7,586 matches
-
conștientizarea faptului că există mai multe căi de atingere a obiectivelor stabilite, în care unele țin concret de executant. Cultura organizațională, la care trebuie să raportăm stress-ul, poate fi definită, dintr-un punct de vedere<footnote Nicolescu, O., Verboncu, I. - Fundamentele managementului organizațional, Editura Tribuna Economică, București, 2002. footnote>, ca fiind ansamblul valorilor, credințelor, aspirațiilor, așteptărilor și comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizație, care predomină în cadrul său și care îi condiționează direct și indirect funcționalitatea și performanțele. Sau un
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
și forța prejudecăților. Una dintre primele și cele mai bine conturate poziții În ce privește raportul tradiție interpretare a fost exprimată În evul mediu În contextul interpretării/Înțelegerii textelor sacre. Aici, tradiția / prejudecata exprimată sub forma dogmei, a adevărului sfânt, absolut, este fundamentul pe care se Înfăptuiește interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea. Puterea absolută a bisericii face ca Întregul proces de comunicare, orală sau scrisă, să fie afectat de superstiții și prejudecăți puternic Înrădăcinate În mentalul individului. Tradiția, În această perioadă, poate fi privită ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
total exportul de energie către Uniunea Europeană îi oferă Federației Ruse Cristian Moșnianu 142 peste 60 de miliarde de dolari anual<footnote Anita Orban, op. cit., p. 183; footnote> Mulți specialiști sunt de părere că începând cu anii 2001-2003 energia a fost fundamentul pe care s-au construit mai departe relațiile Statelor Unite cu Rusia și relațiile Uniunii Europene cu Rusia<footnote Dmitrii Trenin, Getting Russia right, Editura Carnegie Endowment for International Peace, Washington D.C., 2007, p. 107; footnote>, acest parteneriat strategic fiind sursa
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
au schimbat esența conceptului de securitate internațională.”<footnote General de brigadă Mihaiu Mărgărit, Democrația și cultura de securitate, Revista Spirit Militar Modern, Anul XV, Nr. 6-7, (101-102), București, 2005, pp. 38-44; footnote> A dispărut amenințarea începerii unui război pe un fundament ideologic, sistemul bipolar a dispărut, dezghețarea unor conflicte etnice în fostele state comuniste și constituirea unor noi state independente, toate acestea au făcut posibilă reașezarea sistemului internațional în era post război rece. „Abordarea de ansamblu a conceptului de securitate aduce
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
de procedura argumentativă orientată spre căutarea adevărului :acestea sunt principiile generale pe care Rousseau le utilizează pentru a califica legea drept expresie a voinței generale a unei comunități umane. În același timp, realitatea procesului de formare a democrațiilor își revelează fundamentul în ideea de națiune. (Chambat, p.73). Analizând influența pe care o aveau cărțile și regimul lor clandestin în Franța Vechiului Regim, Roger Chartier remarcă activitatea febrilă a editorilor și creșterea numărului de cititori care consumau carte filosofică Rousseau și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
cum percepe subiectul lumea, în modul său de gândire prin care se caracterizează personalitatea ca fiind mai mult sau mai puțin distinctă; 3. Nivelul inventiv - constă în ingeniozitatea acțiunii cu materiale, tehnici, metode; 4. Nivelul inovator presupune modificarea semnificativă a fundamentelor sau principiilor care staula baza unui domeniu; 5. Nivelul emergent - cea mai înaltă și mai rară formă, în care sunt dezvoltate la nivelul cel mai abstract și mai profund, principii sau ipoteze cu totul noi, în jurul cărora se dezvoltă noi
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
a acestor echipamente; * sistemul de cântărire în mișcare propus este robust și fiabil; * dată fiind soluția propusă pentru sistemul de cântărire în mișcare, schimbarea uleiului pentru înlăturarea erorilor de măsurare determinate de variația temperaturii nu necesită oprirea traficului. CAPITOLUL 4 Fundamente de analiza datelor experimentale 4.1 Introducere Măsurarea reprezintă caracterizarea unui obiect utilizând numere, denumite generic valori. Scopul oricărei măsurări este acela de a determina, cu o precizie cât mai mare, valorea mărimii fizice măsurate (numită măsurand). În aprecierea corectitudinii
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
reprezintă ceea ce spun părinții săi că este bun ori rău. În aceeași ambianță familială copiii își formează gustul pentru frumos, pentru ordine, curățenie, pentru dreapta judecată. Climatul de căldură, sinceritate, dragoste, încredere și siguranță oferit de familie, reprezintă pentru copil fundamentul necesar dezvoltării conștiinței morale. Comunicarea părinte copil și copil-părinte are un rol primordial. Ea nu se realizează doar prin mesaje verbale, ci și prin componente nonverbale, afectiv-emoționale, prin gesturi, reacții. O privire absentă sau plină de interes, un zâmbet cald
