13,988 matches
-
BĂNULESCU, Daniel (31.VIII.1960, București), poet și prozator. Este fiul Constanței (n. Voican) și al lui Ion Bănulescu. După studiile liceale în București, la „Dimitrie Cantemir” (promoția 1979), va absolvi (1988) Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești. În 1981, Constanța Buzea îi publică în „Amfiteatru” primele poeme. În centrul universului său poetic, scria Nicolae Manolescu pe coperta a patra a
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
gratuit. Aici întâlnește pe Fănuș Neagu, Al. Căprariu, Victor Tulbure, Remus Luca, Aurel Martin ș.a., viitori scriitori. Prozatorul va prezenta mai târziu, cu umor, atmosfera din această școală bizară în care erau acceptați, de-a valma, tineri talentați, cu studiile liceale terminate, dar și femei de serviciu, proaspăt alfabetizate, „cu origine socială sănătoasă”. Este apoi redactor la „Albina” (1952), „Scânteia tineretului” (1954-1964), redactor-șef la „Amfiteatru” (1966-1968). Pentru că numele său (Ion Mihalache) seamănă cu cel al omului politic țărănist Ion Mihalache
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
, Ioan (1776 sau 1777, Alămor, j. Sibiu - 12.VII.1848, Brașov), traducător și versificator. Fiu de preot, își face studiile liceale la Aiud, iar pe cele superioare, juridice, la Cluj. Învățător mai întâi la Avrig, apoi la Brașov (unde devine colegul, iar mai târziu ginerele filologului Radu Tempea), profesând un timp ca avocat, B. ocupă, din 1805 până la moarte, funcția de
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
BARBU, Petre (20.VII.1962, Galați), prozator și dramaturg. Provine dintr-o familie de muncitori. După studiile liceale la Galați, a absolvit tot aici, în 1988, Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice, lucrând apoi ca inginer la „Electroargeș” din Curtea de Argeș. Debutează publicistic în revista studențească „Orientări” (Galați), după care Laurențiu Ulici îi prefațează un grupaj de proze scurte
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
BARBU, Nicolae Ion (8.X.1908, Urși-Cârstănești, j. Vâlcea - 23.VIII.1993, București), clasicist. Sfârșește studiile liceale la Râmnicu Vâlcea în 1928, după care își ia licență în 1931 în filologie latină, iar doctoratul la Strasbourg, în 1933. În 1934 începe să predea la Universitatea din București, fiind promovat ca profesor titular în 1954, si ca șef
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
care în contextul creșterii participării școlare face referire la formele preșcolare, la prevenirea abandonului și eșecului școlar, sau capitolul muncă, ce prevede un suport masiv pentru participarea la învățământul secundar, în primul rând la cel vocațional, dar și la cel liceal, care conduce spre învățământul superior. Alte obiective ale PNAinc, elemente de noutate, neabordate prin măsurile Strategiei Guvernului, dar care sunt de o importanță majoră în implementarea politicilor publice pentru romi, constau în soluționarea situațiilor de lipsă a identității legale, reglementarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
colaborare cu Ministerul Sănătății și sub înaltul patronaj al Primului-Ministru, programul „Educația pentru Sănătate în Școala Românească”. Prin intermediul acestui program s-au pus bazele includerii în programa de învățământ a orelor de Educație pentru sănătate pentru tot ciclul primar și liceal cu teme diverse, inclusiv prevenirea HIV și ITS, planificare familială și prevenirea uzului și abuzului de substanțe ilegale. Sectorul neguvernamental, cu susținere în special internațională, a demarat proiecte-pilot de prevenire HIV/SIDA în rândul lucrătorilor sexuali, utilizatorilor de droguri, bărbaților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
, Gheorghe (26.VII.1939, Ticvaniu Mic, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Elenei (n. Cătană) și al lui Gheorghe Azap, tâmplar. Face studii gimnaziale la Ticvaniu Mic și liceale la Oravița, Anina și Timișoara. Este redactor la revista „Răzoare” (Oravița, 1996). Colaborează la „Caraș-Severinul literar și artistic” (Reșița), „Flamura”, „Timpul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Drapelul roșu” (toate de la Timișoara), „România literară”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. După debutul din „Scrisul bănățean” (1958), a
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
BACALBAȘA, Ion (Iancu) C. (24.VII. 1863, Brăila - 10.VI.1918, București), ziarist, cronicar dramatic și dramaturg. Este fiul Anetei (n. Bobescu) și al lui Costache Telescu, gazetar și polițist, șef al poliției brăilene. După studii liceale făcute la Brăila și București, a urmat cursurile Facultății bucureștene de Litere. În anul 1886 a început activitatea jurnalistică la gazeta „Lupta” a lui G. Panu. A colaborat, deseori sub pseudonimele Memphis, Moșu, Tel, la diverse periodice politice și literare
