4,536 matches
-
și a făcut din el un dar al lui Dumnezeu (Geneza, 27: 28). Scriptura ne învață că utilizarea vinului nu era cunoscută decât de la Potop. Arca lui Noe (Noah în limba ebraică) a eșuat la 5165 m pe "muntele Ararat" (Geneza, 8: 4), în Armenia, situat în nordul Mesopotamiei, nu departe de lanțurile muntoase din Caucaz. Noe, "care era cultivator", după cum ne precizează Biblia, a fost primul om care a plantat viță de vie.6 Apoi viticultorul originar a gustat din
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
situat în nordul Mesopotamiei, nu departe de lanțurile muntoase din Caucaz. Noe, "care era cultivator", după cum ne precizează Biblia, a fost primul om care a plantat viță de vie.6 Apoi viticultorul originar a gustat din producția sa de vin (Geneza, 9: 20): Atunci a început Noe să fie lucrător de pământ și a sădit vie. A băut vin și, îmbătându-se, s-a dezvelit în cortul său. Iar Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său și, ieșind afară
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
misterelor vieții de după moarte. Chiar și cultul lui Bachus va adopta un zeu mai mult oriental decât roman. Simbolistica păgână a vinului a fost integrată în mistica creștină al cărei sanguis uvae ("sângele strugurelui" despre care se vorbește în Cartea Genezei, 49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina cea de Taină, vinul este, prin excelență, o băutură mistică. I. O băutură mistică
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
oasele și sufletul meu ard și tânjesc învăluite de lanțul criminal al cumplitelor prigoane care nu au încetat nici azi; și nu le mai scapă nici o ocazie prigonitorilor de a ne murdări curățenia noastră sufletească, jertfele noastre ce au fost geneza multor tragedii. La fel și politicianismul de azi, de esență iudeo-masono-comunistă, împiedică redresarea statului român și reînvierea neamului românesc. Anesteziază poporul cu slogane și promisiuni drept țintă pentru creduli. Am sărit în ajutorul tău, Țara mea! Am dat alarmă pretutindeni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934), Orizont și stil (Horizon et style, 1934), Spațiul mioritic (L'espace mioritique, 1936), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture, 1937), Artă și valoare (Art et valeur, 1939).822 Le système de pensée seră consolidé et finalisé plus tard, une fois la maturité artistique et philosophique atteinte, mais on
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
connaissance, 1943), en trois volumes : Eonul dogmatic (L'éon dogmatique), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), Cenzură transcendență (La censure transcendante) ; Trilogia culturii (Trilogie de la culture, 1944), comprenant leș volumes Orizont și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și religie (Pensée magique et religion), Artă și valoare (Art
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977. BLAGA
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
son poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde), qui ouvre son premier recueil, Poèmes de la lumière. 929 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. 930 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 53 : " La matrice stylistique, leș catégories abyssales șont des freins transcendants ; elles
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 54 : " C'est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", op. cît., p. 131. 942 Lucian Blaga parle, en ce sens, du temps-bassin à jet d'eau, du temps-cascade et du temps-fleuve. V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît., p. 122-125. 943 Lucian Blaga, " L'Espace mioritique ", în Trilogie de la culture, op. cît., p. 269. 944 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, op. cît., p. 182-186
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
satul natal, frecventează cursurile Liceului „Traian” din Turnu Severin (1959-1963), iar la București face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității (1967-1971), unde își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fiind aici și director (1974-1985), este redactor la Editura Scrisul Românesc, unde în 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
manuscrise, acte de cancelarie, cronici, discursuri etc. Astfel, alcătuiește lucrările bibliografice Publicații periodice din Oltenia (I-II, 1976-1979), Manuscrise și cărți vechi (1977) și monografia 70 de trepte (1978), consacrată Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”din Craiova. Și lucrarea Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
fiindu-le caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Texte esențiale, introd. edit., Craiova, 1997; Eminescu, istoricul, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Manuscrise și cărți vechi, LR, 1979; Grigore Traian Pop, Entuziasm și rigoare, SLAST, 1988, 23 aprilie; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 94-97; I.C. Chițimia, „Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche”, ARG, 1989, 8; Ion Dur, Exerciții de recunoaștere, Craiova, 1992, 87-92; Nicolae Bellu, Eminescu și Oltenia, Craiova, 1995, 138-140, 146-148; Ungheanu, Scriitori, 192-195; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, 235-238, II, 394-297
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
