28,568 matches
-
compresiune; 2) Hepatotomie cu ligatura sau cliparea selectivă vasculară și biliară; 3) Inserarea unui lambou de mare epiploon; 4) Debridarea rezecțională cu ligatura și cliparea selectivă vasculară și biliară; 5) Rezecția hepatică Ț segmentectomie, lobectomie; 6) Ligatura selectivă a arterei hepatice; 7) Tamponada intrahepatică prin cateter cu balon; 8) Învelirea ficatului cu plasă din material resorbabil; 9) Meșaj perihepatic; 10)Tratamentul leziunilor vasculare - șunt atrio-cav;șunt femuro-cav; - izolare vasculară secvențială; - șunt cavo-cav extern; - abord direct prin hepatotomie; - circulație extracorporeală;meșaj perihepatic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
intrahepatică prin cateter cu balon; 8) Învelirea ficatului cu plasă din material resorbabil; 9) Meșaj perihepatic; 10)Tratamentul leziunilor vasculare - șunt atrio-cav;șunt femuro-cav; - izolare vasculară secvențială; - șunt cavo-cav extern; - abord direct prin hepatotomie; - circulație extracorporeală;meșaj perihepatic. 11) Transplantul hepatic. Există câteva principii pe care chirurgul trebuie să le cunoască atunci când se află În fața unui astfel de traumatism. Dacă pacientul prezintă un traumatism sever, cu hipotensiune importantă și hemoperitoneu masiv, atunci chirurgul trebuie să reziste tentației de a deschide peritoneul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
trebuie să aștepte până când echipa anestezică realizează o reechilibrare hemodinamică corespunzătoare a pacientului, permițând pătrunderea În cavitatea peritoneală În condiții de siguranță. Pentru leziunile de gradul III, IV și V, manevra Pringle este obligatorie și reprezintă primul gest. Dacă funcția hepatică este normală, porta hepatis poate fi ocluzionată pe perioade peste 60 minute, chiar până la 120 minute, fără reacții adverse. A doua manevră pentru chirurg sau asistent este comprimarea ariei dilacerate sau a traiectului plăgii tăiate sau Împușcate, compresiunea făcându-se
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
adverse. A doua manevră pentru chirurg sau asistent este comprimarea ariei dilacerate sau a traiectului plăgii tăiate sau Împușcate, compresiunea făcându-se pe părțile laterale sau posterior, funcție de localizarea leziunii. Pentru plăgile Împușcate ce determină un traiect major În substanța hepatică este de preferat a se plomba inițial traiectul cu meșe și apoi a se comprima. În continuare pacientul va fi reanimat de către echipa de anesteziști, iar chirurgul va avea timpul necesar pentru a completa instrumentarul, a chema ajutoare. Aflat În fața
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Aflat În fața unui traumatism grav, a unui pacient cu hipotensiune severă este o greșeală a se Încerca un gest chirurgical major În vederea obținerii hemostazei Înainte de a realiza o resuscitare corespunzătoare. COMPLICAȚII POSTOPERATORII Aproximativ 40% din pacienții care supraviețuiesc unui traumatism hepatic dezvoltă complicații postoperatorii. Spectrul și intensitatea acestor complicații tind să oglindească patologia inițială și pot fi găsite intra- și extraabdominal. Marea majoritate a acestor complicații survin la traumatismele hepatice majore de gradul III, IV și V. Această incidență a complicațiilor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
corespunzătoare. COMPLICAȚII POSTOPERATORII Aproximativ 40% din pacienții care supraviețuiesc unui traumatism hepatic dezvoltă complicații postoperatorii. Spectrul și intensitatea acestor complicații tind să oglindească patologia inițială și pot fi găsite intra- și extraabdominal. Marea majoritate a acestor complicații survin la traumatismele hepatice majore de gradul III, IV și V. Această incidență a complicațiilor postoperatorii este foarte scăzută pentru leziunile hepatice minore de gradul I și II. În cazul traumatismelor severe este frecvent dificil a se distinge Între complicațiile ce pot fi puse
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
acestor complicații tind să oglindească patologia inițială și pot fi găsite intra- și extraabdominal. Marea majoritate a acestor complicații survin la traumatismele hepatice majore de gradul III, IV și V. Această incidență a complicațiilor postoperatorii este foarte scăzută pentru leziunile hepatice minore de gradul I și II. În cazul traumatismelor severe este frecvent dificil a se distinge Între complicațiile ce pot fi puse În relație directă cu traumatismul hepatic și cele ce sunt consecința leziunilor asociate. Cele mai frecvente complicații sunt
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și V. Această incidență a complicațiilor postoperatorii este foarte scăzută pentru leziunile hepatice minore de gradul I și II. În cazul traumatismelor severe este frecvent dificil a se distinge Între complicațiile ce pot fi puse În relație directă cu traumatismul hepatic și cele ce sunt consecința leziunilor asociate. Cele mai frecvente complicații sunt următoarele: 1. Hemoragia Hemoragia persistentă În perioada postoperatorie imediată are trei cauze majore: 1. hemostază chirurgicală insuficientă la nivelul vaselor mici de la nivelul parenchimului hepatic lezat sau din
