19,025 matches
-
preludiu (vezi exemplul 194). Din punct de vedere al formei, preludiul se desfășoară într-o structură ternară, ale cărei secțiuni extreme alternează în mod constant două subiecte tematice. Primul dintre acestea reprezintă „apelul” sonor al debutului, cu o evidentă funcție introductivă datorată aspectului mai puțin pregnant al traseului melodico-ritmic. Afirmația deține astfel rolul de efect sonor, de inițiere în atmosfera parodiei evocate, un caz similar fiind întâlnit anterior în introducerea rezonanțelor de clopote ale preludiului Les collines d’Anacapri. Rupturile spectaculoase
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
armonic de do major afirmat cu autoritate ( f strident) în planul inferior al discursului apare frecvent ridiculizat de caricatura sonoră a unor lanțuri de acorduri cu sunete alterate, ce declină fermitatea afirmației inițiale prin apelul la agregate armonice non-adiacente unității introductive. Apariția ideii tematice principale (tema dansului propriu-zis) ilustrează una dintre circumstanțele excepționale ale creației debussyste, în care unitatea tematică va fi evidențiată prin mijloace de limbaj ce exclud modalitatea tradițională de subliniere prin superioritatea nivelului dinamic al liniei principale în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
contrastante ce rezultă din alternanța variatelor episoade, corespondente unor sentimente radical diferite. Pedala de rezonanță ar trebui să marcheze în exclusivitate indicația tenuto de pe fiecare timp al măsurilor 15 - 16. Inserția unei scurte intervenții ce declamă revenirea bruscă a motivului introductiv generează trecerea abruptă de la o țesătură sonoră la alta, și implicit de la o stare interioară la alta. Plasticitatea contrastelor de imagini rezultată din frecventa alternanță a celor două subiecte tematice își va spori efectul prin dinamica remarcabilă a jocului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
orice reprezentație dramatică implică prezența unui punct culminant, tot astfel asistăm la o lovitură de teatru în care acordurile ample, cu puternice sonorități orchestrale, vestesc o posibilă întorsătură tragică în desfășurarea evenimentelor. Dar, „deznodământul” unei reeditări aproape integrale a secțiunii introductive se traduce ca o farsă amuzantă a comediantului ce propune un adevărat trick în stil american. Coda preludiului orientează discursul spre o modulație surprinzătoare la realizată prin secvențarea temei secunde la semitonul superior, procedeu recunoscut ca o trăsătură particulară a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
efectul diferențierii timbrale a motivelor prin repartizarea acestora în registre diferite, aspect care se dovedește invariabil pe parcursul celor trei reeditări survenite în evoluția discursului. Léon Vallas va semnala posibila corespondență dintre tema cântecului popular Au clair de la lune și motivul introductiv al preludiului, care pare să metamorfozeze până la deformare linia melodică originară. La nivelul limbajului armonic, organizarea discursului sonor prin separarea elementelor constitutive în registre distincte va fi suplimentată de o distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să metamorfozeze până la deformare linia melodică originară. La nivelul limbajului armonic, organizarea discursului sonor prin separarea elementelor constitutive în registre distincte va fi suplimentată de o distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere sau suprapunere. Afirmația motivului introductiv surprinde prin rezonanța stranie a unei parafonii de acorduri cu septime ce alătură sonoritățile unor armonii îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta a IV-a urcată). În
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un ritual magic șoptit de rezonanțele misterioase ale vibrațiilor celeste ce alunecă pe razele luminii selenare, aurind conturul formelor în tainica feerie a nopții. La nivelul primei măsuri, efectul pedalei de rezonanță se va activa în mod anticipativ (pe parcursul pauzei introductive) în scopul de a evita o accentuare inoportună a acordului de debut, fapt ce ar contrazice concepția unei viziuni sonore născute din tăcere, din inefabilul unor trăiri prin excelență senzitive. Pentru ultimii trei timpi ai aceleiași măsuri, pedala se va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sol major cu septimă mică și treapta a IV-a urcată pe întreg parcursul măsurii următoare. Circumstanța acestui amplu efect de rezonanță generează necesitatea interpretării ușor subliniate a sunetelor aflate în vârful octavelor celui de-al treilea motiv al afirmației introductive. Construită în exclusivitate prin explorarea insistentă a aceleiași rezonanțe armonice corespunzătoare răsturnării I a acordurilor de septimă, evoluția ulterioară a discursului creează opoziții timbrale inedite prin jocul frecventelor alternanțe de registre. Acesta impune, de asemenea, o modalitatea amplă de pedalizare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evidențiază menținerea sunetului fa# în Durand, în timp ce versiunea oferită de Peters recomandă în nota observației de final varianta interpretării motivului cu același sunet . Viziunea conceptuală recurge la o inversare a ordinii de apariție a motivelor expuse inițial, proiectând afirmația acordică introductivă în finalul celei de-a doua ipostaze a materialului tematic. În plan structural, secvențarea acesteia la tonul inferior (re# major) cu modificarea calității ultimului interval (3m - 2M), facilitează modulația spre . La nivelul concepției estetice, diluarea tot mai evidentă a imaginilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
