6,226 matches
-
cu violență, îi necinstesc sau îi vatămă pe cei mai puțini însemnați, decât pot spera cei din urmă, atunci când îi vatămă pe cei dintâi"137. Condițiile optime preconizate de modelul preventiv clasic solicitau atât celeritate, cât și certitudine în prinderea infractorilor, condiții dificile, dacă nu chiar imposibil de realizat în societatea de azi.138 Adepții modelului preventiv credeau că oamenii sunt împiedicați să săvârșească anumite fapte atunci când teama de posibilele consecințe ale acelor fapte îi face să se abțină de la săvârșirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că oamenii sunt împiedicați să săvârșească anumite fapte atunci când teama de posibilele consecințe ale acelor fapte îi face să se abțină de la săvârșirea lor. C. Beccaria argumenta că "scopul pedepsei nu este altul decât acela de a-l împiedica pe infractor să aducă concetățenilor săi noi prejudicii și de a-i abate pe alții de la săvârșirea unor fapte asemănătoare"139, iar Thomas Hobbes considera că "ne este interzis să pedepsim cu vreun alt gând decât acela de a-l îndrepta pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a-i îndruma pe alții"140 Susținătorii teoriei pedepsei ca prevenire disting între prevenirea individuală și specială. Prevenirea specială se referă la împiedicare celui care deja a săvârșit o infracțiune să recidiveze, iar cea generală se referă la prevenirea potențialilor infractori să săvârșească vreo faptă prin stabilirea pedepselor ce se aplică pentru fiecare infracțiune în parte. Prevenirea generală se face sub forma impunerii de pedepse prin legislație considerând că aceste sancțiuni vor împiedica sau vor preveni săvârșirea faptelor respective. Întrebarea care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
opinii dominante. Potrivit abordării utilitariste, omul este o ființă rațională care alege calea pe care să o urmeze calculând raportul dintre plăcere și durere. În cazul în care stabilește că riscul pedepsei cântărește mai greu decât câștigul urmărit, un potențial infractor, după o analiză rațională, va alege să nu încalce legea. Susținătorii opiniei adverse consideră această teorie nerealistă, replicând că oamenii rămân devotați legii, nu deoarece se tem de legea penală, ci ca un rezultat al reținerilor de natură morală și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
va alege să nu încalce legea. Susținătorii opiniei adverse consideră această teorie nerealistă, replicând că oamenii rămân devotați legii, nu deoarece se tem de legea penală, ci ca un rezultat al reținerilor de natură morală și al normelor de conduită. Infractorii, argumentează ei, nu fac alegeri raționale, ci acționează în urma instabilității emoționale, din lipsa controlului de sine sau ca un rezultat al însușirii valorilor subculturii infracționale. Ei atrag atenția asupra pericolului generalizării și susțin că este necesar să facem deosebirea între
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
al însușirii valorilor subculturii infracționale. Ei atrag atenția asupra pericolului generalizării și susțin că este necesar să facem deosebirea între diferitele tipuri de infracțiuni, cum ar fi crima sau conducerea sub influența băuturilor alcoolice. Infracțiunile variază extrem de mult în funcție de motivul infractorului și orice discuție realistă despre prevenire la modul general trebuie să țină cont de normele particulare și de circumstanțele fiecărui gen de infracțiune în parte. De asemenea, ei consideră că amenințarea pedepsei, deși se adresează tuturor persoanelor, afectează în mod
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
De asemenea, ei consideră că amenințarea pedepsei, deși se adresează tuturor persoanelor, afectează în mod diferit fiecare persoană în parte. De exemplu, un cetățean care respectă legile nu trebuie să fie amenințat de lege pentru a rămâne consecvent, iar un infractor poate să se teamă de lege, dar totuși să o încalce 141. Susținătorii modelului preventiv consideră că obiectivele prevenției, care de fapt susțin întreaga structură a sistemului penal în vigoare, sunt încă dezirabile. Prevenirea este scopul principal al sancțiunilor impuse
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rolul de a restabili autoritatea legii ce a fost încălcată 147. Teoriile reeducării privesc delictul ca patologie, iar pedeapsa ca o terapie ce vizează tratarea delincventului. La fixarea felului și întinderii pedepsei se ține seama mai mult de tipul de infractor, de periculozitatea și antecedentele lui, decât de tipul de delict comis 148. 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste "Cea mai izbitoare trăsătură a discursului moral contemporan este că, în mare parte, e folosit pentru a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
