4,995 matches
-
confirmă faptul că ritualul religios favorizează cooperarea în sânul unui grup. Antropologul Richard Sosis a măsurat altruismul membrilor unor kibuțuri religioase și laice, rezultatele arătând că membrii celor religioase erau cei mai altruiști nu numai când îi comparăm cu kibuțurile laice, ci chiar și când îi comparăm cu întreaga societate israeliană. Cu cât membrul kibuțului participă mai mult la rituale religioase comunitare, cu atât mai mult dispoziția lui în materie de altruism este mai accentuată. Pentru a se asigura că efectul
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ținut cont de celelalte activități comunitare, cum e de exemplu luarea mesei în comun. Aceste alte activități se dovedesc a nu avea nici o influență asupra altruismului deja ridicat al membrilor kibuțurilor religioase, însă sunt corelate pozitiv cu altruismul membrilor kibuțurilor laice: cu cât membrii acestora din urmă iau mai des masa în comun, cu atât aceștia se arată mai altruiști față de ceilalți membrii din comunitatea lor. Tot Sosis a arătat că durata de viață a comunităților religioase utopice americane ale secolului
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
un nivel mai ridicat de cooperare, și cu atât ei vor fi mai puțin inclinați să părăsească grupul după ce au investit atât în acesta. Acest raport între obligațiile pentru membrii și longevitatea comunității nu se regăsește și în cazul comunităților laice de esență socialistă, marxistă: oricare ar fi numărul de constrângeri (la acestea el mergând de la 0 la 8), nici una dintre ele n-a celebrat 10 ani de existență. În acest moment intră în joc diferența între credința religioasă și idealul
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
esență socialistă, marxistă: oricare ar fi numărul de constrângeri (la acestea el mergând de la 0 la 8), nici una dintre ele n-a celebrat 10 ani de existență. În acest moment intră în joc diferența între credința religioasă și idealul secular, laic: caracterul sacru al credinței religioase n-are egal în idealul politic, și efectul lui este că face să pară costul ritualului religios mai puțin mare. Contemplând realitatea care ne arată gradul ridicat de coeziune și indicii demografici înalți ai mișcărilor
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
și sexualitate arată foarte bine ca pulsiunea sexuală intervine în numeroase comportamente considerate ca fiind strict religioase sau spirituale). Pe de altă parte credința religioasă mai are un specific aparte, ea făcând apel la o funcțiune cognitivă pe care idealurile laice n-o solicită: e vorba despre funcțiunea sacralității. Roy Rappaport explică că ceea ce numim ""sacru"" este acel caracter nefalsificabil al unui enunț sau al unei credințe religioase. Acesta lipsește idealurilor politice, filozofice sau strict umaniste. În acele comunități seculariste amintite
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
întrajutorare al experienței lor religioase, prezentându-l pe Dumnezeu ca pe un prieten și duhovnic (confident) mai degrabă decât un judecător. Sociologii Lynn Davidmann și Arthur Greil au observat același lucru căutând să înțeleagă motivele convertirilor new-yorkezelor de cultură iudaică laică la iudaismul ortodox. "Viața comunitară și familială se evidențiază pregnant ca motive principale ale conversiei femeilor, acești factori fiind în viziunea lor și aspectul cel mai important al Sabatului. În contrast, pentru bărbații de cultură iudaică laică, principala atracție a
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
de cultură iudaică laică la iudaismul ortodox. "Viața comunitară și familială se evidențiază pregnant ca motive principale ale conversiei femeilor, acești factori fiind în viziunea lor și aspectul cel mai important al Sabatului. În contrast, pentru bărbații de cultură iudaică laică, principala atracție a Sabatului este faptul că este zi nelucrătoare... " Aceste studii calitative pun religia în legătură cu 2 componente psihosociale feminine, anume empatia și "căutarea relațiilor interumane" (comunitarismul) . Cât despre cea de-a treia, anume anxietatea, psihologii o pun în legătură
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
în termeni de avantaje adaptative de ce acești constituenți biologici acționează în organism și pentru a produce efectul studiat, asta ține de o cauzalitate ultimă. A demonstra că o cultură impregnată de religie cum este aceea a Statelor Unite, sau o cultură laică precum aceea a Franței, influențează fervoarea religioasă a indivizilor, asta ține de o cauzalitate proximală. Dar asta nu spune nici de ce, nici cum ființa umană creează supranatural indiferent de cultură, acest nivel de explicație ținând de cauze ultime. Același lucru
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
1964 este hirotonit ierodiacon, de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase, iar patru ani mai târziu este hirotonit ieromonah de către P.S. Episcop Meftodie Marinache Nemțeanul. Este trimis să predice în mai multe județe (Bacău, Tulcea, Constanța, Botoșani etc.), călătorind deghizat cu haine laice și pălărie pentru a înșela vigilența autorităților. La data de 29 iulie/11 august 1985, PS Silvestru a fost ales ca mitropolit și în aceeași zi arhimandritul Vlasie Mogârzan este hirotonit episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil vechi din România
Ghenadie Gheorghe () [Corola-website/Science/311711_a_313040]
-
