4,726 matches
-
Lancereaux în 1877), autorii nu au nici o reținere în folosirea oricăror mijloace cu scopul de a anula contribuția decisivă a lui Paulescu în realizarea acestei etape, cruciale în odiseea descoperirii insulinei. În aceste condiții o întrebare de bun simț mă frământă; unde este acel „accuracy, brevity and clarity" (acuratețe, concizie și claritate n.n.) (Medica Academica, 22, 2011) de care domnul Manu se prevalează atunci când vorbește despre „spiritul critic” al domniei sale când abordează informația științifică și scrie „știință” principii pe care le-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
teoreticianul său. Dar insinuările nu se opresc aici, ele continuă în încercarea de a demonstra că cele 6 broșuri și câteva zeci de articole din Apărarea Națională reprezintă emblema gândirii omului de știință Paulescu. Nimic despre starea de spirit care frământa poporul și mai ales tineretul acestei țări, decât doar câteva manifestări izolate a unor naționaliști extremiști pe care i-ar fi alimentat scrierile lui Paulescu. Se trece intenționat cu vederea faptul că Paulescu nu a fost om politic, nu a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rândul său, cercetător și savant de renume al timpului său, în perioada când materialismul și ateismul, susținute puternic în plan biologic de darwinism, câștigau teren în plan științific, politic și social, nu putea rămâne indiferent la o întrebare care a frământat și frământă lumea: „Ce este viața?”. Răspunsul la care el ajunge este rezultatul concepției sale puternic argumentate prin procedeele științei experimentale care arată că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, se deosebește de materia brută
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cercetător și savant de renume al timpului său, în perioada când materialismul și ateismul, susținute puternic în plan biologic de darwinism, câștigau teren în plan științific, politic și social, nu putea rămâne indiferent la o întrebare care a frământat și frământă lumea: „Ce este viața?”. Răspunsul la care el ajunge este rezultatul concepției sale puternic argumentate prin procedeele științei experimentale care arată că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, se deosebește de materia brută prin caracterul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de adevărurile sale. Prin cuvânt și exemplu personal el reușește să facă din cei 12 apostoli (ucenici și discipoli ai săi), cei mai mari filosofi, învățați și binefăcători ai Omenirii, curățindu-i de patimile de proprietate și dominație care au frământat omenirea în toată istoria sa, transformându-i astfel în cei mai mari sfinți care au existat pe pământ. Iată cum Hristos reușește să combată cupiditatea (lăcomia, viciul proprietății). Trimițându-și apostolii în lume doi câte doi le-a poruncit să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
remarcată de ceilalți tovarăși de călătorie. Stareța laudă în povestirea ei puritatea și evlavia unui copil care învață un cântec religios și va fi convertit într-un martir. Târgoveața își descrie violența verbală față de soții ei, dezbate întrebările care o frământă, intră în conflict cu autoritatea vremii și spune o istorioară în care victoria revine abilității unei femei de a-și susține cauza.492 Stareța este mult mai feminină, pe când târgoveața ni se înfățișează oarecum virilizată și declarativ vicioasă, simbol al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vreo 800 lei, pe care Hanrieta îi va da călugărițelor ca arvună pentru a nu vinde altcuiva. Ea însăși avea 5000 lei în bancă, zestre de la Gheorghe Eminovici, și era dispusă să dea o parte din ei. Socotelile care-i frământă mintea și timpul sunt, astfel, foarte simple și duc spre liniștirea unei vieți până acum destul de agitate a ei și spre o existență simplă și decentă în Botoșani a lui Eminescu. 20 ianuarie: „De scriitorii ce-mi scrii mata că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
perna pe care zace" (Bucovina) 266. După ce și-a dat duhul, se deschid ușile și ferestrele odăii, "ca să aibă pe unde ieși moartea cu sufletul" 267. Potrivit unei legende bogomilice, pământul s-a făcut din "turtița" pe care Dumnezeu a frământat-o din "apa începutului" și din nisipul pe care Dracul l-a adus din străfundurile mării 268. Așa, când moare un om, Dracul se apropie de el pentru a-i lua trupul, fiindcă se ține de pământ și pământul e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști sau când e mare secetă. Fetele și femeile frământă lut și fac un om în miniatură pe care îl botează Caloian sau Scaloian, îl pun într-un sicriu, îl plâng ca pe mort, îl tămâiază și îl îngroapă la o fântână sau la puțul satului, cântând: "Caloiene, Iene, Caloiene
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă la ceremonial, iar ceea ce rămâne se frământă cu sare, se amestecă și se dă de leac oilor și vacilor.247 Renașterea simbolică a timpului și a spațiului se desfășoară în cadrul ceremonialului pascal, prin jertfa divinității simbolizate de ou, oul fiind considerat arhetipul începutului tuturor lucrurilor, al originii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pleacă într-o parte și el se ridică în sus și se duce în nouri. Acolo ei rânduiesc cu tunul și cu fulgerul, cu ploaia și cu piatra. Când se aud în cer bubuituri de tunete, hurducături și nourii se frământă, sunt ei. Ei umblă să omoare pe dracul și unde-l văd că se ascunde, sub vită, sub om, îl trăsnesc..."356 Hierofanii ale spiritului universal, zmeul și balaurul țin frâiele semnelor vremii, construind un spațiu tabu sau dezlegând timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oamenii nu vor să afle de la alții decît ceea ce știu și cred mai dinainte”. * „Îndoiala nu-mi place mai puțin decît știința.” (Dante) Desigur, nu numai pentru că certitudinile din „știință” n-ar fi apărut dacă omul n-ar fi fost frămîntat de Îndoieli, ci și pentru că certitudinile trebuie verificate, din cînd În cînd, prin Îndoieli. * „Cel mai lent În a promite este Întotdeauna cel mai de credință În a se ține de cuvînt.” (J.J. Rousseau) Pentru că respectul față de sine Îl face
