6,525 matches
-
să fi fost influențat în vreun fel de Hașdeu, să fi preluat vreo distincție sau vreun concept de la acesta ori, măcar, să-și fi sprijinit vreo idee pe vreun paragraf teoretic din lucrările lui Hașdeu. Să fi fost mediul universitar ieșean de vină? În perioada 1939-1940, cât a fost student la Iași, înainte de a pleca cu o bursă în Italia, Coșeriu l-a avut ca profesor pe Iorgu Iordan, care, la rându-i, l-a avut ca profesor pe Al. Philippide
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu era privit cu prea multa simpatie în capitala Moldovei. Indiferent de motivele obiective sau subiective pe care le va fi avut, nu am de gând să-i fac un proces de intenție lui Coșeriu. Oricum, în scurta să studenție ieșeana, Coșeriu a fost interesat îndeosebi de estetică și de literatură, colaborând (chiar și din liceu) la "Jurnalul literar" al lui G. Călinescu. Că lingvist, el s-a format, ulterior, în mediul cultural italian, având alți maeștri (după cum o recunoaște frecvent
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
le-a editat, profesorul de la București mai adaugă câteva informații interesante, printre care se găsește și menționarea criticii aspre pe care Al. Philippide a făcut-o, printre altele, acestui mic tratat de fonetica generală. După părerea lui Brâncuș, "critică învățatului ieșean este, pe alocuri, pătimașa, iar uneori lasă impresia că autorul ei nu putea să se ridice la înălțimea gândirii metodologice a lui Hașdeu" (Gr. Brâncuș, în Hașdeu 1988, ÎI, p. 527). 4.4. Este drept să amintim și câteva dintre
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
studiu) și un manual celebru (Handbook) al lui H. Sweet (vezi Meyer, 1884, p. 144)45. Cele mai mai virulente atacuri îi aparțin însă, așa cum am notat deja, lui Al. Philippide. Este vorba despre o critică amplă, în care lingvistul ieșean se referă mai puțin la tratatul de fiziologie a sunetelor și mai mult la diversele explicații de natură fonetica date de Hașdeu, de-a lungul timpului, unor fapte de limbă sau în încercările sale etimologice (în special cuvintelor despre care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
feroviar din comuna Scânteia județul Iași cine își mai amintește? Voluntarii din școala noastră, cu vârste apropiate acestor copii, s-au organizat și au redactat o “Scrisoare deschisă către aproapele nostru”, prin care au sensibilizat enoriașii din mai multe parohii ieșene, la care s-au alăturat darurile oferite de Protopopiatul II Iași. Prea Sfințitul Calinic Botoșăneanul, s-a oferit să cumpere hăinuțe, dulciuri, jucării și alimente pentru preparatele tradiționale de Sărbători. Copiii au fost conduși de elevii voluntari să servească cina
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
Muzeul memorial de la Ruginoasa, a fost construit în anul 1804 și a aparținut inițial familiei boierești Sturdza, care a stăpânit moșia Ruginoasa, cumpărată de la Duca-Vodă, aproape 200 de ani.Istoria reședinței de vară a domnitorului Alexandru Ioan Cuza din localitatea ieșeană Ruginoasa este, pe cât de frumoasă, pe atât de umbrită de drame, secrete și povești de dragoste tragice. Toate cumulate i-au adus un supranume mai puțin demn "Rușinoasa". Reședința domnitorului de la Ruginoasa, Iași, ascunde drame care i-au avut în
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
reprezintă un amalgam haotic de elemente disparate, ci un limbaj bazat pe relații semnificative între sunete, și care dispune de deprinderi motorii bazate pe aceeași schemă logică, acest pianist are o siguranță, un echilibru în cântat.” În același sens, profesorul ieșean M.D. Răducanu, în Introducere în teoria interpretării muzicale, consideră că: „Munca asupra sunetului este și trebuie să fie, la orice elev instrumentist, o preocupare continuă. Trebuie să subliniem că frumusețea sunetului instrumental nu trebuie să fie un scop în sine
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Marile creații ce cuvin amintite mereu, cu rost paideic, nu doar la ocazii impuse de calendar sau de agenda propagandei oficiale. În cazul lui A.D. Xenopol, această condiție e Întărită de statutul său de eponim al Institutului ieșean de istorie și de Împrejurarea că se Împlinesc, tocmai, 85 de ani de la moartea sa. Aș putea să invoc și un argument de ordin subiectiv, căci m-am ocupat de-a lungul anilor oarecum intens de personalitatea În discuție
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
