5,324 matches
-
străvechi continuă să ne stăpânească și acum, în preajma minunatelor sărbători de iarnă. Ele dau seama o dată mai mult de fascinanta supraviețuire a creațiilor spirituale, dublate astăzi și de patologiile consumului ostentativ. Toate acestea sunt în măsură a compensa simbolic multe frustrări și neîmpliniri. Ne alimentăm inconștient din substanța vechilor mituri, trăind deseori și cu deliciile amăgitoare ale vieții prin delegație. E ca și cum am încerca să ne compensăm neîmplinirile, ambițiile frânte și mândriile tăinuite printr-o mare cheltuială de sărbători. Avem, poate
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nașterii sfinte este convertit într-un costisitor spectacol al simțurilor incendiate de jocul fantasmelor erotice. Nimic din toate acestea n-au de-a face cu spiritul Crăciunului. Cel mult ilustrează manipularea creativă a unei excepționale sărbători pentru defularea unor trăiri, frustrări, eșecuri sau neâmpliniri. Ca terapie aș recomanda o substanțială doză de firesc și normalitate, pe fondul unei reale cunoașteri a tradițiilor sacre. Ne-ar prinde mult mai bine decât spectacolul crăciunițelor sexy. Ar fi, poate, adevăratul dar de Crăciun pe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
știi să filtrezi și să primești doar binele din jur rămânând imun la provocările răului. Medicul și biologul de formație clasică vor fi (poate) surprinși să afle că, într-un anume sens, copilul se naște deja format. Credințele, fobiile, pasiunile, frustrările și entuziasmele părinților și bunicilor îi sunt imprimate în gene. Totul se transmite indirect, prin filtrul de control matern. "Fătul se adaptează mediului înconjurător pe care mama îl percepe", spune Bruce Lipton. Răspunsurile mamei la provocările mediului determină harta genetică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mai sumbru. Din nefericire, 70% dintre credințele și gândurile noastre sunt banale, repetitive și, mai rău, negative. (Statistica îi aparține biologului american). Ele ne pregătesc să rezonăm inconștient, dar periculos, doar cu răul. Ne creeăm astfel un viitor saturat de frustrări, ură, tristețe și pesimism. Infricoșându-ne de aceste chipuri ale răului, riscăm să-l atragem spre noi înșine. La limită, răul ne poate locui, stăpâni și învinge definitiv. O face la modul desăvârșit atunci când nici măcar nu ne dă impresia că există
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sociale de purificare" (Mihai Coman) de mizeriile și servituțile tranziției. Prin concertul său din 1992, Michael Jackson a funcționat asemenea unui veritabil terapeut național. Muritorul de rând și-a proiectat în mesagerul "Noului Olimp" ambițiile, dorințele ascunse, trăirile îndelung cenzurate, frustrările și neîmplinirile. Fanul Jackson de oriunde trăiește prin delegație, grație muzicii, deliciile imaginare ale transfigurării condiției lui de om normal. Vrea să experimenteze misterul dansului, magia ritmului, frenezia aproape extatică a dezlănțuirii totale a trupului. Provocând prin concerte asemenea trăiri
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
trei categorii de factori ai stresului și, în mod special, ai depresiei. Prima este cea a factorilor biologici (oxigenare cerebrală insuficientă, disfuncții hepatice, splenice și tiroidiene, proastă alimentație etc.). Urmează factorii psihologici (nesfârșite războaie interioare, frământări, ambiții frânte și permanente frustrări). Nu lipsesc nici factorii sociali, deseori livrați stereotipic mass-mediei de sociologi: familie în criză, medii sociale ostile, suprasolicitări profesionale etc. În ultimul timp se fac frecvente trimiteri (și) la factorii de mediu: radiații, poluare, viruși devastatori, străvechi molime reactivate etc.
