5,826 matches
-
coridorul și întârzie o clipă în pragul ușii ca să privească grădina. Colegele ei de clasă se plimbau în grupuri mici, flecărind și râzând cu distincție. Din când în când, se opreau ca să le admonesteze pe cele mici, care, prinse de joacă, li se încurcau printre picioare. Gabriela nu avea poftă să se închidă într-o clasă, afară era prea frumos, dar, ducându-se să se plimbe singură, risca privirile ironice, ba chiar și zeflemelile colegelor ei. Mai rău decât "nouă", era
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
noastră, iar gesturile lor erau pline de omenie, cu toate că gospodăriile lor erau destul de modeste. Ce știam eu, băietanul de atunci? Pentru mine totul părea un fel de aventură prelungită de vară și nu de puține ori se întâmpla ca din joacă să intru într-un “conflict” serios cu copiii gazdei, care vedeau în mine un nepoftit, care încearcă să le acapareze joaca. În prima perioadă după refugiul nostru, deoarece am plecat în mare grabă din localitatea de baștină unde am lăsat
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
mine totul părea un fel de aventură prelungită de vară și nu de puține ori se întâmpla ca din joacă să intru într-un “conflict” serios cu copiii gazdei, care vedeau în mine un nepoftit, care încearcă să le acapareze joaca. În prima perioadă după refugiul nostru, deoarece am plecat în mare grabă din localitatea de baștină unde am lăsat tot ce ne aparținea, acum după tot acel coșmar, ne-am trezit aici ca niște naufragiați pe o insulă bântuită de
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
căutarea a ceeace prezentul nu-i mai oferea. Pentru mine întoarcerea la casa noastră din Basarabia nu era acum o prioritate, știam doar că vom reveni de unde am plecat și adesea mă întrebam dacă voi mai găsi vechii prieteni de joacă. Tata era acum ca un personaj fantomatic, care venea și pleca din mijlocul nostru iar discuțiile cu mama erau purtate deseori în lipsa noastră, ceeace înainte nu se întâmpla. Mama, însă, era mereu cu noi, era ca o oglindă în care
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
alte animale în mîncarea pe care o oferă unor clienți albi care îi plictisesc. Le place, de asemenea, să arunce gunoi în curtea "prietenului" lor, Stewart, ai cărui părinți bogați îl cocoloșesc pe fiul lor și pe tovarășii lui de joacă. Părinții extrem de îngăduitori ai lui Stewart sînt prezentați ca stupizi și incapabili: de exemplu, în episodul în care tatăl băiatului se plînge că acesta i-a înșelat încrederea cînd le-a permis lui Beavis și Butt-Head să pătrundă în casă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca practici și strategii estetice pe care artiști precum Madona le pot utiliza. 14 În privința "bășcăliei", vezi Susan Sontog care o definește ca "de netăgăduit modernă" (notă: nu "postmodernă") și ca dedată, de preferință, spre nenatural, artificial, exagerare, ironie, considerînd joaca cu forme și imagini culturale, caracterul teatral și plăcerea travestiului (1969:277ff) ca fiind o excelentă caracterizare a strategiilor Madonei. 15 În mod asemănător, în videoclipul "Open Your Heart", Madona înfățișează procesul de fetișizare și transformare a femeii într-un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a acestor posibilități a fost deja atinsă. Această limită s-a autodistrus. Ea a dezmembrat întregul univers. Tot ce a mai rămas sînt fragmente. Omenirii nu i-a mai rămas altceva de făcut decît să se joace cu aceste fragmente. Joaca cu fragmentele acesta este postmodernismul." (1984: 24) Ficțiunea cyberpunk care apărea tocmai cînd Baudrillard căpăta un caracter dogmatic poate fi descrisă ca ceva nou, neașteptat; poate fi, de asemenea, descrisă întocmai ca un joc cu fragmentele culturii contemporane, așadar, "un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
țară. 7 Eugen, fratele meu cel mai mic, se află acum în Argentina. Soarta l-a dus tot într-un port. De copil, la Galați, se ducea să se joace, mai întotdeauna, în port. Acolo își găsea el prietenii de joacă, mai mult decît în grădina publică sau în parcul din centrul orașului. Tot în portul se ducea și cînd chiulea de la școală împreună cu alți copii, cu care se împrietenea repede. A cultivat toată viața prietenia și a fost și a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