memorie culturală" a unor "timpuri mai simple", când omul trăia din darurile Dumnezeiești (așa cum vânătorii și culegătorii "primitivi" încă o mai fac) în opoziție cu truda agriculturii (fiind "civilizat"). Bineînțeles încă mai este multă dezbatere între învățații Iudeo-creștini și cei laici cu privire la plauzibilitatea acestei idei, afirmația irefutabilă fiind că munca agricolă și cultivarea erau ambele prezente înainte și după "Grădina Vieții". A doua carte a lui Enoh, de mai târziu, databilă incert, prevede că atât Paradisul cât și Iadul sunt acomodate
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
1923, s-a decis schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. Între aceste două calendare exista o diferență de 13 zile, iar biserica și toate unitățile ei, când aveau contacte oficiale cu autoritățile de stat (care adoptaseră calendarul gregorian pentru uz laic la 1 aprilie 1919), trebuia să scrie data după ambele calendare, astfel: 1/14, 15/28 etc. Biserica Ortodoxă Română a hotărât să adopte reforma calendarului; ziua hotărâtă de Sf. Sinod pentru a începe folosirea noului calendar a fost fixată
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
monedă. Trimișii regelui nu puteau călca pe moșiile lor fără învoirea proprietarului, nici măcar pentru a urmări un ucigaș. Seniorii au devenit, astfel, adevărați suverani pe moșiile lor. Suveranitatea, adică puterea supremă care aparținea statului, s-a fărâmițat în folosul nobilimii laice și al așezămintelor bisericești posesoare de feude. Principalele ocupații ale nobililor erau războiul, serbările militare și vânătoarea. În timp de pace, se organizau adesea turniruri (întreceri cavalerești în care participanții își dovedeau măiestria în mânuirea armelor). Vânătoarea era un alt
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
viață de codul moral cavaleresc: obligația de a fi viteaz și loial, de a respecta în lupta cu adversarul legile onoarei (a nu ataca un adversar neînarmat), de a-și ține cuvântul și de a nu minți niciodată. Ceremonia aceasta, laică la început, a devenit, cu timpul, un ritual religios. Biserica a intervenit mai întâi binecuvântând steagul și armele viitorului cavaler, apoi consfințind însuși actul învestituirii. În cele din urmă, întreaga ceremonie a învestirii se petrecea în fața altarului. Înainte de a fi
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
mai celebre este papirusul Edwin Smith (descoperit în 1930). Alte surse de informații: Odiseea lui Homer, scrierile unor istorici că Herodot și Diodor din Sicilia. Medicină nu era practicată de vrăjitori sau vraci că în triburile primitive, ci de medici laici care totuși colaborau cu sacerdoții. Medicii erau în mare parte specializați pe domenii, fiecare ocupându-se de o grupa de boli. Aceștia posedau cunoștințe temeinice, redate printr-o impresionantă literatura medicală și aveau faima binecunoscută și peste hotare. Spre exemplu
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
medicină ale zonei islamice, dar și ale Europei până în secolul al XVII-lea. Personalități importante ale acestei perioade au fost: Primele elemente de medicină apar în mănăstiri. Au existat călugări specializați la nivelul medicinei populare. Prima școală de medicină propriu-zisă, laică, din Europa Occidentală este școală medicală din Salerno, în apropierea mănăstirii Monte Casino, unde călugărul Benedict a întemeiat primul spital din Occident și un ordin călugăresc pentru asistența bolnavilor. Din punct de vedere medical, sec. XVII este un secol dominat
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor fiind unul deosebit de rentabil. În plus față de acești artiști, oameni ai pământului românesc, au mai existat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea puțini artiști cu studii în străinătate. Nicolae Iorga a afirmat că
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
creat în același spirit bizantin. Majoritatea lor sunt anonimi, a rămas istoriei românești sălișteanul Ion Balomir stabilit la Iași și Eustație Altini, artiști care s-au manifestat în jurul anului 1800. Se cunoaște despre Balomir faptul că a realizat compoziții murale laice, decorative și portrete. Pe lângă toți acești artiști autohtoni au mai existat și cei străini, unii doar în trecere prin principatele românești, care au lăsat în urma lor o mulțime de lucrări cu peisaje, costume și schițe de case. Se pot menționa
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
mare prestigiu științific și membru al Academiei Române. Deși nu dispunem de mărturii documentare certe, este de presupus că în cadrul Episcopiei Romanului au funcționat vechi școli "de chilie" cu un rol important în pregătirea propriilor cadre și mai apoi a tineretului laic. Nu întâmplător Romanul a fost reprezentat atât la Sinodul de la Constanța (1418) cât și la cel de la Ferrara-Florența (1438-1439), eparhia Țării de Jos constituind încă de la începuturi nu numai o entitate organizatorică și confesională, ci și un recunoscut centru de
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
din Sibiu, apoi la școală normală Andrei Șaguna" tot în Sibiu (1919 -1936); dirijorul corului catedralei metropolitane (1899-1940) și al altor coruri din Sibiuș diacon și preot în 1915, mai tarziu hirotesit protopop. Compozitor de seamă, a alcătuit numeroase compoziții laice și religioase, pentru cor de copii, coruri școlare, coruri pe trei voci și bărbătești Opera sa muzicală a fost publicată în următoarele colecții: S-a îngrijit de republicarea cărții lui D. Cuntan, Cântările bisericești după melodiile celor opt glasuri (ed.