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
viață acolo unde nu ne este locul. O problemă de prost management al destinului, cum ar spune Andrei Pleșu. Suntem stresați de trafic? O falsă problemă. Traficul este doar ocazia, prilejul cu care noi ne etalăm cu vinovată dezinvoltură obrăznicia, frustrările și măruntele mojicii. Cu ceva ani în urmă, Andrei Pleșu își mărturisea perplexitatea provocată de misterul tăcutei transformări a românului cumsecade într-un feroce rinocer la volan. Aș spune că nu este vorba de nicio transformare. Adevăratul chip al șoferului
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pe care vesteuropenii o au de învățat de la concetățenii lor musulmani, dar și semenii lor esteuropeni. Pentru mulți dintre aceștia, cerul nu s-a îndepărtat până la ocultarea definitivă. Poate atunci vocea imamului din minaretele europene nu va mai provoca teamă, frustrare și anxietate. "Islamizarea tăcută a Europei" va putea fi înlocuită cu recreștinarea activă a bătrânului continent. IV. PATOLOGII SOCIALE Frustrările românești și excelența occidentală În partea ultimă a lunii noiembrie 2009 am mers cu o delegație a Universității "Alexandru Ioan
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cerul nu s-a îndepărtat până la ocultarea definitivă. Poate atunci vocea imamului din minaretele europene nu va mai provoca teamă, frustrare și anxietate. "Islamizarea tăcută a Europei" va putea fi înlocuită cu recreștinarea activă a bătrânului continent. IV. PATOLOGII SOCIALE Frustrările românești și excelența occidentală În partea ultimă a lunii noiembrie 2009 am mers cu o delegație a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași la mai multe universități din Europa. Ca Decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice am avut
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ce înseamnă să-ți asumi cu demnitate și dăruire o profesie aparent comună: cea de ospătar. Nu oriunde, ci într-un restaurant sicilian. Inițial m-a uimit faptul că în România deseori ești servit de oameni plini de complexe și frustrări. Nu își asumă profesia decât ca pe ceva ignobil și, obligatoriu, pasager. E ca și cum ți-ar spune: "te servesc acum pentru că nu am încotro, dar în realitate eu sunt cineva. Nu-i ospătăria de nasul meu. Ai să vezi tu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
astfel să înobileze orice profesie. Este, cred eu, o lecție actuală pentru mulți dintre noi. N-ar trebui să ne fie rușine de muncă, indiferent că este cea de ospătar sau cercetător, consilier sau vânzător. Atunci când românii vor scăpa de frustrările profesiei, vom avea și noi speranțe să fim serviti ca într-un restaurant sicilian. În Germania am cunoscut efectele proverbialelor calități teutone: ordine, disciplină, seriozitate. Aparent nimic surprinzător. Numai că aceste "determinante stilistice" (Lucian Blaga) erau întrupate sub chipul universitarilor
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
știu. Cert este pentru mine faptul că nu (mai) putem trăi astăzi fără fotbal. A devenit un fel de fatal surogat al vieții. Ne trăim viața prin transfer, adică prin mijlocirea a 11 jucători. Ei întrupează speranțele, temerile, ambițiile și frustrările unei întregi națiuni. Astăzi, fotbalul a luat locul clasicelor confruntări războinice de altădată. Este (și) un fel de război simbolic între națiuni. Fotbalul ilustrează și frenezia cu care ne asumăm chipurilor postmoderne ale străvechilor eroi. De la celebrul magician Merlin ajungem
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
într-o lume civilizată. O altă versiune a tragediei este aceea că vinovat de violențele comise nu sunt derbedeii în acțiune, ci patronul Iancu care i-a incitat prin declarațiile belicoase și provocatoare anterioare meciului. Să fim serioși. Patronul are frustrările și problemele lui. Se comportă ca atare. În niciun caz un spectator normal nu se lasă sedus de provocări. Însă Aristotel este verificat și confirmat inconștient încă o dată în finala Cupei României la fotbal din 2009: forma in-formează materia. Iancu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
lectură, muzică, dans, teatru etc. Atunci, violența se metamorfozează în ceva nobil și cultural. Or, participarea ca spectator la un meci de fotbal poate deveni un excelent prilej de ați transfigura violența și de ați defula umorile, tensiunile, nervii și frustrările îndelung acumulate într-un măreț și reconfortant spectacol sportiv. Acum, în România se întâmplă exact pe dos. Fotbalul nostru devine pe zi ce trece o cale, un mijloc de exprimare directă, frustă, elementară a violenței în lume. Ratații României se
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
considerabil pentru a studia fizica deoarece aceasta este o disciplină frumoasă, dar dificilă. Tinerii sunt pragmatici. Ei intuiesc faptul că acumularea de cunoștințe, de informații, în domeniul fizicii, nu garantează și succesul în viața profesională, inducându-le un sentiment de frustrare, de nesiguranță și descurajare. Tinerii conștientizează și faptul că instruirea primită în domeniul fizicii nu poate folosi întotdeauna pentru a găsi un loc pe piața muncii. Toate acestea sunt binecunoscute de către fizicieni însă până acum nu a existat o acțiune
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