tip ? Și, dacă da, tipul cui ? Este Hamlet un tip ? Pentru publicul elizabetan, a fost, pare-se, un melancolic, ceva în genul tipului descris de doctorul Timothy Bright. Dar el mai reprezintă multe alte lucruri, iar melancolia lui are o geneză și un context anume, într-un sens, personajul care este în același timp și individ și tip ajunge să fie văzut în această lumină datorită faptului că autorul 1-a făcut să reprezinte mai multe tipuri Hamlet este de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
între literaturi tind să se limiteze la probleme externe privind sursele și influențele, reputația și faima. Studiile de acest fel nu ne permit să analizăm și să judecăm o operă literară 78 individuală și nici măcar să abordăm ansamblul complicat al genezei ei ; în loc de aceasta, ele se ocupă cu precădere fie de ecourile unei capodopere, cum ar fi traducerile și imitațiile, de cele mai multe ori ale umor autori de mina a doua, fie de preistoria unei capodopere, migrația și răspândirea temelor si formelor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Limbă și literatură română pentru elevi”, pe care o conduce până în 1996, fiind în același timp și redactor-șef al publicațiilor „Limbă și literatură” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România literară”, „Tribuna învățământului” ș.a. Debutează cu volumul De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
și tronul, și soția sa Solaro, colaborând la acest simbol colectiv al familiei, le modelează din papier mâché, într-o compoziție specială. Dar adevăratul creator al acestor piese este însuși poetul, căci după indicațiile sale a fost executat întreg mobilierul. Geneza și semnificația plăcilor tronului era știută doar de cei inițiați. Privite de departe, liniile lor vagi, noroase, schițau pentru orice alt neprevenit simple figurații confuze, ermetice. Văzându-l cuprins de incertitudini, poate și de perplexitate, maestrul îl întreba atunci cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arhaice.” Cele cinci mituri care străbat literatura română de la Începuturi, chiar dacă azi ele sunt de domeniul fanteziei unora, și de cele mai multe ori sunt luate În derâdere, cum ar fi de pildă mitul mioritic, definitoriu pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că gama lirică a marelui poet se impune prin: Teme și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a lui Lucian Blaga a fost dezvoltată În creația sa filosofică grupată În trei trilogii: „Trilogia cunoașterii” În trei volume: „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”, din 1943; „Trilogia culturii” tot În trei volume: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii” din 1944 și „Trilogia valorilor”, cu volumele „Știință și creație”, „Gândire magică și religie”, „Artă și valoare”, din 1946. Autorul acestor trilogii a proiectat și pe cea de a patra, „Trilogia cosmologică”, dar n-a fost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de codru”, este Întins un arc poetic cu o bogată amplitudine. Poemul, prin imaginile proiectate, dezvăluie gândirea metaforică și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană. În volumul „Geneza metaforei și sensul culturii”, publicat În 1937, Într-un capitol intitulat „Despre mituri”, unde se face o delimitare Între mit și ipoteza științifică, Lucian Blaga diferențiază ouă mari grupuri de mituri: 1. miturile semnificative; 2. miturile trans-semnificative. Miturile semnificative revelează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și a țăranului român dintr-un alt unghi narativ, cel realist obiectiv. Într-adevăr, romanul aduce o imagine nouă, autentică, obiectivă asupra realității rurale, respingând orice intenție de idilizare, sau de Înfrumusețare, cum făceau poporaniștii și mai cu seamă sămănătoriștii. Geneza: Liviu Rebreanu a pornit În scrierea acestui roman de la fapte reale, transfigurate obiectiv În opera sa. În articolul „Mărturisiri”, romancierul dă amănunte despre geneza operei sale. În primul rând mărturisește că a fost impresionat de o scenă surprinsă la hotarul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
respingând orice intenție de idilizare, sau de Înfrumusețare, cum făceau poporaniștii și mai cu seamă sămănătoriștii. Geneza: Liviu Rebreanu a pornit În scrierea acestui roman de la fapte reale, transfigurate obiectiv În opera sa. În articolul „Mărturisiri”, romancierul dă amănunte despre geneza operei sale. În primul rând mărturisește că a fost impresionat de o scenă surprinsă la hotarul satului Prislop, când un țăran s-a aplecat și a sărutat pământul, ca pe o ibovnică. Scena i s-a Întipărit În minte, l-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe această ingenioasă stratagemă a creației lui Camil Petrescu. În structura romanului se disting doua direcții fundamentale: una socială și una psihologica; ele aparțin celor doua planuri narative: unul subiectiv vizând evocarea detaliată a iubirii, În toate fazele ei, de la geneză și stabilizare, la destrămare, toate Încercările de recâștigare a Încrederii reciproce este de domeniul fanteziei. Planul obiectiv vizeaza desfășurărea unor fapte și Întâmplări Într-un univers uman unde se consumă experiențe eșuate. Cele două planuri se dezvoltă paralel și uneori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]