5,896 matches
-
vadă împlinirea rugăciunii și de aceasta îmi pare rău. [Pentru mine a fost perfectă, plină de atențiuni delicate și dându-mi întotdeauna un loc de onoare, fără a se sfii de ofițerii germani. Când am pierdut-o, parcă s-a golit mănăstirea; nu mai aveam pe nimeni care să mă intereseze, căci Maica Evlampia, gentilă, blândă și foarte fină, era prea tânără, o consideram ca un copil și mă ocupam de ea ca să-i dezvolt ideile și cunoștințele. alegerea stariței, maica
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și mă ocupam de ea ca să-i dezvolt ideile și cunoștințele. alegerea stariței, maica filofteia După trista ceremonie, Maica Evlampia Peregrina și sora lor Jana au părăsit stariția și s-au mutat în casa lor, adică într-a mea. Am golit odaia unde îmi țineam tot bagajul, l-am grămădit în așa-zisa sufragerie a Liei și a mea. Ele însă s-au mulțumit cu cea mică din fund, în salon nefiind sobă. Dar să fi și fost, nu s ar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
profite mai cu foc de incognito-ul de aici, și făcură niște orgii nemaipomenite. A doua zi de Crăciun nu mai puteam umbla pe trotuare, atâtea murdării de tot felul lăsaseră noaptea. La mama acasă, după ce se îmbătaseră turtă, au golit în frumosul clavir Bechstein paharele de șampanie din care beau pe când dansau. Noi, grație d-nei Cecilia Petrescu, ne mângâiam de aceste mizerii aflând că d-na Silvia Stănescu copiase după hârtiile unui ofițer austriac, în gazdă la dânsa, o listă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la gară și de acolo în Germania pentru a fabrica hârtie de ziare și pânză de saci. Nu-mi venea a crede, căci erau cărți frumoase, bine legate, dar tot[ul] era posibil la poporul cu Kultur. Tot atunci se goli frumoasa bibliotecă a lui Take Ionescu, dar aceea fu lăsată librăriilor ovreiești, și la Alcalay în vitrină se vedeau volumele ex libris ale lui Take Ionescu. Luând informațiuni mai de-aproape asupra acestui ne gustor, aflai că denunțase poliției pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
avea și fusese crescut în atmosfera de scepticism a tatălui său, nu era indi cat pentru a deveni conducătorul tineretului, după cum s a dovedit. [Ceruse să fie numit în ancheta în contra lui Ionel, acuzat că la refugiul în Moldova a golit un tren de răniți pentru a-și trans porta vinurile de la Florica. Când însă a cercetat lucrurile mai de aproape, și-a dat demisia, dar nu a declarat-o legal, ci s-a retras pe tăcute. Nici măcar lucrurile cele mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Saint Aulaire foarte supărați, cortina se ridică și d-ra Ventura anunță hotărârea poliției. Publicul, spontan, se ridică în picioare și aclamă pe actori, Franța și reprezentanții ei, în așa fel încât după o jumătate de oră jandarmii au intervenit ca să golească sala. Efectul era obținut cu prisos, mai bine decât cu reprezentarea piesei. Ai noștri se prostiseră în contact cu armata de ocupație și îi mergeau pe urme. Berliner Tageblatt povestea că Puterile Centrale făgăduise Papei să restabilească statele papale dacă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Profilaxiei. Acum barăcile erau aproape distruse, fiind întrebuințate de germani pentru prizonierii ruși bolnavi. Nu mai aveam mijloacele bănești să le repar. Le vândui deci Ministerului de Război ca magazii și primii propunerea Primăriei să ne instalăm în Ospiciul Czerlendi, golit mai demult de bătrâni prin mutarea lor la Azilul Regina Elisabeta. Mă dusei să vizitez acest spital. intervenții inamice După ce admirarăm proasta lui stare în loc de ce mă așteptasem să găsesc, ordine și curățenie, eram gata de plecare când se prezentă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe străzi, unde însă bieții țărani își țineau locul cu stoicism. Doamnele care se ocupaseră de dejunul rămas nemâncat ne arătau cu tristețe prăjiturile extraordinare, fructele aduse de departe și toate pregătirile deșarte care încărcau mesele imense, menite a fi golite numai de ele însele. Întârziere peste întârziere ne duseră la Brașov tocmai la orele 10 noaptea. brașov Această cetate a românismului ar fi meritat mai mult și desigur primirea s-ar fi amânat pe a doua zi, chiar de am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dintr-un dezavantaj un mare avantaj, creasem în plus un perete de expunere, spatele paravanului folosindu-l pentru depozitarea materialelor și a tablourilor ce nu aveau loc de expunere. Nu mai aveam chef de atelier în acea perioadă, spațiul meu golit de tablouri era neatrăgător până când a sosit și ziua readucerii lucrările la atelier și totul a revenit la normal. În această pauză am avut timp să gândesc cum și ce lucrări să pregătesc, ce tehnică să abordez . Mișu Vintilă avea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
