6,649 matches
-
știm, moral sau altfel. Dar o problem] mai interesant] în prezentul context este existența unui mod specific în care cunoașterea moral], în mod deosebit - ca fiind opus] cunoașterii astronomice, de exemplu - depinde de Dumnezeu. Cineva ar putea s] susțin] c] intuiția moral] este de inspirație divin], chiar dac] indivizii astfel inspirați realizeaz] acest lucru sau nu. Dar acesta nu este un r]spuns satisf]c]tor la problema noastr]. Modul cel mai direct de a vedea cunoașterea moral] că depinzând de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spre cine țintesc aceste argumente. Aproape întreaga discuție de aici s-a referit la compatibilitatea teismului cu teoriile teiste despre etic], mai ales cu „Teoriile Poruncii Divine”. Principala preocupare a fost reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea mai mare semnificație pentru cei care împ]rt]șesc percepții și intuiții a c]ror consistent] este în joc (de exemplu, existența unui Dumnezeu omnipotent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Principala preocupare a fost reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea mai mare semnificație pentru cei care împ]rt]șesc percepții și intuiții a c]ror consistent] este în joc (de exemplu, existența unui Dumnezeu omnipotent și binevoitor a c]rui voinț] este identic] cu binele). O semnificație mai general] poate fi atribuit] argumentelor care doresc s] întemeieze o teorie teist] a eticii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpersonale pornesc de la ideea c] oamenii (maturi) sunt liberi și sunt responsabili pentru acțiunile lor (Strawson, 1962). El argumenteaz] c], într-o foarte mare m]sur], reacțiile și sentimentele noastre personale depind de (sau presupun) convingerile noastre privind atitudinile și intuițiile altora și ale noastre. De aceea, atunci când percepem comportamentul cuiva că neintențional sau constrâns, nu experiment]m reacții participante normale, cum ar fi resentimentul sau indignarea moral], ci adopt]m, în schimb, caracteristică atitudinii obiective sau clinice a relațiilor impersonale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în anumite condiții idealizate. Obiectivitatea moralei, atunci, se reduce la posibilitatea ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r]ște c] cea mai plauzibil] versiune a intuiționismului este una care privește „faptele” morale ca motive recunoscute în exercițiul judec]ții noastre practice. James Rachels abordeaz] aceste întreb
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau polone, tot mai complexă în epoca barocă. O serie de componente ale Cazaniei - dramatismul și retorismul, proza ritmată, narațiunea istorică, elogiul naturii și al omului, lauda patriei și a limbii naționale - pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și talentul său, V. a reușit să deceleze acele structuri poetice ale textelor religioase înăbușite de un anume didacticism dogmatic sau de un simbolism nebulos. În Cazanie erudiția teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
o tensiune dobândită prin întârzierea în descripția succesiunii evenimentelor ce îi apropie pe cei doi până la neputința despărțirii finale, episodul războiului fiind numai un pretext dramatic al chemării spre o nouă existență, nuvela relevă calități de analiză psihologică și de intuiție a modificărilor sufletești infinitezimale, proprii unui prozator de excepție. SCRIERI: Frunzele nu mai sunt aceleași, București, 1946; ed. îngr. și introd. Adrian Anghelescu, București, 1997. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, „Dreptatea nouă”, 1946, 256; Al. Piru
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
făcut aceste descoperiri, nu se auzise de vitamine. La fel de surprinzător este și faptul că tratamentele alimentare create acum 1 200 de ani sunt la fel de valabile și astăzi. Aceasta dovedește că soluțiile respective se bazează mai mult pe observații pătrunzătoare și intuiție decât pe filosofie. De aceea sunt atât de practice, eficiente și valoroase. Cu toate că tehnologia se poate schimba, adevărul pe care se sprijină, validitatea și eficiența utilizării alimentelor obișnuite pentru a menține sănătatea pe căi naturale rămân aceleași. Dr. Sun a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Merită să menționăm că primii care s-au gândit la gene și la procesul genetic legat de procreare sunt chinezii din vremurile vechi. Chiar dacă habar n-aveau de conceptele de gene și hormoni, ei au descoperit printr-un proces Îmbinând intuiția, observația și experiența că sănătatea părinților, mai ales a mamei, are o influență enormă asupra pruncului, iar această influență se poate manifesta pe tot parcursul vieții. Motivul este faptul că energia noastră vitală primordială este moștenită direct de la părinți. Această
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Înțelegem câteva concepte esențiale din practicarea qigong-ului. Este vorba despre concepte pur chinezești și pot părea bizare și chiar ridicole În mintea unui occidental, absorbită de instrumentele și metodele de verificare științifică. Dimpotrivă, În cultura chineză se pune accentul pe intuiție și pe trăiri, nu pe experimente și pe aparatură. Dacă vă priește să faceți un lucru sau să mâncați ceva anume, acel lucru este bun pentru dumneavoastră. Nu aveți nevoie pentru aceasta de vreo verificare științifică. O știți, pur și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și inovații, ferind educația adulților de pericolul instrumentalizării, practicienii tind să-și piardă interesul în dezvoltările teoretice actuale în educația adulților, în condițiile instalării mecanismelor de piață concurențială, odată cu reducerea fondurilor pentru educația adulților. Ei se bazează mai ales pe intuiție, pe experiența practică concretă, aceasta