Timotei Popovici () [Corola-website/Science/311410_a_312739]
-
nu făcuse decât să pună această problemă, Phokas promulga în 964, o lege specială contra creșterii marii proprietăți ecleziastice, unul dintre momentele cele mai îndrăznețe ale legislației bizantine. Marea proprietate religioasă se dezvolta aproape la fel de repede ca și marea proprietate laică, încontinuu alimentată de donațiile și legăturile bizantinilor pioși din toate clasele sociale. Noi mânăstiri se întemeiau, cu atribuirea de pământuri corespunzatoare. Fără îndoială, proprietatea pământească era în principiu subiectul impozitului, dar statul nu putea să aștepte aceleasi prestații ca și
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
Era interzisă întemeierea de noi mânăstiri și clădiri ecleziastice, dictate cel mai adesea de vanitate. Cel care dorea să ajute biserica trebuia să contribuie la restaurarea vechilor clădiri, dar fără donații de terenuri. Era autorizată vânzarea bunului către orice proprietar laic, deci, chiar și unui aristocrat. Din contră, ridicarea de lavre era mai mult decât permisă, fiind lăudată chiar. Această lege îndrăzneață nu va rămâne multă vreme în vigoare, dar arunca o lumină sugestivă asupra principiilor fundamentale ale politicii împăratului, cât
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
acesteia, deoarece articolul 235 al Constituției interzice miniștrilor cu orice funcție religioasă să participe la alegeri, iar Papa Benedict XVI a respins demisia lui Lugo din preoție. Totuși, în iulie 2008, Papa l-a declasat pe Lugo la statutul de laic, pentru a-i permite să fie președinte fără să încalce regulile bisericești. Pe 20 aprilie 2008, Lugo a câștigat alegerile cu o marjă de eroare de 10 puncte procentuale deși nici pe departe de majoritate. Candidatul Partidului Colorado, Blanca Ovelar
Fernando Lugo () [Corola-website/Science/312300_a_313629]
-
19 octombrie un dispozitiv format din 70 jandarmi, 40 de gardieni și 25 de agenți de Securitate au înfrânt rezistența țărănească din Bixad și au arestat obștea celor 23 de călugări greco-catolici. Represiunea comunistă i-a vizat ulterior și pe laicii implicați în rezistență. Pentru a risipi lipsa de entuziasm și chiar reticența fățișă a unor clerici ortodocși față de agresiunea efectuată de autoritățile comuniste cu trupe de jandarmi și de securitate împotriva mănăstirilor greco-catolice, Gheorghe Gheorghiu Dej s-a deplasat la
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
crimele lui Cesare. În perioada Revoluției franceze are loc o reevaluare a aventurilor militare a lui Cesare, cât și a adevăratelor intenții ale lui Machiavelli când a scris Principele, adică apare ideea că Cesare ar fi dorit construirea unui stat laic, unde apoi să instaureze libertatea. Cu apariția Imperiului francez și prin urmare a Restaurării, va renaște neîncrederea în privința familiei Borgia și a obiceiurilor sale scandaloase. Lordul Byron, faimos exponent al Romanticismului englez, rămâne atât de fascinat după ce citește scrisorile de
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
nu aveau urmași direcți pe linie masculină să fie unite cu teritoriile Companiei) le interzicea pricipilor locali să-și aleagă proprii urmași la tron. Adoptarea de către pricipii indieni a unor moștenitori era o practică veche indiană, acceptată atât de tradiția laică, cât și de cea religioasă. Printre statele anexate cu justificarea lipsei de moștenitori direcți au fost pricipate sau regate mari precum Satara, Thanjavur, Sambhal, Jhansi, Jetpur, Udaipur și Baghat. În plus, Compania a anexat fără niciun pretext regatele Sind în
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]