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic, așa va rămâne și când se va face mare; ca și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
3.1. Metode de comunicare și însușire a cunoștințelor moral-religioase În educația religioasă, metodele de comunicare și asimilare a cunoștințelor sunt utilizate în mod frecvent, deoarece au rolul de a contribui la însușirea corectă și completă a adevărului revelat, asigurând fundamentul aplicării lor în viață. Povestirea este expunerea orală, de către profesor, a unor întâmplări reale sau imaginare astfel încât să faciliteze însușirea noilor cunoștințe, să dezvolte anumite sentimente și să formeze atitudini pozitive la elevi. În Sfânta Scriptură, povestirea este utilizată ca
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sa deosebită, față de care orice om are o datorie grea și permanentă; să-i facem să înțeleagă că orice om are aceeași valoare ca ființă umană și că merită același respect pe care ni-l datorăm nouă înșine. Pe acest fundament urmează să clădim perceptele comportării politicoase, atente, binevoitoare, într-un cuvânt civilizate. Formarea unei anumite concepții despre politețe cu tot ceea ce implică ea, trebuie sprijinită pe exemple concrete, convingătoare și accesibile, cu exerciții, interpretări și rezolvări ale unor situații reale
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
la toate sursele de informare; dreptul de dezvoltare a competențelor individuale și colective. Dreptul de a imagina și a crea devine astfel unul din drepturile omului, iar respectarea sa poate începe din grădiniță sau din școală. CAPITOLUL al II-lea FUNDAMENTELE ȘTIINȚIFICE - PSIHOPEDAGOGICE ALE PROBLEMEI CERCETATE II. 1 Delimitări conceptuale II. 2 Factorii creativității II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității II.2.2 Condiții și factori socio - educaționali / intrinseci II.2.3 Interrelația factorilor creativității II. 3
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în strânsă legătură cu imaginația retrospectivă se dezvoltă și imaginația creatoare. Astfel, școlarul poate introduce modificări în subiectul unei povestiri, poate generaliza și comprima aspectul imaginilor, datorită influențelor proceselor gândirii și memoriei verbal - logice asupra imaginației. Producțiile imaginative capătă un fundament logic mai solid, creativitatea devine mai amplă, cu lărgirea orizontului de cunoaștere. Există două laturi legate de imaginație. Prima se referă la intuirea frumosului, a ceea ce este plin de măreție, inteligență, de intenții importante, pe această cale formându-se gustul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
interes: teoria alegerii raționale, partidele politice, sistemele electorale, votul strategic. ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice la SNSPA. Dintre lucrările publicate menționăm: Filosofie fără haine de gală, Învățământul românesc azi, Argumentul ontologic: o cercetare logicofilosofică (ALL, 2002), Politici publice, Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective, Fundamentele politicii. II. Raționalitate și acțiune colectivă, Introducere în filosofia politică. Teme clasice . ANDRA-MARIA ROESCU este doctorandă în științe politice la SNSPA. A absolvit masteratul de Teorie și Analiză Politică (SNSPA). Domenii de interes
PREZENTAREA AUTORILOR. In: Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
electorale, votul strategic. ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice la SNSPA. Dintre lucrările publicate menționăm: Filosofie fără haine de gală, Învățământul românesc azi, Argumentul ontologic: o cercetare logicofilosofică (ALL, 2002), Politici publice, Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective, Fundamentele politicii. II. Raționalitate și acțiune colectivă, Introducere în filosofia politică. Teme clasice . ANDRA-MARIA ROESCU este doctorandă în științe politice la SNSPA. A absolvit masteratul de Teorie și Analiză Politică (SNSPA). Domenii de interes: sistemele electorale, comportamentul electoral, teoria alegerii publice
PREZENTAREA AUTORILOR. In: Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
în această aproape primă decadă ne lasă impresia unor evoluții atipice în raport cu ultima parte a secolului trecut. Tot mai adesea avem parte de proiecții discursive ce se vor a fi considerații de factură geopolitică ori geostrategică fără a avea un fundament ideatic ori documentar în adevăratul sens al cuvântului. Unele dintre aserțiuni proiectează teza „noului” Război Rece, coroborând-o cu evoluțiile specifice etapei considerate a fi post-istorice. În ce ne privește, în volumul de față elaborat de tânărul lector universitar Marius-George