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
directă cu traumatismul hepatic și cele ce sunt consecința leziunilor asociate. Cele mai frecvente complicații sunt următoarele: 1. Hemoragia Hemoragia persistentă În perioada postoperatorie imediată are trei cauze majore: 1. hemostază chirurgicală insuficientă la nivelul vaselor mici de la nivelul parenchimului hepatic lezat sau din structurile retrohepatice venoase; 2. coagulopatie indusă prin transfuzie; 3. hemostază chirurgicală insuficientă asociată cu coagulopatie indusă prin transfuzie; 2. HemobiliaHemoragia tardivă la un pacient cu traumatism hepatic major În antecedente este datorată cel mai frecvent unei hemobilii
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hemostază chirurgicală insuficientă la nivelul vaselor mici de la nivelul parenchimului hepatic lezat sau din structurile retrohepatice venoase; 2. coagulopatie indusă prin transfuzie; 3. hemostază chirurgicală insuficientă asociată cu coagulopatie indusă prin transfuzie; 2. HemobiliaHemoragia tardivă la un pacient cu traumatism hepatic major În antecedente este datorată cel mai frecvent unei hemobilii. - Hemoragia În tractul biliar apare atunci când traumatismul produce o comunicare anormală Între vasele sanguine hepatice și ductele biliare. Hemobilia poate fi rezultatul unei rupturi hepatice centrale (hematom intraparenchimatos) sau poate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
insuficientă asociată cu coagulopatie indusă prin transfuzie; 2. HemobiliaHemoragia tardivă la un pacient cu traumatism hepatic major În antecedente este datorată cel mai frecvent unei hemobilii. - Hemoragia În tractul biliar apare atunci când traumatismul produce o comunicare anormală Între vasele sanguine hepatice și ductele biliare. Hemobilia poate fi rezultatul unei rupturi hepatice centrale (hematom intraparenchimatos) sau poate să apară după ruptura unui anevrism de arteră intrahepatică. - Hemobilia poate fi și rezultatul unui act chirurgical, atunci când chirurgul suturează superficial o dilacerare profundă și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la un pacient cu traumatism hepatic major În antecedente este datorată cel mai frecvent unei hemobilii. - Hemoragia În tractul biliar apare atunci când traumatismul produce o comunicare anormală Între vasele sanguine hepatice și ductele biliare. Hemobilia poate fi rezultatul unei rupturi hepatice centrale (hematom intraparenchimatos) sau poate să apară după ruptura unui anevrism de arteră intrahepatică. - Hemobilia poate fi și rezultatul unui act chirurgical, atunci când chirurgul suturează superficial o dilacerare profundă și creează o cavitate În profunzime. - Hemobilia este caracterizată prin periodicitate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cazuri și icter În 60% din cazuri. - Pentru precizarea certă a diagnosticului endoscopia esogastro-duodenală trebuie să fie prima explorare. Endoscopia poate fi continuată cu colangiografia endoscopică retrogradă ce poate evidenția prezența de cheaguri În căile biliare. Arteriografia selectivă a arterei hepatice reprezintă Însă explorarea cea mai fidelă pentru a stabili diagnosticul, care va arăta sursa sângerării prin dislocarea vaselor În jurul unei mase hepatice sau prin umplerea unui anevrism adevărat. - Opțiunile terapeutice pentru tratamentul hemobiliei depind de intensitatea acesteia dar mai ales
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
continuată cu colangiografia endoscopică retrogradă ce poate evidenția prezența de cheaguri În căile biliare. Arteriografia selectivă a arterei hepatice reprezintă Însă explorarea cea mai fidelă pentru a stabili diagnosticul, care va arăta sursa sângerării prin dislocarea vaselor În jurul unei mase hepatice sau prin umplerea unui anevrism adevărat. - Opțiunile terapeutice pentru tratamentul hemobiliei depind de intensitatea acesteia dar mai ales de localizarea sursei de sângerare și sunt reprezentate de: - embolizarea definitivă;ligatura arterei ce alimentează hemoragia;rezecția hepatică. 3. Sepsisul intraabdominal Incidența
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vaselor În jurul unei mase hepatice sau prin umplerea unui anevrism adevărat. - Opțiunile terapeutice pentru tratamentul hemobiliei depind de intensitatea acesteia dar mai ales de localizarea sursei de sângerare și sunt reprezentate de: - embolizarea definitivă;ligatura arterei ce alimentează hemoragia;rezecția hepatică. 3. Sepsisul intraabdominal Incidența abceselor intraabdominale după tratamentul traumatismelor hepatice variază Între 2% și 20% și este dependentă de cinci factori principali: 1. magnitudinea leziunii hepatice; 2. prezența de leziuni asociate, În special gastrointestinale, mai ales colice; 3. continuarea hemoragiei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
