5,812 matches
-
planul comisurilor aortice cu circa 3 mm, adică exact dimensiunea cu care proteza vasculară era mai mare decât diametrul calculat al diametrului necesar al orificiului aoritc în planul comisurilor. Se creează astfel o porțiune inițială dilatată a protezei vasculare care imită porțiunea sinusală a aortei native. Cochran propune o altă tehnică, cunoscută ca „tehnica Seattle” [56]. În cadrul acestei variante, porțiunea proximală a protezei aortice este croită într-o manieră trilobată, asemenea croielii realizate pentru tehnicile de remodelare a sinusurilor. Prin sutura
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
fel, în raportul natural dintre nume și esențe: funcția poetică, în sensul cel mai larg al termenului, s-ar defini astfel printr-o conștiință cratyleeană a semnelor, iar scriitorul ar fi povestitorul acestui mare mit secular care susține că limbajul imită ideile și că, în mod contrar precizărilor lingvistice, semnele sunt motivate. (Roland Barthes, "Proust și numele" în Gradul zero al scriiturii urmat de Noi eseuri critice) Teoria numelui propriu este aceea a limitei limbajului finit în raport cu limbajul infinit. [...] Fiecărui om
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
imagini/simboluri arhetipale) care obligă la repetiție (act fundamental pentru conștiința omului arhaic, care abolește timpul istoric), imitație (a unor "modele transumane"87, exemplare, ceea ce conferă sens vieții, o valorizează. Orice situație trimite la una arhetipală, orice act, scenariu uman imită un model exemplar.) și participare (realitatea se dobândește exclusiv prin repetare sau participare; tot ceea ce nu are un model exemplar este "golit de sens", adică lipsit de realitate"88; "omul încetează să mai trăiască în timpul profan și lipsit de sens
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
exemplar.) și participare (realitatea se dobândește exclusiv prin repetare sau participare; tot ceea ce nu are un model exemplar este "golit de sens", adică lipsit de realitate"88; "omul încetează să mai trăiască în timpul profan și lipsit de sens pentru că el imită un arhetip divin (...) tot așa orice acțiune plină de sens săvârșită de omul arhaic, orice acțiune reală, adică orice repetare a unui gest arhetipal, suspendă durata, abolește timpul profan, participă la timpul mitic"89, "se poate spune că nimic nou
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care "dezgroapă trecutul", are o "sensibilitate receptivă la mituri"117. Blestemul iubirii strigoiului, care încearcă să se întrupeze pentru un muritor este conflictul în jurul căruia se dezvoltă întregul roman. Un prim element al acestei lumi în care moartea vrea să imite viața, umanul în "modalitatea încarnată" este parcul; dacă pădurea este sălașul unui zeu (ca în credințele vechilor greci și romani), "parcul acesta artificial" - replică palidă și fabricată - este locul demonicei domnișoare Christina, în care arborele - rege al parcului este salcâmul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care refuză să-și asume modul lui propriu de a fi", "o ființă "spirituală" comportându-se ca un trup viu" consecință a întoarcerii "împotriva Firii, într-o condiție paradoxală"125, așadar opunându-se vieții, naturalului pe care încearcă să le imite, spre care tinde. Lucrul este întărit și de existența idolilor aflați în pământul Bălănoaiei, a atâtor "scule de aur vechi" așa cum avea "și tanti Christina"126 - eidolon semnificând suflet despărțit de trup și de rațiune 127. Numele ei a fost
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Izvorul viu care alimentează producția folclorică este "prezența fantastică", "o experiență irațională, alimentată veacuri de-a rândul de o anumită viață asociată"539. Ceea ce se imită din producția populară nu sunt formele, expresiile, realizările, ci tehnica și izvorul 540 - gestul, tehnica prin care au fost realizate aceste creații. Simpla desfășurare dramatică a unei legende populare actualizează fantasticul ei541). Mesajul orfic presupune retrăirea mitului; de aceea, "Leana
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
exact, ci în mod adevărat. Și pentru ca numele să corespundă naturii lucrurilor, personajului i se schimbă înfățișarea. Pentru a fi în acord cu numele, natura personajului trebuie să se schimbe, să semene cu adevăratul ei model, arhetipul pe care îl imită. De aceea, numele pe care îl caută eroul lui Eliade este unul "manifest", "transparent, prin excelență fanic", un nume care nu ascunde nimic..." "Prea simplu chiar": Theodor, Constantin, William (În curte la Dionis). Adeseori, schimbarea numelui este în strânsă legătură