versiuni rezumative a temei de vals, în care timpii tari ai măsurii apar adesea anticipați de un amplu arpeggiato concluzionează secțiunea mediană odată cu restabilirea mișcării lente a introducerii (mouvement). Secțiunea finală a preludiului debutează cu scurte intervenții ale arabescului melodic introductiv, apelând inițial la o retimbralizare a sonorității sale prin schimbarea de registru. Coda (Plus lent) readuce în prim-plan motivul acordic introductiv, proiectat pentru prima dată în tonalitatea de bază fa# major. Ulterior, ipostaza răsturnării I a articulației motivice apare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
odată cu restabilirea mișcării lente a introducerii (mouvement). Secțiunea finală a preludiului debutează cu scurte intervenții ale arabescului melodic introductiv, apelând inițial la o retimbralizare a sonorității sale prin schimbarea de registru. Coda (Plus lent) readuce în prim-plan motivul acordic introductiv, proiectat pentru prima dată în tonalitatea de bază fa# major. Ulterior, ipostaza răsturnării I a articulației motivice apare reeditată într-o parafonie de acorduri perfecte ce înlănțuie armonii de și cu treapta a IV-a urcată. Plasat în registrul acut
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
principal. Acesta înaintează în „pași de dans” pe fondul ostinato-ului ritmico-melodic al sunetului la și al unei pedale armonice ce vine să confirme același spațiu tonal de re major. Proiecția anticipativă a motivului secțiunii secunde plasat în finalul părții introductive va constitui o soluție inspirată în demersul compozițional al realizării unei tranziții coerente spre episodul următor. Scriitura imprimă evidențierea acesteia printr-o țesătură rarefiată a discursului (desfășurat pe o singură linie melodică), subliniată interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pp) ce implică folosirea surdinei, precum și învăluirea afirmației într-un amplu efect de rezonanță, ca metaforă a necunoscutului tăinuit sub umbra viitorului, toate aceste elemente de limbaj colaborează în prevestirea finalului tragic al poveștii. Motivul „pașilor de dans” al secțiunii introductive revine într-o ipostază secvențată la semitonul ascendent (de altfel, întreg pasajul măsurilor 16 - 19 apare supus acestei reiterări secvențate), variația fiind produsă de vocile inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nefaste proiectate în desfășurarea acțiunii. Semnificația profundă cu care Debussy investește acest element de limbaj va fi pusă în valoare de dublarea ulterioară a acestui motiv cromatic în prim-planul discursului. Cea de-a treia ipostază a reapariției motivului secțiunii introductive recurge la omisiunea frecventelor apogiaturi cvintuple (posibile corespondențe sonore ale scânteierilor mediului acvatic, tulburat de jocul capricios al sirenei) și la transpunerea la octava superioară a figurației palindromice a ultimilor doi timpi ai măsurii. De asemenea, pedala sonoră inițială a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spre registrul acut) și amplificarea considerabilă a sonorității de discurs (cresc. molto). Inserarea frecventă a sunetului si vestește tonalitatea do major ce va marca debutul celei de-a doua secțiuni o dată cu rememorarea fugitivă a unui segment extras din motivul tematic introductiv (măsura 3 - planul superior). Într-o configurație masivă a ansamblului de discurs, acordurile perfecte ( f ) ce descriu un ambitus de dimensiunea a patru octave, vor alterna registre opuse, generând un efect de spațialitate, subliniat în mod adițional prin rărirea tempo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pedalizare cu ample efecte de rezonanță, în scopul proiectării aceluiași caracter al aroganței și emfazei. Într-o precipitare gradată a tempo-ului (Animez peu à peu), următorul episod al acestei secțiuni va „fredona” un nou ecou al materialului tematic introductiv (măsura 4 - planul superior) pe fundalul revenirii aceleiași frenezii difuzate de natura celui de-al doilea material tematic. O dată cu această avansare se produce o modulație la cu treapta a IV-a urcată, iar secvențarea melodico-ritmică operată la nivelul liniei melodice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o civilizație îngropată sub colbul Eternității. Acolo, printre ruine, ne descoperim pașii de odinioară, obosiți sub povara unor gânduri doar de noi știute. Iar clipa revederii cu propriul Eu este secunda „oglindirii” supreme, a privilegiatei Regăsiri de sine. Expresia temei introductive relevă dimensiunea unei simplități ce transcende spre o remarcabilă esențializare. Acea distilare a limbajului decurge din aspectul monoritmic al debutului și spațiul restrâns al scării pentatonice descrise de linia melodică superioară a acordurilor, care avansează în acalmia unei mișcări lente