amândouă sensurile, câteodată și eu „buimac“, precum Adrian Zograffi, scurtul bulevard al Maicii Domnului, pentru că locuiam în vecinătatea imediată a fru moasei biserici al cărei nume îl purta. Iar ca să ajung la grădina publică („Grădina Mare“) și apoi, prin străzile Golești și Galați, în piața centrală, a Sfinților Arhangheli, iar de acolo în strada Regală, Corsoul brăilean, nu aveam alt drum decât acela. Întorcându-mă în cartierul copilăriei, să spun că era o zonă a vechii Brăile tipic istratiană. Am evocat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
propune o refracție în mitologie a lumii reale, prin oglinda mării". Etc. Unul din canoanele refracției este considerat a fi ironia, urmărită în poeme ca Dumnezeu și om, unde "poetul oferă imaginea unei lumi desacralizate, în care ritualul in-formării e golit se sensul mistic. El nu mai funcționează ca gest de aducere în prezent a mitului sacru, ci ca gest într-o ordine a frumuseții imanente". În Tat twam asi sunt puse în oglindă două tipuri feminine, fiecare reprezentând "reflexul deformat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai mult dintre acei ce erau timizi la discuțiuni, dar îndrăzneți la mâncare, dădu năvală la masă așezându-se cam pe la mijlocul ei, ca să poată apuca și din dreapta și din stânga; iar după ce fiecare își luă locul și după ce primele farfurii fură golite și primele rânduri de pahare supte, Iacob Negruzzi, care era în capul mesei, ceru cuvântul ca să deie samă despre activitatea literară a "Junimei". Domnilor! zise el, rădicându-se în picioare cu paharul în mână. Societatea "Junimea", care a luat naștere în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adă trei gărăfi de vin de cel vechi; numai bine o să ne ajungă câte o jumătate de garafă de căciulă. Unde merge mia să meargă și suta! Să trăiești, Manolucă!... Pune și gărăfile la socoteală. Bine, bine. Iar după ce se goliră și celelalte blide 150 precum și cele trei gărăfi de vin vechi, Manolucă, care se simțea rădicat la o temperatură neobicinuită, deoarece el ca stăpân pe vin, rățe și găini, a băut și a mâncat mai mult decât noi, zise cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Un exemplu: o sticlă abandonată, ca să folosesc un termen blând, În mediu nu Înseamnă doar chimia care a produs-o; Înseamnă nivelul de educație al fostului proprietar, adică pedagogie; Înseamnă starea lui, adică psihologie; Înseamnă contextul În care a fost golită, adică sociologie; Înseamnă raportul dintre prețul ei și cel al conținutului, care ar fi făcut poate mai tentantă recuperarea, adică economie; adică tot atâtea forme de poluare. Iar, cu alte exemple, am putea implica orice altceva, chiar politica și diplomația
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evident, leapădă frunzele, cu care nu mai are acum ce face. Dar nu oricum. Mai Întâi le suge de tot ce poate fi util, substanțe pe care le depozitează În tulpină și rădăcini, pentru la primăvară. În urmă rămân frunze golite de tot și de Viață. E vorba deci de o moarte parțială, a unei părți a plantei, care va elibera negentropia corespunzătoare. În paranteză fie spus, poate În avanpremieră, desigur și une le - nu toate - animale ne pot oferi, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
entuziasm, așa cum a fost cazul cu teoriile lui J. Dewey, M. Montessori și O. Decroly, și chiar dacă uneori sînt prezentate acum ca... "pedagogii alternative". A încerca să susținem valabilitatea uneia sau a alteia dintre orientările de atunci înseamnă să le golim de conținut, să le reducem la o idee generală, care nici nu mai are atributul originalității. Așa, de pildă, se vorbește de perenitatea pedagogiei culturii, a localismului și regionalismului educativ. Este recunoscut faptul că idealismul educativ a însemnat un punct