două doctorate (unul în drept, altul în științe politice și administrative). A colaborat la jurnalele "Unirea" și "Apărarea Națională", fiind fondator al ziarului "Naționalistul" din Iași. Grigore Bejan a fost deopotrivă un mare proprietar și filantrop, lăsând prin testament universității ieșene o suprafață de teren de 950 de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul Galatei spre comună Miroslava. În Râpă Galbenă a construit un hotel ce i-a purtat numele (construcție încheiată pe la 1900
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, Muzeul Brăilei-Editura Istros, Brăila, 1998 Livadă-Cadeschi, Ligia, Discursul medico-social al igieniștilor români. Abordarea specificităților locale din perspectiva experiențelor occidental europene, secolele XIX-XX, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Discursul medico-social al igieniștilor români. Abordarea specificităților locale din perspectiva experiențelor occidental europene, secolele XIX-XX, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Populare Române, București, 1962. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Populare Române, București, 1962. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita liberală românească (1866- 1900), Editura All, București, 1998. Rădulescu, Mihai, Sorin, Sur l'élite du
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. CI-CXXXIX. 4 Institut Supérieur de Commerce d'Anvers (1857-1927), Imprimerie Labor Ș.A., 1928, p. 139. 5 Constantin C. Angelescu, Op. cît., p. 120. Despre Vasile Conta, Mihail Cornea, Constantin Mille, vezi și Ionel Maftei, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992, pp. 206-207, 212; ÎI (1993), pp. 53, 127-128. Despre Conta, Ionel Maftei ne semnalează și titlurile lucrărilor sale filosofice, traduse și la Bruxelles ori Paris (Teoria fatalismului, 1875-1876; Teoria ondulațiunii universale, 1876-1877, Încercări de metafizica
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
după Ibid., pp. 98-101. 70 Vezi Bibliografia românească modernă, ÎI, coord.: Gabriel Ștrempel, coord. bibliografica: Neonila Onofrei, Valeria Trifu, autori: Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Editura Științifică, București, 1986, p. 597. 71 Ionel Maftei, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000, pp. 273. 72 Nicolae Iorga, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967, pp. 77-78. De asemenea, Ion Mitican, Op. cît., p. 98
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și Bucovinei, Iași, 2000, pp. 273. 72 Nicolae Iorga, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967, pp. 77-78. De asemenea, Ion Mitican, Op. cît., p. 98 și Ionel Maftei, Personalități ieșene, VIII, pp. 272-274. 73 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. XCXIX-CXLIII, CLXI-CC și Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, pp. 69-88, 96-130. Reamintim că unii titulari de doctorat în științe politice și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe istorice și administrative, Tipografia Națională, Iași, 1904, pp. 8-9, Lucian Predescu, Op. cît., p. 92 și Ion Mitican, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a., p. 98. De asemenea, Lucian Nastasă, Op. cît., p. 304. Vezi și Bibliografia românească modernă, 1831-1918, I, prefață și coordonare generală: Gabriel Ștrempel, coordonare bibliografica: Neonila Onofrei, Valeria Trifu, autori: Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
s-a provincializat și mai mult, iar creația provincială este și astăzi, în mare parte, o necunoscută. Distanța geografică față de centru s-a dovedit destul de lungă, căci așa cum argumentează și Mihai Dinu Gheorghiu în reconstrucția mecanismului de promovare a grupării ieșene de la Viața Românească de la început de secol XX, bunurile culturale periferice au șanse reduse de recunoaștere. Iar atunci când ating succesul, inițiatorii părăsesc provincia optând pentru capitala la care se raportau în construirea unei identități în antiteză. Pentru poporaniștii ieșeni, promovarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
grupării ieșene de la Viața Românească de la început de secol XX, bunurile culturale periferice au șanse reduse de recunoaștere. Iar atunci când ating succesul, inițiatorii părăsesc provincia optând pentru capitala la care se raportau în construirea unei identități în antiteză. Pentru poporaniștii ieșeni, promovarea specificului moldovenesc s-a convertit, după mutarea Vieții Românești în capitală, în promovarea specificului național 65. Iar dacă pentru nordul Moldovei interbelice nu poate fi vorba de pătrunderea în centrul vieții culturale a unei grupări consolidate, ci eventual doar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
