, ortografiat în 1949 cu majusculă (p. 145); „Dacă unul zice ceva în cârciumă l-am luat, și pe adevăratul bandit l-am lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
starea de nesiguranță (condiția de om liber și răspunzător de faptele și deciziile lui îmi părea mult mai șubredă și mai «provizorie» decât cea de servitute socialistă. Și, măcar parțial, era adevărat) [sublinierea ne aparține] și criza de identitate. Mă frământă dorul de «casă», nu îmi venea să cred că tot trecutul meu a fost irelevant”. Dar, cum o întoarcere nu mai era posibilă, noua sa existență a devenit o competiție cu sine, în care a ieșit învingător în cele din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
genul: Ce înseamnă o comunicare eficientă? Unde anume și de ce se produce fenomenul întreruperii comunicării? Care sunt blocajele care intervin în comunicare și cum pot fi înlăturate? Cum poate fi optimizată comunicarea? Sunt numai câteva dintre multiplele întrebări care ne frământă și la care sperăm că am și reușit să conturăm răspunsuri flexibile și adaptate erei comunicaționale în care trăim. La acestea se adaugă o serie de reflecții destinate să alcătuiască un continuum de la ineficiența comunicării spre eficiență. De multe ori
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
În vedere că și regimul românesc a adoptat o politică de exterminare a evreilor? După ani de căutări, lectură și de reflectare, concluziile au fost categorice - și, spre surprinderea mea, au răspuns negativ la cele două Întrebări care m-au frământat ani de zile. Pogromul de la Iași a avut loc În urma unei hotărâri a regimului antonescian de a lichida majoritatea evreilor dintr-un oraș care, În ochii naționaliștilor și antisemiților români, a simbolizat (În decurs de peste o sută de ani) existența
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a pierde încrederea acasă, ci a pierde încrederea partenerilor. Cred în expresia pro-activă a politicii noastre externe. Cred că avem capacitatea de a transplanta politica noastră externă inclusiv în teatre de război. Când ești credibil, ești și ascultat. Ce îl frământă Mă gândesc la modul în care vom folosi instrumentele de care vom beneficia ca stat membru al Uniunii pentru a proiecta interesele europene în relații bilaterale. Noi avem posibilitatea să sponsorizăm procese de modernizare în state-țintă. În momentul în care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
1935) N. M. Condiescu, președintele Societății Scriitorilor Români: "în calitatea mea de președinte am cercetat durerea societății. E sărăcie, sărăcie, sărăcie! în această falangă de meșteșugari ai scrisului sălășluiesc azi dureri peste care azurul neprihănit al visului și tumultul gândurilor frământate întru creație aduc negură, mohorâre și uneori murmure înăbușite sub scrâșniri de dinți". Și aceste cuvinte se spuneau în prezența șefului statului de atunci, Regele Carol II. Cât despre boierii de azi, ei ori nu există, ori nu sunt... luminați
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
primul moment, împăratul n-a putut decide dacă cineva stă să moară ori țipă încins de extaz amoros. Căută puntea de trecere și, urmat de călău se strecură în livadă. Lîngă un coș de cireșe răsturnat, o femeie fragilă se frămînta în chinurile facerii. în preajmă nu era nimeni. Cu gesturi experimentate, călăul îi veni în ajutor, avea și el copii, și nu doar unul. împăratul Sang se holba la privirea femeii, la sîngele ce i se scurgea din trup, asculta
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
toate conflictele, mari și mici, ale cărții - și îl putem studia cu atenție pe Ilie Moromete, în spotul de lumină proiectat asupra lui de romancier. El intră în scenă cu o liniște de mare boier, fără a arăta cât îl frământă problemele pe care nu le uită niciodată; și fără a avea habar de plasa conspirației în care îl cuprind fiii din prima căsătorie. Nu trece o pagină și încep sâcâielile lui Tudor Bălosu, vecinul care vrea să-i cumpere salcâmul
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]