pentru angajații din sistem, iar simbolurile reușitei militare încorporate în grade, uniforme, citări pe ordinea de zi etc. au dispărut, fiind înlocuite cu cele ale funcționarilor civili. Au apărut în locul lor ierarhii ale inspectorilor. Orice degradare a unor simboluri produce frustrări. Militarii de carieră care reprezentau clasa dominantă a instituției s-au văzut întrecuți în funcție și în responsabilități de civili, care au urcat treptele ierarhiei fără a suporta privațiunile instrucției militare în școlile de specialitate. În același timp, și-au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
par să fie clare. Este timpul mort, inerțial, a cărui trecere este așteptată să se producă cît mai rapid. El îi convertește pe toți într-o comunitate de învinși. Este timpul în care trebuie asumat eșecul intrării în sistem, iar frustrările s-au consolidat. Risipa de timp este totală și nimic din interior nu pare să ofere satisfacții majore. Ruptura cu lumea din afară este din ce în ce mai dramatic percepută. Oficial, poate fi considerat "timpul liber", dedicat relaxării sau efectuării unor treburi individuale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acelor cadre" care nu s-au ridicat la nivelul instituției, rămînînd la o mentalitate retrogradă. Pentru psihanaliști, rădăcinile limbii de lemn trebuie căutate în copilăria celor care o impun sau o utilizează, unde s-ar descoperi numeroase sentimente de nesiguranță, frustrări, tendințe de dominanță, temeri față de haos sau nevoi ale ordinii impuse de părinți prea autoritari. Dincolo de aceste explicații psihanaliste, limba de lemn a oficialităților s-a menținut după 1989 deoarece penitenciarele românești au fost obligate să accepte o militarizare accentuată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tartori în stat") sau binefacerile integrării europene ("că noi cînd ne-om integra/ vom scăpa de carcera/ ce ne-a mîncat inima"). În pofida excentricității unor versuri, poezia argotică decriptează un univers simbolic nebulos, care se prezintă cunoscătorilor cu temele și frustrările sale specifice. Genul folk, introdus în literatura mondială de Garcia Lorca și în cea română de Miron Radu Paraschivescu, își găsește teren propice în pușcărie, deoarece prezintă reacția artistică a unei părți a populației la autoritatea de tip totalitar a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dobîndește o dată cu încarcerarea. Fiind obiectul preocupărilor altor persoane (supraveghetori, medici, ofițeri, psihologi etc.), "corpul dobîndește valoare nu doar pentru sine (ca mijloc de comunicare) ci și pentru ceilalți, care sînt obligați să se ocupe de el, aceiași care îl supun frustrărilor (privațiunilor). Devenind o valoare, el poate fi atacat de individul însuși prin forța de care dispune, corpul devenind mijloc de presiune asupra altora, de vreme ce ceilalți au responsabilitatea de a-l supraveghea și de a-l îngriji, dacă el are nevoia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
refuzul societății și al valorilor sale; 3. marea capacitate de adaptare la realitate și încrederea în sine; 4. un narcisism morbid înțelegînd prin asta o centralizare asupra sinelui, cu satisfacții permanente de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Architectural History, English Heritage, Londra, 2002. 35 Phillip Zimbardo, "A Pirandellian Prison", interviu publicat în New York Times Magazin, nr. 330/1972. Subiecții-deținuți au fost introduși în celule și supuși aceluiași regim ca și deținuții reali, ca să observe arbitrariul pedepselor, dependența, frustrările, dezumanizarea, rasismul, obligați să obțină permisiunea pentru folosirea toaletei, pentru fumat, pentru scrierea unei scrisori, obligați să suporte frustrările igienice, sexuale, alimentare. Subiecții-gardieni au trecut printr-un proces de dezindividualizare, prin îmbrăcarea în uniforme, utilizarea ochelarilor și obligația de a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
330/1972. Subiecții-deținuți au fost introduși în celule și supuși aceluiași regim ca și deținuții reali, ca să observe arbitrariul pedepselor, dependența, frustrările, dezumanizarea, rasismul, obligați să obțină permisiunea pentru folosirea toaletei, pentru fumat, pentru scrierea unei scrisori, obligați să suporte frustrările igienice, sexuale, alimentare. Subiecții-gardieni au trecut printr-un proces de dezindividualizare, prin îmbrăcarea în uniforme, utilizarea ochelarilor și obligația de a respecta manualul ofițerilor corecționali de la San Quentin. Încă din prima zi au apărut incidente, gardienii devenind din ce în ce mai agresivi, iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
gunoaie, un peștișor captiv într-o lume captivă. Peștișorul de argint fratele vitreg al peștișorului de aur. Sau mai precis: opusul aceluia. Mai demult, în copilăria mea, lângă podul de piatră se afla o simigerie, covrigii erau proaspeți, proaspeți. Sentimentul frustrării. Să vedeți cum. N-aveam bani să-mi cumpăr un covrig. Pur și simplu o întâmplare ce se repeta. Peștișorul argintiu sentimentul altei frustrări. Un râu fără pești sau pești fără râu. Pești veniți din altă parte. "Din Australia, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în copilăria mea, lângă podul de piatră se afla o simigerie, covrigii erau proaspeți, proaspeți. Sentimentul frustrării. Să vedeți cum. N-aveam bani să-mi cumpăr un covrig. Pur și simplu o întâmplare ce se repeta. Peștișorul argintiu sentimentul altei frustrări. Un râu fără pești sau pești fără râu. Pești veniți din altă parte. "Din Australia, din acvariul unui copil, dornic de depărtări limpezi și albastre." Frustrarea, un sentiment perpetuu, în grădina neculeasă a sentimentelor refulate. Astăzi am aflat de ce caut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]