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
BACONSKY, Leon (4.V.1928, Lencăuți-Hotin), critic și istoric literar, traducător. Este fiul Liubei (n. Marian), învățătoare, și al lui Eftimie Baconsky, preot, și frate al lui A. E. Baconsky. B. termină studiile liceale în 1951 la Râmnicu Vâlcea, apoi urmează Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, unde profesorii D. Popovici și Ion Breazu îi marchează formația prin rigoare și onestitate științifică. Face carieră universitară la Facultatea de Filologie a Universității clujene (1955-1990
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
BABEȘ, Vincențiu (21.I.1821, Hodoni, j. Timiș - 3.II.1907, Budapesta), publicist. A fost crescut de un unchi al său, Mitra Babeș, prieten al lui D. Țichindeal. A urmat clasele gimnaziale la Timișoara, Seghedin și Karlowitz, iar cele liceale la Seghedin. După studii teologice la Arad, pleacă la Pesta, unde urmează cursuri juridice la Universitate. Întors la Arad în 1846, intră în magistratură, devenind, peste doi ani, avocat. În 1849 este numit, pentru scurt timp, director al școlilor românești
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
A.[vram Adolf] (1879, Bârlad - 12.VIII.1963, București), poet, gazetar și traducător. A. face studii liceale la Bârlad. Elev, începe a colabora la gazetele locale („Paloda”, 1896-1899, „Vocea Tutovei”, 1898), folosind pseudonime ca Sorin, A. (și Alecu) De la Tutova sau Delatutova. E printre cei ce redactau aici, în 1898, săptămânalul „Aurora zionistă”. În preajma lui 1900, obține
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
CÂNDROVEANU, Hristu (5.II.1928, Babuc - Durostor), poet, prozator, critic literar, traducător și publicist. Este fiul Zoricăi (n. Bracea) și al lui Stere Cândroveanu. Urmează școala primară în localitatea General Praporgescu (1935-1939) și cursurile liceale la Silistra, Călărași, Tulcea și Timișoara (1939-1948). După absolvirea Facultății de Filologie din București (1952), va fi profesor de limba și literatura română în câteva localități din județele Călărași și Prahova, apoi la Ploiești (1952-1969). În 1966, devine secretar al
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
din tabelele anterioare) a afectat negativ nu numai calitatea învățământului, ci a produs și o adâncire a polarizării accesului la învățământ. Segmentele sărace (prezente masiv în zonele rurale) au un acces extrem de scăzut la învățământul superior, dar și la cel liceal. Abandonul școlar, adesea chiar în școala primară, deși procentual nu este însemnat, prin efectele lui grave reprezintă o problemă serioasă. La aceasta se adaugă și polarizarea beneficiilor învățământului pentru segmentul marginal al societății. Calitatea pregătirii școlare este înalt polarizată, iar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu o diplomă/un certificat de absolvire. Se prefigurează riscul fragmentării generațiilor tinere în două segmente: cei care termină studii universitare și cei ce nici măcar nu termină liceul sau o școală profesională. Tabelul 11.1. Rata abandonului școlar Primar Gimnazial Liceal Postliceal Profesional Complementar De maiștri 1995-1996 0,5% 1,0% 3,9% 7,1% 5,0% 6,4% - 1999-2000 0,8% 0,9% 3,8% 8,9% 5,4% 8,3% 5,2% Sursa: INS Tabelul 11.2. Evoluția ratei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în ultimii 30 de ani nu a avut loc nici o reparație capitală (35% din directorii din mediul rural considerau în 1999 că școala are nevoie de reparații majore). Un risc major îl reprezintă deficitul de educație. Rata abandonului în învățământul liceal este de câteva ori mai mare în clasa a IX-a, la început de ciclu de educație, decât în anii de liceu următori. Aceasta vorbește de la sine, alături de dificultățile materiale existente, de dificultatea înfruntării lor, precum și de deficitul de orientare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
celor din urban, primii având rezultate inferioare cu aproximativ un punct la limba română și matematică. Pentru promovarea egalității de șanse, este nevoie să se facă eforturi susținute pentru creșterea aportului copiilor din segmentele sociale defavorizate de participare în sistemul liceal, pentru că altfel posibilitățile lor de acces la învățământul superior vor fi blocate. O astfel de măsură de promovare a incluziunii sociale a fost Programul de Relansare a Învățământului Rural, inițiat de MECT, MFP, Banca Mondială, Consiliul Național pentru Dezvoltarea Învățământului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sociali comunitari. Exemplul secției de asistență socială din București a fost replicat și la alte facultăți similare din țară și, în ultimii ani, la unele facultăți de drept. Ministerul Educației și Cercetării a introdus acest principiu și la nivelul învățământului liceal, începând cu anul 2001 fiecare liceu oferind două locuri separate pentru elevii rromi care au promovat examenul de capacitate, evident în ordinea mediilor. Majoritatea locurilor nu au fost însă ocupate, numărul de solicitări fiind deocamdată redus. Programul „Educația - a doua