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
internațională va consemna desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse. Făcând în mod repetat recurs la această dezbatere, în cele ce urmează, construirea unei înțelegeri a fenomenului va porni de la operaționalizarea conceptului în diferite dimensiuni, menite să ofere totodată fundamentul necesar clarificării, reinterpretării și acomodării pozițiilor teoretice opozante din dezbaterea asupra globalizării. În acest scop, reprezentarea care fundamentează demersul prezentului capitol ca proces multidimensional, deopotrivă intensiv și extensiv, propagat diferit în diversele sale dimensiuni (sectoare, paliere) și însoțit de un
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
sociale. Vernon Smith conchidea că motivul pentru care ai vrea să faci un experiment este fie că: a) vrei să testezi o ipoteză; b) vrei să vezi de ce o teorie nu este bună; c) vrei să observi regularități empirice ca fundament pentru o teorie; d) vrei să compari mediile în care funcționează o teorie; e) vrei să compari instituțiile; f) vrei să evaluezi propuneri de politici; g) vrei să folosești laboratorul ca un câmp de testare pentru designul instituțional, ca să observi
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
o ordonare a fluxului experienței sezoriale, care se încheie printr-o sistematizare specială a lumii. Ne aflăm în fața unui nou principiu al relativității, după care cei ce observă lumea deduc aceeași imagine din același obiect sau fenomen fizic, numai dacă fundamentul lor lingvistic este asemănător.” (apud Tullio de Mauro, 1978:192). Acesta dezvoltă ideea că limba, chiar dacă nu creează realitatea, funcționează ca un fel de filtru, predispunându-ne să vedem numai anumite fragmente ale realității, în anumite nuanțe, funcție de limba pe
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mainstream, redenumite sugestiv malestream. Sunt, de altfel, etape similare, deși plasate ulterior temporal, cu parcursul studiilor feministe în ansamblul științelor sociale, mergând de la descoperirea femeilor ca subiecți sociologici la regândirea teoriilor sociologice și politice și ajungând la propunerea unor noi fundamente teoretice, a unor metode alternative și a unor recomandări de politici publice alternative nondiscriminatorii și echitabile față de diferențele de gen. O caracterizare foarte succintă a fiecărui curent teoretic feminist al Relațiilor Internaționale poate aduce mai mult conținut și claritate acestor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
între sexe nu sunt în primul rând o chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
ei, nu și față de terți în relațiile cu aceștia, statele revin la logica raporturilor specifice unui mediu în care propria supraviețuire este problematică. Asemănările cu asumpțiile teoriei păcii democratice (tratată în alt capitol) sunt evidente. Trebuie făcută însă precizarea că fundamentele celor două abordări concordă doar până la un punct: în comunitățile de securitate, încrederea reciprocă poate fi fundamentată pe valorile democratice, dar nu exclusiv, definitorie fiind imposibilitatea recurgerii la violență. La baza comunităților de securitate stau numărul și calitatea legăturilor dintre
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
sunt cele care afirmă că nu este necesară presupunerea unor sentimente identitare pentru a explica existența unei grupări nonrăzboinice de state, pentru aceasta fiind suficiente argumente de ordin realist și liberal. Cel de-al doilea tip cuprinde întrebările ridicate de fundamentele constructiviste ale acestei teorii. Comunitatea de securitate a fost definită drept o grupare de state ce exclud, în relațiile dintre ele, mijloacele militare pentru reglementarea disputelor. Fiind o temă centrală a Relațiilor Internaționale, nu este surprinzător că războiul i-a
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
în definitiv, nu se poate presupune dezvoltarea relațiilor dintre state fără a se lua în considerare adâncirea celor interindividuale, mai ales în condițiile globalizării). Se ajunge astfel la al doilea tip de critici aduse teoriei comunităților de securitate, care vizează fundamentele constructiviste ale acesteia. Observațiile din această categorie se referă, de exemplu, la faptul că originile normelor membrilor unei comunități și identitățile comune, precum și modul în care acestea sunt construite, rămân destul de confuze. Nu există explicații convingătoare cu privire la ierarhizarea diferitelor norme
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
democratice au stârnit o dezbatere fructuoasă în primul rând cu reprezentanți ai (neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în Relațiile Internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]