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nu știe oglinda". Un drum neștiut - al necunoașterii - spre chipul nevăzut în care tot ce se creează se oglindește. Intermediul acestei transformări este locul imaginii, posibilul imposibilului. "Înaintea splendorii", conform acestei adevărate asceze estetice 85, a crea înseamnă acum a imita sau a urma decreația divină, a învăța "felul de-a fi al picăturii de apă"; a-ți apropria apropierea în virtutea distanței care îți ia vederea, a intra în retragere. Eshatologia chipului se originează în acest suprem imagem al esenței. Căci
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca un fir străveziu întins între spirit și materie. Elixirul prin care degustăm poemul. Dincolo de evident (Nichita Danilov) Trupul participă la lumina divină, deși în mod indirect și printr-un fel de filtru al intermediarului, caz în care imaginea sa imită forma adevărului cu care se aseamănă. Dar pentru a ajunge în starea de grație a urmării, el - trecătorul, pieritorul - trebuie să treacă și să piară, să-și destructureze configurația aparițională, materia ca obiect al manifestării. Dezobiectivat prin nemanifestare, devine substanță
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Totuși, medicul Robin Warren din spitalul Perth (Australia) anunța În anul 1979 că a descoperit o anumită bacterie În biopsiile prelevate de la bolnavii cu gastrită. În colaborare cu medicul Barry Marshall au reușit cultivarea bacteriei În condiții de laborator care imitau aciditatea din stomac. Această bacterie a fost denumită Helicobacter pylori (H.p.), denumire care derivă de la formă de spirală (helix). Descoperirea acțiunii bacteriei În declanșarea gastritelor și a ulcerelor peptice a marcat Începutul unei noi etape terapeutice. Vechea teorie că ulcerul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
criteriu care contează. Reperele tradiționale s-au diluat, ierarhiile minții și spiritului au fost abandonate, mândria de a aparține unei categorii (intelectuali, muncitori, țărani) a dispărut; acestor criterii le-a luat locul lupta individualistă pentru a reuși cu orice preț, imitând adesea noii Îmbogățiți, rezultat al unei anxietăți colective și al fricii de sărăcie și anonimat. Au apărut forme exacerbate ale bătăliei pentru vizibilitate (prin mașini, haine, case, bijuterii și alte formule care exclud orice formă de eticitate), soluții care se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu acceptă referințele tradiționale, superioritatea competenței, contestă tot ceea ce le amintește de ascensiunea lor rapidă. Cuvântul lor de ordine este impolitețea, chiar insulta, lupta Împotriva celor ce invocă cultura bunului-simț, solidaritatea și coeziunea socială. Ei știu că sunt admirați, invidiați, imitați de o masă caracterizată prin cumul de handicapuri, care a eșuat și poate fi cumpărată, prin gesturi de fațadă, pe mai nimic. Societatea este devalorizată și fragmentată, criza morală e profundă, dar lor nu le pasă de toate acestea. Procedurile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
umanismul se interesează în special de teologie. Încercînd să facă să coincidă concepția lor despre Dumnezeu și despre Om cu Revelația divină, umaniștii consideră că adevăratul creștin este cel care, cu-noscînd perfect cuvîntul și faptele lui Hristos, încearcă să le imite. Problemele teologice ale Trinității și reîncarnării nu au mare importantă, ceea ce contează este ca mesajul Evangheliei să fie înțeles de toată lumea. Astfel, umaniștii caută manuscrisele cele mai vechi ale scrierilor sfinte, le compară și le comentează pentru a ajunge în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și inventivitatea. Dar se dezvoltă un academism care nu înseamnă altceva decît imitarea lui Michelangelo, a lui Rafael sau a lui Tizian. Tot ce se creează de acum înainte este "în maniera" cuiva. Manierismul este cu atît mai ușor de imitat cu cît este o codificare oarecum formală a artei renascentiste italiene. Sub această formă Renașterea se răspîndește în Europa. Ea provoacă un elan aritistic care aclimatizează și adaptează la temperamentele naționale formulele noi elaborate la Florența, la Roma sau la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să eclipseze latina, limbai filosofilor, a savanților și, în general, a mediilor cultivate ale îuropei. Cu ea, stilul francez cucerește întreg continentul și impme o adevărată "francomanie". Scriitorii francezi apar ca niște modele și operele lor sînt traduse, citite și imitate în Italia, în Gemania, în Anglia sau în Spania. În special modelul francez de monarhie absolută devine idealul majorității suveranilor din Eiropa. Acesta este totuși dificil de instaurat în societăți încă narcate de moștenirea medievală, în care particularismele sînt puternice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de fundament social tentativei lui Ludovic al XIV-lea. Imitarea aparențelor este mult mai ușoară, începînd cu ceremonialul monarhic pînă la "bunul gust" pe care se sprijină construcția reședințelor regale. Pentru toți suveranii din Europa, Versailles devine un model de imitat, ca și piețele din Paris, aranjate în jurul statuii Regelui-Soare, sau portretele maiestuoase ale lui Hyacinthe Rigad. Încă de la sfîrșitul secolului al XVII-lea, arhitectul engle; Christopher Wren se inspiră din Versailles pentru a constui palatul de la Hampton Court, în timp ce Robert