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lui 41.................................... 21. La lemne................................................. 22. Miruna..................................................... 23. Un roman pășunist........................................ 24. Cârnați........................................................................ 25. Albastru de Bucșoiu.......................................... 26. Bucătăria......................................................... 27. Adică orice corp e făcut din silabe................................... Motto: În deșert trăiesc cei ai esuf-ului, ființe negative care bântuie locurile singuratice, golite de orice prezență umană. Mai ales noaptea este propice sosirii lor, și de asemenea amurgul, moment în care unei lumi îi ia locul alta. Cei care se întâlnesc cu ei și nu știu să se ferească rămân fără grai sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pomană să faci ravagii, că ești prost ne-ncurci p-acilea. Nu cade, Motane, nu cade! ... ... ... ... ... ... Pase, bă chioreișân, aschilambricule, așchilopatule! ... ... ... Care mai dă una bate!! De ce deodată atâta îngrijorare și răvășire? (Cât de grave au devenit fețele!) De ce se golesc în grabă străzile, piețele și foarte îngândurați se întorc toți spre casă Pentru că noaptea s-a lăsat și barbarii n-au venit Și câțiva soli s-au întors de la hotare și-au spus că nu mai există barbari Și-acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fi ascultați. Domnule profesor, este evident c-am greșit, ne pare sincer rău și regretăm slăbiciunea acelui moment. Nu știu, cred c-a fost un moment de criză în definirea propriei noastre identități, poate o criză emoțională ce ne-a golit sufletele și ne-a văduvit de cuvintele așezate elegant într-o formulă magică. Ne-am obișnuit să asociem cursul dumneavoastră cu această formulă ce-a statuat în noi optimismul și încrederea. Domnule profesor, avem nevoie de „Tinerețe, tinerețe”, altcumva ne-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în cor și doream să dăm impresia de cei mai cuminți și adorabili foști sugari pe care îi va vedea cineva. Când ne întreba dacă am furat, noi ziceam: „Nuuuuuu...”, și el ne completă: „Ba daaaaaa... Că doar cine a golit prunii de corcoase?”. Îi făcea o neînchipuită plăcere să ne povestească felurite lucruri din acel sătuc uitat de lume de pe malul Siretului. Îmi zicea că pe vremuri era numit Tămăduieni, pentru că sătenii îi adăposteau și tămăduiau pe cei loviți și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
al acestui palmares, Pertică reasa, neam cu generalul, ajunsă Încă mai demult o arătare putredă de boală și de alcool, cum mi-a ieșit Într-o seară Înainte În fața unui bar suspect din Pasajul Victoriei, nesigură pe căl câie și golindu-și vezica de-a n picioarele pe trotuar, imagine vie a acelei „Mors Syphilitica“ din gravura lui Félicien Rops. și o mai Întâlnesc Încă și astăzi pe la princesse, altă veterană din echipa de haute galanterie a Podului Mogoșoaiei de acum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-a inițiat o amplă acțiune de valorificare a operei lui Constantin D. Beldie și de integrare a ei În literatura română. Au fost pre zentate comu nicări la mai multe sesiuni și simpozioane științifice organizate la Stroești, Pitești și Golești, iar În revista Argeș au fost publicate părți din amin tirile sale aflate În manuscris. Cu acest prilej a fost adunat un bogat material ico nografic și docu mentar ce va fi folosit În lucrări viitoare pe aceeași temă. Sub
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-a grăbit să transfere, claie peste grămadă, tot ce a considerat el că mi-ar fi de folos. N-am reușit decât să selectez cărțile pentru depozitul legal, să grupez exemplarele din volumele mele În două cutii și să golesc un spațiu din compartimentul de jos al bibliotecii din camera de lucru, selectând un vraf de hârtii din care nu am reținut mare lucru. Am rămas, totuși, cu ceva date despre Ștefan Olteanu, Ionel Pletosu, Vali Boncu Constantin și generalul
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
gest că vocea dinainte a și ordonat, la același megafon: -Foc! Bandiții, legionarii, foc! Rafale au pornit din zeci de pistoale automate. Victor și Stan au căzut ciuruiți. Dar armele nu se opreau: focul a continuat până încărcătoarele s-au golit. Atunci, din mulțimea de militari, milițieni și securiști care înconjuraseră coliba, s-a desprins Fanache. S-a apropiat de cele două cadavre să se convingă cu ochii lui că ăia doi sunt terminați. I-a lovit cu piciorul și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sale erupea, se revărsa ca o lavă și îi întuneca mintea, întreaga făptură, nimic nu mai era atunci la locul său înlăuntrul tatei, de nimic nu mai era bun tata, își stabilea singur verdictul irecuzabil, sentința definitivă că e pierdut, golit de orice rost și fără nici o cale de iertare, de mântuire. Starea aceasta proastă, golul acesta în care se prăbușea tot mai des nu i le comunica, nu i le descria Irinei, și ea, care observa tot ce e legat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]