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un gest inspirat, proiectat în scopul de a salva discursul de la riscul monotoniei generate de expresia ritmului uniform și paralelismul prelungit al acordurilor perfecte. Nuanța impersonală statornicită încă de la primele rezonanțe ale preludiului își va accentua expresia odată cu reluarea melodiei introductive în ipostaza epurată a unisonului. Limpezirea sonoră astfel produsă va pregăti terenul apariției unei melopee cromatice orientală, expusă într-un caracter de recitativ ce pare să evoce ritualul cu bocitoare al cortegiului funebru. Reafirmarea materialului tematic introductiv suferă o modificare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
odată cu reluarea melodiei introductive în ipostaza epurată a unisonului. Limpezirea sonoră astfel produsă va pregăti terenul apariției unei melopee cromatice orientală, expusă într-un caracter de recitativ ce pare să evoce ritualul cu bocitoare al cortegiului funebru. Reafirmarea materialului tematic introductiv suferă o modificare timbrală prin proiectarea sa în registrul grav, opțiune cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Astfel, asistăm la imaginea unei cufundări în negura secolelor, subtilă chemare la o stare de adâncă meditație. Folosirea frecventă a secundei mici
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
preludiului, natura discursului edifică o imagine compactă a fluxului melodic, generată de procedarea la o evidentă diminuare a pregnanței tematice, ce se risipește astfel într-un „tot” sonor indivizibil, în care mișcarea pare să devină scop în sine. Tempo-ul introductiv Modérément animé (moderat animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce la stabilizarea tempo-ului principal de discurs (Un peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice. Structura formală
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice. Structura formală corespunde unei construcții ternare A - B - A’, cu o dimensiune extinsă a secțiunii de început, episod median ce evită conturarea unui contrast evident și revenirea secțiunii introductive într-o ipostază concentrată. Introducerea evită „asaltul” abrupt, apelând la o exprimare în valori lungi de durată ce parcurge în liniște (p, più p) spațiul unui ambitus extins, ca un gest de marcare inițială a „ringului” reprezentației ulterioare. Acest fapt
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
34) derivă din inversarea poziției încrucișate a mâinilor determinată de deplasarea pedalei sonore spre celălalt plan, reactualizând una dintre tehnicile inovatoare ale compozitorilor preclasici (Domenico Scarlatti) și ale claveciniștilor francezi (François Couperin, Jean-Philippe Rameau). Profilarea momentului de climax al secțiunii introductive indică una dintre circumstanțele consacrate ale muzicii debussyiste în care amplificării dinamice progresive (poco a poco cresc. - f ) i se asociază activarea unui nou registru de discurs (ascensiunea „în premieră” spre registrul acut), aspect ce stimulează receptarea acestui episod ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ternar) și instalarea unui nou cadru tonal - . La nivelul întregului preludiu, pedala de rezonanță va beneficia de o activare economică, al cărei efect reținut ar trebui să sprijine în exclusivitate contrastele și acumulările dinamice, precum și legatoul secțiunii mediane. Revenirea secțiunii introductive va evolua spre registrul grav al claviaturii, finalizându-și mișcarea ciclică pe aceeași terță do - mi (cu excepția plasării inedite în registrul mediu), intervalul generator al întregii efervescențe sonore. În pofida acestei incitante aglomerări acustice, nu asistăm la o devenire sonoră propriu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiune (măsura 41), descoperim circumstanța unei noi ipostaze a aceluiași material tematic, transpus la un ton descendent față de versiunea originară și prezentat într-o suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază recurge deopotrivă la diminuarea intervalului introductiv, „semnalul” inițial de cvintă perfectă transformându-se în cvartă perfectă). Dubla apogiatură ce anticipează tonul de va evolua spre formula de triolet , ritmului ternar atribuindu-i-se ulterior un rol structural definitoriu în episodul Scherzando (măsurile 47 - 54). Acesta din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dorințelor copilului, dezinteresul părinților pentru educația copilului, iresponsabilitatea calității de părinte. Lucrarea este structurată în patru capitole. în primul capitol ne propunem să trecem în revistă stilurile parentale și sarcinile familiei în educarea copilului. Astfel, acest prim capitol este unul introductiv. Capitolul al doilea vizează problema principală a acestei lucrări " Neglijarea -formă de maltratare a copilului ". Un lucru important în acest capitol îl ocupă și problema existenței unei interacțiuni și atașamentul între părinți și copii în formarea, integrarea continuă a copilului
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]