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cap să demisioneze, refuză cu tărie ideea răspunderii Guvernului în fața Camerei. Această încăpățînare se explică în parte prin izbucnirea Revoluției franceze. De acum înainte Pitt nu mai are încredere în radicali, pe care îi bănuiește că ar vrea să-i imite pe iacobinii din Franța. William Pitt rămîne Prim ministru din 1783 pînă la moartea sa, în 1806. El face din Marea Britanie centrul coa lițiilor împotriva Franței revoluționare și imperiale. Reunind majoritatea națiunii în această luptă, el îi izolează și îi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ministru din 1783 pînă la moartea sa, în 1806. El face din Marea Britanie centrul coa lițiilor împotriva Franței revoluționare și imperiale. Reunind majoritatea națiunii în această luptă, el îi izolează și îi marginalizează pe radicali, care ard de nerăbdare să imite revoluția. Pentru a menține ordinea stabilită, el ia măsuri autoritare: suspendă Habeas Corpus și aduce în fața justiției pe cei care apără ideile revoluționare. Această înverșunare va opri, timp de aproape trei decenii, evoluția liberală inaugurată de Marea Britanie. La începutul secolului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
scrieri ale "libertinilor" influențează imediat manifestările artistice. Arta secolului al XVIII-lea încetează de a mai avea un caracter oficial pentru a se transforma într-o artă personală. Pînă la urmă, suveranul nu mai este principalul mecena pe care îl imită cei mai bogați dintre curteni. De acum înainte, nobili și burghezi comandă opere de artă al căror scop este să le bucure privirea și să le facă existența mai plăcută. Armatori, financiari, parlamentar sau mari prelați își decorează castelele somptuoase
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vizită în capitală. Cel mai celebru este salonul Doamnei Geoffrin în care sînt prezente chiar și capetele încoronate din Europa, într-atît reputația sa de nobil salon intelectual s-a dovedit a fi definitiv stabilită. Provincia și străinătatea se străduiesc să imite această viață pariziană, înmulțind academiile și camerele de lectură care permit elitei să consulte cărți și ziare, să discute problemele timpului și să ia contact cu lumea prin concursuri și jocuri. Influența artistică a Franței nu este nici ea mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a Franței nu este nici ea mai mică. Dar gustul clasic continuă să existe și în plin secol al XVIII-lea și perpetuează tendințele de la sfîrșitul secolului al XVII-lea. Versailles este mai mult ca niciodată un model demn de imitat, întîlnim replici mai mult sau mai puțin adaptate ale acestuia în Spania (castelul de la Granja), la Neapole (Caserte), la Parma (Colorno), în Portugalia (Queluz), în Prusia (Charlottenburg sau Sans-Souci, aproape de Potsdam), în Austria (Schonbrunn) sau în Rusia (Țarskoe Selo). Ca
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Același lucru se întîmplă și cu urbanistica: piața Victoriilor din Paris, cu statuia ecvestră a lui Ludovic al XIV-lea în mijlocul ei, servește de model pentru piața Amalienburg din Copenhaga, în timp ce piața Ludovic al XV-lea (actuala piață Concorde) este imitată la Lisabona sau la Rio de Janeiro. Francezul Houdon este însărcinat să realizeze statuia lui Washington, în timp ce maiorul Lenfant desenează planurile capitalei federale a tinerelor State Unite ale Americii. Acest primat al ideilor franceze explică dezvoltarea în Europa a "despotismului luminat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lui Bonaparte sînt fulgerătoare. Campania din Itala începe la 11 aprilie 1797. Începînd din 28, piemontezii sennează armistițiul și recunosc anexarea Niceei și Savoii. Dudi de Parma și de Modena, împreună cu papa, cer la rîndul lor >ace: regele Neapolelui îi imită. După ce i-a bătut pe austrieci la podul din Lodi (9 mai), Bonaparte își face o intrare triumfali în Milano și asediază Mantua care se află pe drumul spre Vieia prin Tyrol. Armatele pe care împăratul încearcă să le trinită
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
săi. În aceste condiții, principiile revoluționare cedează locul curentului despotic. În jurul Franței se constituie un sistem continental pentru a se putea pune în aplicare blocada continentală, armă de război împotriva Angliei. Dar, în sînul acestui sistem se produce o modernizare imitată în mare măsură după experiența franceză, bazată pe egalitatea civilă, libertatea religioasă, suprimarea practicilor feudale și dezvoltarea sistemelor moderne de administrație. Această modernizare, deosebit de intensă în Europa occidentală, este mai puțin evidentă în Europa de est și de sud, cu o populație
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]