și datorită faptului că majoritatea lor nu au o pregătire teoretică specifică în educația adulților și vin, cel mai adesea, din alte câmpuri disciplinare; - în educația adulților se poate afirma că multe teorii s-au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont de specificul conținuturilor cu care operează, dar și de particularitățile grupului cu care lucrează, îndeplinindu-și cât mai bine rolurile didactice: furnizor de informații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de muncă. Faptul că societatea actuală este una de tranziție, caracterizată de transformări rapide și continue, determină totodată trecerea la o societate a cunoașterii, în care informația la zi, cunoștințele și deprinderile sunt extrem de bine cotate, fapt care presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare, mentorat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și inovații, ferind educația adulților de pericolul instrumentalizării, practicienii tind să-și piardă interesul în dezvoltările teoretice actuale în educația adulților, în condițiile instalării mecanismelor de piață concurențială, odată cu reducerea fondurilor pentru educația adulților. Ei se bazează mai ales pe intuiție, pe experiența practică concretă, aceasta și datorită faptului că majoritatea lor nu au o pregătire teoretică specifică în educația adulților și vin, cel mai adesea, din alte câmpuri disciplinare; - în educația adulților se poate afirma că multe teorii s-au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali ai înțelepciunii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont de specificul conținuturilor cu care operează, dar și de particularitățile grupului cu care lucrează, îndeplinindu-și cât mai bine rolurile didactice: furnizor de informații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de muncă. Faptul că societatea actuală este una de tranziție, caracterizată de transformări rapide și continue, determină totodată trecerea la o societate a cunoașterii, în care informația la zi, cunoștințele și deprinderile sunt extrem de bine cotate, fapt care presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare, mentorat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ar fi o entitate tutelară, posedând un anumit tipar stilistic, căruia individul nu i se poate sustrage. Specificul individual apare În entitatea numită creație. La Blaga, ea se află deasupra tuturor celorlalte facultăți umane. Polemizând cu Bergson și În sensul intuiției sale (considerată de filosoful român o facultate de cunoaștere, nu facultate de creație), Blaga vede numai În actul creator adevărata independență a omului individual; până la urmă, creația nu este altceva decât materializarea destinului. Misterul, noțiunea centrală a sistemului blagian, se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
legi" istorice foarte generalizate. Cea de a doua, tăgăduind că cercetarea literaturii ar fi o știință, proclamă caracterul personal al "înțelegerii" literare și "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare. Dar prin formularea ei extremă, soluția antiștiințifică prezintă primejdii evidente. Intuiția" personală poate duce la o "apreciere" pur emoțională, la un subiectivism fără rezerve. A sublinia "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare - deși reprezintă o reacție salutară împotriva generalizărilor pripite - înseamnă a uita că nici o operă literară nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Ca atare ea este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei întinse culturi literare. Arta lecturii nu poate însă înlocui noțiunea de "cercetare literară" concepută ca o tradiție suprapersonală, ca un corp în continuă creștere format din informații, intuiție și judecăți critice. 43 <titlu> 2. Natura literaturii Prima problemă pe care trebuie s-o abordăm este, evident, aceea a obiectului cercetării literare. Ce e literatura ? Ce nu e literatura ? Care e natura literaturii ? Oricât de simple ar părea aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
facă să percepem ceea ce vedem și să ne imaginăm' ceea ce știm deja, teoretic sau practic.* 7 Este greu să tragem o linie de demarcație între concepția despre poezie ca sesizare netă a unui lucru dat și concepția despre poezie ca "intuiție artistică". Ne atrage oare artistul atenția asupra unor lucruri pe care am încetat de a le percepe sau ne face să vedem lucruri pe care nu le-am văzut, deși au fost în fața noastră tot timpul ? Ne amintim de desenele
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
consideră literatura ca fiind oarecum o combinație de "discursiv" și de "reprezentativ". Dar elementul mitic sau imaginile arhetipice ale literaturii ar corespunde ideii ei despre reprezentativ.*12 Trebuie să facem distincție între concepțiile potrivit cărora arta constă în descoperirea sau intuiția adevărului și concepția că arte - și în mod special literatura - este propagandă, adică ideea că scriitorul nu este descoperitorul, ci propagatorul persuasiv al adevărului. Termenul "propagandă" este foarte labil și are nevoie de o examinare mai atentă, în S. U.A., în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
impulsurilor economice, culturale, psiho-sociale prezente În anumite etape de evoluție a societății. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Identificarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Astfel, analiza unor comportamente și mentalități actuale permit delimitarea, În literatura de specialitate, a unor stiluri diferite În designul de produs
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de design, inovare, marketing valide și pentru industria de textile și confecții. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Elaborarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]