motive pentru care nu am putea să înlocuim aceasta cu o pedeapsă echivalentă mai civilizată. Scala pedepselor echivalente ar varia, bineînțeles, de la o societate la alta"152. Retributivismul a fost asociat cu punctul de vedere potrivit căruia trebuie să tratăm infractorii ca agenți morali, ca scop în sine nu ca mijloc și trebuie să le recunoaștem dreptul la pedeapsă. Acesta este, într-adevăr un drept ciudat, pe care chiar susținătorii lui îl găsesc dificil de recunoscut, pentru că infractorul ar fi primul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trebuie să tratăm infractorii ca agenți morali, ca scop în sine nu ca mijloc și trebuie să le recunoaștem dreptul la pedeapsă. Acesta este, într-adevăr un drept ciudat, pe care chiar susținătorii lui îl găsesc dificil de recunoscut, pentru că infractorul ar fi primul care ar nega existența unui asemenea drept. Într-un sens strict, din această perspectivă, renașterea morală a făptuitorului ar fi singurul lucru de care trebuie să se țină seama atunci când se pune problema dacă și cum ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
perspectivă este, dimpotrivă, de factură utilitaristă și totodată imorală, deoarece nu ține cont de dreptul victimei la compensare și de dreptul societății, în general, la protecție. O interpretare mai puțin radicală ar fi aceea că nu trebuie să tratăm niciodată infractorii ca mijloace atunci când le este aplicată o pedeapsă, ci trebuie să ținem cont de dreptul lor de a fi tratați ca agenți morali. Această interpretare nu este corelată în mod evident cu punctul de vedere conform căruia dacă un om
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reacția morală legată de răul moral, iar pedeapsa adăugată regretului este un rău care nu este necesar. Dar dacă pedeapsa este asociată încălcării legii și nu răului moral, cel care aplică pedeapsa nu trebuie să țină seama de faptul că infractorul regretă la fel cum nu contează dacă el consideră că acea lege este bună. La fel și în cazul iertării. Iertarea nu este legată de încălcarea legii, la fel cum nu este legată nici de răul moral. Este legată de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
încât pedeapsa să nu mai fie necesară. "Pedeapsa nu este corolarul legii, ci al încălcării legii. Legislatorii nu aleg să pedepsească. Ei speră că nu va fi nevoie să pedepsească. Legile își îndeplinesc rolul chiar dacă nu este necesară aplicarea pedepsei. Infractorul face alegerea esențială; el "ia totul asupra lui". Alți oameni respectă legea pentru că ei consideră prevederile rezonabile, din inerție, de teamă. În această arie, legea își îndeplinește scopurile sale fără pedeapsă. În mod clar, pedeapsa nu este un corolar al
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și pedepsirea unui om rău, chiar dacă nu este un infractor. În replică la această acuzație, utilitaristul A. M. Quinton notează într-un celebru articol că, pentru susținătorii acestei doctrine, utilitatea este "condiția morală necesară și suficientă a pedepsei". "În primul rând, nimeni nu ar trebui pedepsit decât în cazul în care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de hoți eficienți care sunt greu de prins. Paguba cauzată de fiecare hoț în parte este minoră, dar paguba totală, conform abordării utilitariste, este mare și poate fi mai mare decât suferința cauzată prin pedepsirea severă a unui astfel de infractor. Dacă o lege nouă ar stabili o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un hoț mărunt, o astfel de pedeapsă ar avea efect de prevenire și este discutabil dacă un utilitarist ar accepta ceea ce ar fi considerat ca o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mâinii de lucru, prin urmare scade importanța muncii silnice și își face apariția o detenție cu scop corectiv 166. Împotriva teoriei prevenției s-a mai spus că nu pedeapsa însăși este cea care împiedică, ci amenințarea cu pedeapsa. Aparent potențialii infractori sunt intimidați de posibilitatea aplicării în practică a pedepselor existente, dar în realitate prevenirea depinde de publicitate care se face în jurul pedepsirii unui infractor și își atinge scopul dacă oamenii cred că pedeapsa a fost aplicată, chiar dacă de fapt acest