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
un acces mai redus al persoanelor de sex feminin: Tabel 19. Ponderea femeilor participante la educație (2002) Nivelul instituției de învățământ urmate Procent fete sau femei din total Primar 48,83 Gimnazial 48,70 Profesional și de ucenici 40,29 Liceal 53,17 Postliceal și de maiștri 65,03 Superior 53,80 Sursa: Recensământul populației și locuințelor, 2002 Trebuie remarcată suprareprezentarea fetelor și în învățământul postliceal și superior. Se pare că numai după terminarea facultății o anumită atitudine conservatoare privind rolul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
elevii lor și cu părinții acestora, s-a ajuns la concluzia că opțiunile școlare se îndreaptă spre școlile profesionale în cazul majorității. Puțini elevi din mediul urban și cel mult 1-2 elevi din rural își vor continua studiile în învățământul liceal. Cadrele didactice consideră aceste opțiuni ca fiind realiste: - rezultatele școlare obținute de elevi până acum nu le permit să opteze pentru învățământul liceal; - oferta de locuri de muncă la nivelul județului Bacău se adresează cel mai adesea absolvenților de învățământ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
elevi din mediul urban și cel mult 1-2 elevi din rural își vor continua studiile în învățământul liceal. Cadrele didactice consideră aceste opțiuni ca fiind realiste: - rezultatele școlare obținute de elevi până acum nu le permit să opteze pentru învățământul liceal; - oferta de locuri de muncă la nivelul județului Bacău se adresează cel mai adesea absolvenților de învățământ profesional (croitorie, mecanici auto, comerț etc.); - sistemul de valori al tinerei generații s-a schimbat foarte mult: „elevii sunt mult mai pragmatici, se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
, Eusebiu (7.X.1910, Udești, j. Suceava - 27.VIII.1965, București), poet, prozator și traducător. Fiu al unor țărani, Ion Camilar și Natalița (n. Motrici), C. și-a întrerupt în 1926 (din cauza sărăciei, care i-a întunecat copilăria) studiile liceale, începute la Suceava, traversând apoi o lungă perioadă și mai grea, când și-a câștigat existența cu slujbe umile. Nici când lucrează în redacția unor periodice ieșene - „Chemarea” (1935), „Iașul” (1938-1940), „Voința” (1941), „Cetatea Moldovei” (1942), nici după căsătoria cu
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
CÂNDEA, Virgil (29.IV.1927, Focșani - 16.II.2007, București), istoric literar, editor și traducător. Este fiul Elenei (n. Gruianu) și al lui Lucian Cândea, ofițer. La București, face studii liceale la Colegiul „Sf. Sava” (1938-1945) și studii universitare: Facultatea de Drept (1945-1949), Facultatea de Filosofie (1946-1950), Facultatea de Filologie, secția studii clasice (1950-1952), Institutul Teologic Universitar (1951-1955). Își ia doctoratul în filosofie, cu teza Filosofia lui Dimitrie Cantemir (1970). Optând
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
Iorga. Relațiile sale de rudenie, mai mult sau mai puțin apropiată, sunt impresionante: domnitorii Barbu Dimitrie Știrbei și Alexandru I. Cuza, scriitoarele Anna de Noailles și Martha Bibescu, pictorul Th. Pallady. Până în 1909, C. trăiește la Viena. Își face studiile liceale în Elveția, la Montreux și Lausanne, luându-și diploma de bacalaureat în 1916, în țară, la „Sf. Sava”. În timpul războiului (1917-1918) se înrolează ca artilerist, luând parte la luptele ce se dădeau în Carpații Orientali. După demobilizare pleacă, în 1919
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
CĂPRARIU, Alexandru (20.XII.1929, Cluj - 4.II.1988, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Mariei (n. Rusu) și al lui Alexandru Căprariu, funcționar. Face la Cluj studiile liceale și Facultatea de Filosofie, absolvită în 1952. Elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu” în 1951-1952, este exmatriculat pentru lecturi interzise din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Debutează cu poezie în „Almanah literar” în 1949 și colaborează la „Steaua”, „Tribuna
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]