adevărat. - Opțiunile terapeutice pentru tratamentul hemobiliei depind de intensitatea acesteia dar mai ales de localizarea sursei de sângerare și sunt reprezentate de: - embolizarea definitivă;ligatura arterei ce alimentează hemoragia;rezecția hepatică. 3. Sepsisul intraabdominal Incidența abceselor intraabdominale după tratamentul traumatismelor hepatice variază Între 2% și 20% și este dependentă de cinci factori principali: 1. magnitudinea leziunii hepatice; 2. prezența de leziuni asociate, În special gastrointestinale, mai ales colice; 3. continuarea hemoragiei În perioada imediată postoperatorie; 4. calitatea actului operator și magnitudinea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de sângerare și sunt reprezentate de: - embolizarea definitivă;ligatura arterei ce alimentează hemoragia;rezecția hepatică. 3. Sepsisul intraabdominal Incidența abceselor intraabdominale după tratamentul traumatismelor hepatice variază Între 2% și 20% și este dependentă de cinci factori principali: 1. magnitudinea leziunii hepatice; 2. prezența de leziuni asociate, În special gastrointestinale, mai ales colice; 3. continuarea hemoragiei În perioada imediată postoperatorie; 4. calitatea actului operator și magnitudinea acestuia; 5. tipul de drenaj folosit În perioada postoperatorie. Tratamentul este reprezentat fie de drenajul percutan
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
continuarea hemoragiei În perioada imediată postoperatorie; 4. calitatea actului operator și magnitudinea acestuia; 5. tipul de drenaj folosit În perioada postoperatorie. Tratamentul este reprezentat fie de drenajul percutan. Fie de actul chirurgical. 4. Fistula biliară Incidența fistulelor biliare după traumatismele hepatice majore este de aproximativ 8-10% și reflectă o leziune ductală biliară nerecunoscută la momentul primei intervenții chirurgical. Majoritatea fistulelor apar la pacienții cu traumatisme hepatice majore la care au fost necesare hepatectomii majore, debridări rezecționale sau hepatotomii profunde pentru ligaturi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de drenajul percutan. Fie de actul chirurgical. 4. Fistula biliară Incidența fistulelor biliare după traumatismele hepatice majore este de aproximativ 8-10% și reflectă o leziune ductală biliară nerecunoscută la momentul primei intervenții chirurgical. Majoritatea fistulelor apar la pacienții cu traumatisme hepatice majore la care au fost necesare hepatectomii majore, debridări rezecționale sau hepatotomii profunde pentru ligaturi sau suturi vasculare. 5. Fistulele arteriovenoase și pseudoanevrismele Prezența fistulelor arterio-venoase este frecventă În faza acută a traumatismelor hepatice. Aceste fistule pot fi evidențiate arteriografic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fistulelor apar la pacienții cu traumatisme hepatice majore la care au fost necesare hepatectomii majore, debridări rezecționale sau hepatotomii profunde pentru ligaturi sau suturi vasculare. 5. Fistulele arteriovenoase și pseudoanevrismele Prezența fistulelor arterio-venoase este frecventă În faza acută a traumatismelor hepatice. Aceste fistule pot fi evidențiate arteriografic și marea majoritate sunt de dimensiuni mici, se rezolvă spontan În câteva zile și nu cauzează simptome. Fistulele de dimensiuni mai mici și uneori și mari pot fi rezolvate prin embolizare pe calea unui
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pot fi rezolvate prin embolizare pe calea unui cateter arterial. Pseudoanevrismele mari pot necesita intervenția chirurgicală. Aceasta constă În identificarea și ligatura arterei principale, excizia fistulelor anevrismale cu ligatura și secțiunea tuturor ramurilor arteriale aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele sindromului de compartiment abdominal sunt reprezentate de hemoragia postoperatorie, meșajul perihepatic și edemul intestinal. Deși de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
recunoaște și trata Sindromul de Compartiment Abdominal duce inevitabil la deces Complicațiile postoperatorii sunt În directă relație cu gradul traumatismului, tehnica chirurgicală aplicată și leziunile asociate (stările comorbideă. Câteva concluzii pot fi desprinse din analiza complicațiilor ce urmează tratamentului traumatismelor hepatice și a factorilor implicați În producerea acestora: - global, magnitudinea traumatismului, tehnica implicată sau mai precis magnitudinea tehnicii operatorii și leziunile asociate sunt direct răspunzătoare de incidența complicațiilor; - sepsisul și hemoragia reprezintă principalele complicații; - antibioterapia este obligatorie pentru toate tipurile de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]