era frigul. Se trecea Dunărea cu săniile și cu piciorul. De aceea, de multe ori, rămîneam la prînz cu mîncarea la școală, cum ziceam noi, băieții. Aducea fiecare cîte ceva de mîncare de acasă. Era un prilej în plus de joacă între orele 12 și 2 după-amiază, cînd se reîncepeau cursurile. Am locuit în casa din strada Brăilei pînă ce noi, copiii, ne-am făcut mai mari și a venit timpul să mergem la liceu, care se afla mai în centru
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Concepția și rezultatele acțiunii educative a Principesei Elena au fost lăudate de unii și criticate de alții. Iată părerea unuia dintre biografi: „Crescut de mama sa « destul de tiranică » Mihai a devenit adversar al sexului slab. « Încă din copilărie Mihai detesta joaca cu fetițele neavând ca prieteni decât băieți. Devenea tăcut și ursuz de cum era prezentat unei femei tinere și elegante »”. 31 iulie. Ziarul „Le Matin” publică o declarație a fostului principe moștenitor Carol. „Ca român și ca tată, consider că am
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ei politică, în glumă. În unele cercuri, totdeauna înclinate să bârfească și să coboare pe copiii dinastiei noastre, notează Mihail Manoilescu, se spunea că Voievodul ,,e lipsit de personalitate, fiindcă era lent și potolit în exprimare. Dar colegii lui de joacă îl prețuiau. ,,Voievodul era plin de bunătate cu colegii lui de joc și foarte sperios când, întâmplător, i-ar fi supărat cu ceva”. Prima casă particulară pe care copilul a vizitat-o a fost a lui Manoilescu. Pasionat de automobile
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Lupescu și doamnele general Dumitrescu și Puiu Dumitrescu cu fetița. Ajungând în dreptul hotelului Splendid, regele o salută ,,cu bastonul său de mareșal” pe doamna Lupescu. Apoi i-a arătat și Voievodului Mihai fereastra, unde putea să-și vadă prietena de joacă, pe fetița lui Puiu Dumitrescu. Parada a luat sfârșit la ora 1330. Carol și Mihai au plecat cu automobilul spre Palatul Regal din Calea Victoriei. După defilare, Carol al II-lea și Mihai au fost să-l vadă pe Puiu Dumitrescu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
udând floricelele și iarba, cu grebluța curățind aleea, cu biciul mânându-și calul închipuit, cu soldații de plumb așezați în rânduri și muștruluiți când nu se repezeau curagioși în luptă, cu scaunul răsturnat ca o trăsură, cu cățelușul nedespărțit de joacă, cu smeul, cu tot ce formează câmpul de activitate al unui copil de seama lui”. În școala primară a fost instruit de un învățător (institutor). Apoi, tatăl său, regele, “nu l-a trimis la școlile superioare din Apus pentru a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în proiectul Leu cu leu vom construi parcul meu, în cadrul căruia s-au colectat bani, prin realizarea și vânzarea de mărțișoare și obiecte de decor obținute prin tehnica quilling și s-a contribuit la amenajarea propriu zisă a parcului de joacă pentru copii (transportarea nisipului în groapa cu nisip, vopsirea băncuțelor și a obiectelor de joacă). În luna aprilie 2011 Impact Miron Costin Iași a realizat proiectul Zâmbete îmbrăcate în lumină. Beneficiarii acestui proiect au fost opt copii defavorizați (cu situații
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
prin realizarea și vânzarea de mărțișoare și obiecte de decor obținute prin tehnica quilling și s-a contribuit la amenajarea propriu zisă a parcului de joacă pentru copii (transportarea nisipului în groapa cu nisip, vopsirea băncuțelor și a obiectelor de joacă). În luna aprilie 2011 Impact Miron Costin Iași a realizat proiectul Zâmbete îmbrăcate în lumină. Beneficiarii acestui proiect au fost opt copii defavorizați (cu situații financiare precare) recomandați de preotul paroh de la Biserica „Sf. Nectarie”, Petrică Lehaci. Membrii clubului au
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
să ne jucăm în șură. Ne urcam în podul grajdului pe fân și ne dădeam drumul alunecând pe arie. Repetam aceasta până ne săturam. Apoi o serveam cu dulceață de cireșe amare sau de nuci verzi și iar ieșeam la joacă. Ne cățăram prin nucii cei bătrâni și strigam cât ne ținea gura: Cine e ca noi? Cine e ca noi? Mi-a părut tare rău când am plecat din sat, la liceu și ne-am despărțit. Ne întâlneam doar în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
