4,482 matches
-
interbelicului românesc. Această "credința fanatică în patrimoniul specific al neamului" (Goga, 1927, p. 26) era ranforsată de alte trei elemente constitutive: i) anti-pașoptism; ii) antidemocratism; iii) antiraționalism (Ornea, 1996). Este oportun de subliniat că falanga radicală a extremei drepte românești Legiunea Arhanghelului Mihail, cu al său paravan politic Garda de Fier diagnostichează patru "boli" cronice care cangrenează trupul românesc 19. Maladiile care atentează la sănătatea ființei românești sunt "evreii, comunismul (bolșevismul), politicianismul și democrația" (Mihu, 1995a, p. 18). Ca întrupare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Singura evoluție notabilă se manifestă prin rafinarea unei teorii ale cărei elemente existau deja în tradiția istoriografică românească. Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dar oamenii nevoieși, și mai ales locuitorii satelor, legați de pământul pe care-l munceau, n-au voit să se ducă și nici n-ar fi putut" (Patrașcanu, 1937, p. 36). Același lucru este afirmat și de Giurescu (1942): "odată cu legiunile, au plecat din Dacia Traiană și funcționarii precum și bogătașii care, cu averea lor, puteau trăi oriunde. Mare mulțime însă [...] a rămas pe loc" (p. 59). Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al poporului român, în baza căruia putea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
până la orientalitatea slavă. Continuitatea. Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din urmă din partid (1920) și formarea Partidului Naționalist Democrat Creștin; în 1923, A.C.Cuza a format Liga Apărării Național-Creștine (L.A.N.C.); în 1927, Corneliu Zelea Codreanu, unul dintre discipolii lui A.C.Cuza, s-a desprins din L.A.N.C. și a format Legiunea Arhanghelului Mihail; în 1930, a înființat o aripă militară a Legiunii, numită Garda de Fier, nume folosit ulterior pentru întreaga organizație; dizovată în 1931, Garda de Fier a reapărut sub numele de Partidul Totul pentru Țară; legionarii erau văzuți de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în 1923, A.C.Cuza a format Liga Apărării Național-Creștine (L.A.N.C.); în 1927, Corneliu Zelea Codreanu, unul dintre discipolii lui A.C.Cuza, s-a desprins din L.A.N.C. și a format Legiunea Arhanghelului Mihail; în 1930, a înființat o aripă militară a Legiunii, numită Garda de Fier, nume folosit ulterior pentru întreaga organizație; dizovată în 1931, Garda de Fier a reapărut sub numele de Partidul Totul pentru Țară; legionarii erau văzuți de unii oameni politici ca fiind singurii capabili să apere românismul (Ion
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul de piatră Jidava; Municipiul Câmpulung Argeș canabae; castrul de pământ g)3. Castrul de piatră; Municipiul Caransebeș, satul Jupa Caraș- canabae (în punctul Severin "Peste ziduri") g)4. Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]