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ale lașității. În schimb, situația inversă este specifică demnității: „Elogiul celor absenți se face fără lingușire” (Jean Baptiste-Louis Gresset). Nu trebuie uitat că cei care batjocoresc o fac pe măsura caracterului lor: „Ce-ți pasă că În fond cutare-ți frămîntă o caricatură din tina În care el e plămădit?” (N. Iorga). * „SÎnt trei morale: morala vieții, o, cît de grea! Morala predicii, o, cît de ușoară! și morala științei, care cercetează pe cea dintîi, ignorează pe cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de credincioși. Un sacerdot care a trăit teologia în forma ei cea mai înaltă - de căutare a unirii cu Dumnezeu - prin rugăciune personală și eclesială și ca o formă de a răspunde, ca preot, la problemele tot mai numeroase ce frământă sufletele păstoriților săi. Cititorul poate descoperi în lucrarea Părintelui Ion Cârciuleanu, o monografie duhovnicească, o scriere nu teoretică, ce s-ar putea încadra ușor în ceea ce se numește tehnic „teologia rugăciunii”, ci o lucrare practică, experimentală, din care își poate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ori rugăciunile noastre rămân fără răspuns din partea lui Dumnezeu. Oameni fiind, cum am putea explica faptul acesta? De ce nu primim atunci când cerem? De ce nu ni se deschide atunci când batem? întrebările nu sunt de azi sau de ieri, ci au frământat inimile credincioșilor din cele mai îndepărtate timpuri: „Dumnezeule, Dumnezeule, strigă psalmistul, de ce m-ai părăsit”; „Pentru ce te depărtezi de la mine, fără să mă ajuți și fără să asculți tânguirea mea”. „Moise a dorit să intre în pământul făgăduinței și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
este pilda lui Zaheu vameșul. Acesta auzise de Iisus Hristos, de faptele lui minunate, de învățătura lui, dar mai ales auzise că nu se ferește de oameni păcătoși, și nici de vameși, ba mai mult stă cu ei la masă. Frământat de gânduri și mustrat de propria conștiință, în sufletul lui Zaheu se naște dorința de a-l vedea pe Iisus. Așa apare în fiecare din noi un gând bun, mai ales atunci când ne dăm seama de starea jalnică în care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
robii tăi”, sau „pe robul tău”, pomenindu-i numele, dacă te rogi pentru cineva anume. După aceea trebuie să continuăm fără să menționăm numele. Dumnezeu știe pentru cine ne rugăm. Nu trebuie să ne gândim nici la problemele care-i frământă. Să spunem doar „miluiește pe robul Tău”. Părintele Paisie Olaru îi învăța pe ucenicii săi să zică: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi”, ca să se ferească de egoism. Dar rugăciunea pentru ceilalți este un efort necesar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
așează pe zona afectată a gingiei, cu un pansament, timp de 5-10 minute. Aburirea danturii cu vaporii degajați de fiertură din fructe de măselariță, fără a se inspira, sau de cimbru de câmp. Pe măselele dureroase se mai aplică ceară frământată cu piper, țuică tare pe vată, suc de hrean. Se ține În gură și se fac clătiri repetate cu ceai de măselariță, de urzică, de rădăcină de cașul dracului, iarba porcului sau cu sare și oțet. Gargară cu ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zi. O rețetă deosebit de eficientă pentru reumatism, atestată Într-un document din 1780, aflat la Academia Română, conține următoarele "ingrediente": 10 nuci verzi, o ceapă albă mare, 3 rădăcini de hrean și o lingură de sare, care se fărămițează și se frământă, se pun Într-o sticlă, peste care se toarnă spirt, până se acoperă compoziția. Sticla se agită zilnic, timp de o săptămână și se păstrează la temperatura camerei. Se ung zonele 210 dureroase de mai multe ori pe zi, din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În miere și să le ții la junghi; să stea legat de trei ori. Alta: rădăcină de urzică să le pisezi cu puțină sare și să pui puțin oțet de vin bun, să bea oțetul. Alta: făină de secară să frământați cu rachiu să faci o turtă și s-o Întinzi cât cuprinde junghiul, să o ude cu rachiu și să o presare cu chimen pisat. De durere de cap: floare de soc să fierbi și să spele capul Într-o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rachiu tare de drojdie și să bea, seara și dimineața. Pentru venin: să caute pe câmp flori de laptele cucului, să strângă lapte, cam un pahar și cu revent să-l piseze bine În făină albă de grâu, și să frământe cu lapte de cuc și să Înghită dimineața. Iar pentru venin și pentru răst: să caute coajă de frasin tânăr și cu vin alb și puțină apă, să fiarbă Înăbușit și să bea dimineața, pe nemâncate, dar și seara, câte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
puțin unt condimentat, peste unt punem o felie de șuncă, apoi altă felie de cașcaval unsă cu unt, altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]