unul rămânea fânaț. Acolo de multe ori ajungeam cu vacile la păscut. Mi-am făcut prieteni, băieți și fete, de vârsta mea și chiar mai mari. Petreceam minunat împreună. Pe rând, unul dintre noi rămânea la pază, iar ceilalți la joacă. Ne ascundeam după căpițele de fân, popurile de strujeni, prin păpușoi și ne strigam în gura mare, că n-avea cine să ne stăpânească. Când mi-a venit mie rândul la păzit, planul îl aveam preconceput dinainte. Le-am lăsat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rugat plângând să nu spună nimănui cele întâmplate. După masă, mama i-a povestit cumătrului Tărâță cele întâmplate. De rușine, omul a început să lăcrimeze, iar mama sa, Verona, continua să-i ia partea, motivând c-a fost doar o joacă, o glumă. Nu trebuie luată în serios. A pedepsit-o pe Doca tatăl său, că n-a mai trecut pe la noi o bună bucată de vreme. Fiind singură la părinți, cu pământ destul, a făcut până în cele din urmă o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bășica porcului. Tata mi-o curăța, o sufla ca să se umfle ,o usca și-apoi o umplea cu boabe de porumb. La capăt lega cu spâcmă (ața de cânepă, de haldani) lungă și pe cuptor cu mâța, mă întreceam la joacă. Sora mă chema mereu la ajutor și o înțelegeam, că-i necăjită. Spărgeam măcar nucile și mai cumpăram ce-i trebuia, de la Iftemie Bordei. Mama cu cele două femei, luau carnea sortată de măcelar și o puneau la foc (pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așteptarea mamei cu de mâncare. Pe sură, era de mai mulți ani un cuib mare de berze. Sătenii afirmau adesea că, la noi, vine prima barză, în fiecare primăvară. Era cu perechea ei. Tata îmi atrăgea mereu atenția, că, în joaca mea cu băieții de pe uliță, nu am voie să le stric în niciun caz cuibul, fiindcă nu este bine. Berzele îți pun foc la casă. Eu iubeam toate păsările și nu le-aș fi făcut vreun rău, chiar dacă băieții se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de stâna din Horaiț. Baciul, ca totdeauna, s-a arătat foarte ospitalier și ne-a oferit ce avea mai bun în stână. Când adulții s-au așezat la taifas lângă pirostrii, noi, fetele am ieșit în ocol. Ne ardea de joacă. După ce-am alergat destul și ne-am ascuns pe după stână, am observat că se întorceau ciobanii cu oile, pentru mult, la amiază. Le-am ieșit înainte și ne-am strecurat printre oi. Un berbec mai năzdrăvan nu ne privea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mărenței, culegeam flori, făceam coronițe, ne întorceam cu ele pe cap, cântam și astfel sarcinile deveneau plăcute pentru toți. Cu câtă emoție, mi-amintesc de acele frumoase zile ale copilăriei mele! Nu i-am uitat nici pe prietenii mei de joacă, atunci copii, acum adulți, oameni gospodari la casa lor, cu nepoți trecuți de vârsta tinereții. Dintre toate activitățile lunilor de toamnă, mie îmi plăcea în mod deosebit "desfăcatul păpușoilor" (despănușatul). Pe aria șurii aveam câteva căruțe de porumb cu știuleți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu sos cu smântână pentru a doua zi. Eu urmăream să nu se atingă de ai mei... Fiind vreo cinci cocoși între cei paisprezece, a început bătaia și rivalitatea. Așa că, vrând nevrând, mama trebuia să intervină, să facă dreptate. La joacă Cât era ulița noastră de lungă, ograda de largă și prundul de misterios, nouă, copiilor, nu ne era de-ajuns. Căutam mereu și mereu alte locuri prielnice de joacă, Așa am ajuns și la cimitirul de la capătul livezii noastre. Ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Așa că, vrând nevrând, mama trebuia să intervină, să facă dreptate. La joacă Cât era ulița noastră de lungă, ograda de largă și prundul de misterios, nouă, copiilor, nu ne era de-ajuns. Căutam mereu și mereu alte locuri prielnice de joacă, Așa am ajuns și la cimitirul de la capătul livezii noastre. Ne atrăgea ca un magnet, cu toate istorioarele înfricoșătoare despre moroi, strigoi și fantome. După știința noastră, aceștia își făceau apariția doar în miez de noapte, când oamenii erau absorbiți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
educație și austeritate, prin severitate și prin perfectibilitate, dorind de la mine performanță și expresie la nivelul genialoid la care fusesem cotată...Din păcate, România comunistă nu a prea știut să iasă în calea copiilor performanți), m-au iubit prietenii de joacă, de meditație și de studiu. Tema iubirii dintre bărbat și femeie nu-mi mai spune azi nimic. Ea poate fi doar un pretext literar pentru o carte bună... Iubesc ceea ce a mai rămas din familie, față de care am respect și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]