menționăm doar lucrările de bază și domeniile de interes. Producție intelectuală în județele nord-moldovenești ale Vechiului Regat 3: 1. A. Vasile Alexandrescu (1903-?), scriitor, profesor de limbă română la Liceul Ghica din Dorohoi, colaborează cu articole la Adevărul literar, Însemnări ieșene, Tribuna școlii, Cuvântul nostru. 2. Constantin S. Antonescu (1902-1981), naturalist, absolvent al Liceului Laurian, cu studii universitare la Iași și doctorat la Berlin, a fost profesor la Școala normală din Botoșani până în 1933. A publicat volumele de specialitate: Peștii apelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
poetul Vasile Alecsandri și la rugămintea lui ați început să vă depănați amintirile din lupte. PENEȘ CURCANUL: Așa este. REPORTERUL: Și la câteva săptămâni de la această întâmplare, poetul Vasile Alecsandri a publicat în numărul din 1 ianuarie 1878 al revistei ieșene „Convorbiri literare”, cunoscutele sale poezii din ciclul intitulat „Osrașii noștri”, închinat eroilor din războiul de independență. Printre aceste poezii se număăr și „Peneș Curcanul”. Dvs sunteți Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Nu știu. Doar Vasile Alecsandri vă poate răspunde la această
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
aceste poezii se număăr și „Peneș Curcanul”. Dvs sunteți Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Nu știu. Doar Vasile Alecsandri vă poate răspunde la această întrebare. Poate prin această poezie poetul a dorit să-i premărească pe dorobanții Regimentului 13 format din ieșeni și vasluieni. REPORTERUL: Ce alte medalii și distincții ați mai primit pentru participarea la războiul de independență? PENEȘ CURCANUL: Pe lângă ordinul „Steaua României cu spade”, de care deja am menționat, am mai primit medaliile „Trecerea Dunării”, „Independenței” și „Comemorativa rusă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
înaintea folosirii celor două bombe atomice împotriva omenirii. 19. Ella Negruzzi (n. 11 septembrie 1876, sat Hermeziu, com. Trifești, jud. Iași - d. 19 decembrie 1948, București) A fost prima femeie avocat din România. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității ieșene, Ella Negruzzi a fost prima femeie care a primit dreptul de a pleda. Pe lângă activitățile profesionale (a fost membră a baroului Galați și, ulterior, Ilfov), fondează societatea „Emanciparea femeii”, prin intermediul căreia a cerut expres echitate în viața publică pentru femei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Introducere în Analiză de la Universitatea din St. Petersburg, în 1906 - 1907, își urmează soțul la Iași, unde activează la Universitate până la pensionarea survenită în 1948. Aici devine doctor docent, în 1910, și întemeiază, împreună cu soțul ei, în 1912, Seminarul Matematic Ieșean și o bogată bibliotecă cu opere fundamentale în domeniul matematic, punând bazele unei puternice școli în acest oraș. În timp ce soțul ei se ocupa în special de geometrie, Vera Myller s-a orientat spre algebră. În 1 noiembrie 1918 devine prima
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
într-o tradiție prestigioasă, creionarea unui portret final sintetic al scriitorului. Monografia lui Vladimir Streinu consacrată lui Hogaș a apărut la " ani după monografia similară a lui Const. Ciopraga . Suntem, așadar, în situația de a recunoaște întâietatea cronologică a cercetătorului ieșean, cunoscător profund al operei lui Hogaș, pe care a editat-o cu acribie și competență. Ca și monografia confratelui mai vârstnic, lucrarea lui Const. Ciopraga poartă amprenta cercetării de tip universitar, desfășurată metodic, în temeiul unei documentări atente, ce tinde
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
românești" rezolvă însă totul: Hogaș iese din nou la lumină între moldovenii lui, pe care nu i-a părăsit ca scriitor decât din întâmplare, o singură dată, când l-am găsit la "Revista literară" a lui Th. M. Stoenescu." Revista ieșeană creează și consolidează numele scriitorului, în pofida multiplelor ghinioane ale autorului: o ediție plină de greșeli de tipar, un incendiu în care se mistuie opera lui de referință Pe drumuri de munte, o propunere de premiere a cărții făcută de obscurul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]