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai spus că nu pedeapsa însăși este cea care împiedică, ci amenințarea cu pedeapsa. Aparent potențialii infractori sunt intimidați de posibilitatea aplicării în practică a pedepselor existente, dar în realitate prevenirea depinde de publicitate care se face în jurul pedepsirii unui infractor și își atinge scopul dacă oamenii cred că pedeapsa a fost aplicată, chiar dacă de fapt acest lucru nu s-a produs. Așa cum a arătat Bentham, pentru utilitarism justiția aparentă înseamnă totul, justiția adevărată nu înseamnă nimic. Publicitatea și nu pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Prin urmare, nu este greșit să spunem că prevenirea și reeducarea sunt "chestiuni externe" pedepsei. Reporterilor li se admite accesul la procese pentru a face publică pedeapsa, dar și pentru a ajuta la îndeplinirea rolului acesteia de intimidare a potențialilor infractori. Dar pedeapsa n-ar deveni mai puțin justă dacă aceștia ar fi excluși de la proces. Autoritățile din închisori pot face tot posibilul ca un condamnat să devină o persoană mai bună din punct de vedere moral, dar ei nu pot
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ar fi excluși de la proces. Autoritățile din închisori pot face tot posibilul ca un condamnat să devină o persoană mai bună din punct de vedere moral, dar ei nu pot asigura obținerea acestui rezultat. Așadar, pedeapsa ar fi justă chiar dacă infractorul nu beneficiază de aceste aranjamente și efortul lor nu dă rezultate. Unii moraliști văd acest lucru și exclud aceste "extra" aranjamente ale prevenției și reeducării. Ei spun că pedeapsa însăși trebuie să fie cea care previne și reeducă. J. Mabbott
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu dă rezultate. Unii moraliști văd acest lucru și exclud aceste "extra" aranjamente ale prevenției și reeducării. Ei spun că pedeapsa însăși trebuie să fie cea care previne și reeducă. J. Mabbott încearcă să arate că pedeapsa însăși rareori educă infractorul și niciodată nu îi împiedică pe alții, ci doar "extra" aranjamentele au o șansă de a obține aceste rezultate, punând două întrebări susținătorilor prevenției și reeducării: "dacă presupunem că se poate demonstra că un anumit infractor nu și-a îndreptat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsa însăși rareori educă infractorul și niciodată nu îi împiedică pe alții, ci doar "extra" aranjamentele au o șansă de a obține aceste rezultate, punând două întrebări susținătorilor prevenției și reeducării: "dacă presupunem că se poate demonstra că un anumit infractor nu și-a îndreptat comportamentul după executarea pedepsei și, de asemenea, că niciun viitor infractor nu a fost împiedicat de aceasta, ar demonstra acest lucru că pedeapsa a fost injustă?" și "dacă presupunem că s-a descoperit că un anumit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aranjamentele au o șansă de a obține aceste rezultate, punând două întrebări susținătorilor prevenției și reeducării: "dacă presupunem că se poate demonstra că un anumit infractor nu și-a îndreptat comportamentul după executarea pedepsei și, de asemenea, că niciun viitor infractor nu a fost împiedicat de aceasta, ar demonstra acest lucru că pedeapsa a fost injustă?" și "dacă presupunem că s-a descoperit că un anumit infractor a trăit o viață mult mai bună după eliberarea sa și mulți viitori infractori
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu și-a îndreptat comportamentul după executarea pedepsei și, de asemenea, că niciun viitor infractor nu a fost împiedicat de aceasta, ar demonstra acest lucru că pedeapsa a fost injustă?" și "dacă presupunem că s-a descoperit că un anumit infractor a trăit o viață mult mai bună după eliberarea sa și mulți viitori infractori crezându-l vinovat au fost influențați de soarta lui, dar totuși acel "infractor" a fost pedepsit pentru ceva ce n-a făcut, ar demonstra aceste rezultate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
infractor nu a fost împiedicat de aceasta, ar demonstra acest lucru că pedeapsa a fost injustă?" și "dacă presupunem că s-a descoperit că un anumit infractor a trăit o viață mult mai bună după eliberarea sa și mulți viitori infractori crezându-l vinovat au fost influențați de soarta lui, dar totuși acel "infractor" a fost pedepsit pentru ceva ce n-a făcut, ar demonstra aceste rezultate excelente că pedeapsa a fost justă?"168. Unii autori s-au întrebat dacă prevenirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a fost injustă?" și "dacă presupunem că s-a descoperit că un anumit infractor a trăit o viață mult mai bună după eliberarea sa și mulți viitori infractori crezându-l vinovat au fost influențați de soarta lui, dar totuși acel "infractor" a fost pedepsit pentru ceva ce n-a făcut, ar demonstra aceste rezultate excelente că pedeapsa a fost justă?"168. Unii autori s-au întrebat dacă prevenirea este moral acceptabilă. Ei argumentează că prevenirea este inacceptabilă fiind imposibil de dobândit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]