8,611 matches
-
vedere în principal îndemnurile la unitate a teoriei cu practica, a forțelor culturale cu forțele de muncă, a inteligenței cu masele. Gnoza este un elitism individualist: gnosticul se ridică prin știința viziunii în Dumnezeu și nu se gîndește decît la mîntuirea sufletului său. Marxistul își umilește știința în fața "ignoranților", și o mîntuire solitară nu are sens pentru el. Acolo unde cultul platonician rupe punțile cu lumea profană instaurînd inițierea și cultul misterului, marxismul și-a petrecut timpul creînd legături. Reprezentarea misterelor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
forțelor culturale cu forțele de muncă, a inteligenței cu masele. Gnoza este un elitism individualist: gnosticul se ridică prin știința viziunii în Dumnezeu și nu se gîndește decît la mîntuirea sufletului său. Marxistul își umilește știința în fața "ignoranților", și o mîntuire solitară nu are sens pentru el. Acolo unde cultul platonician rupe punțile cu lumea profană instaurînd inițierea și cultul misterului, marxismul și-a petrecut timpul creînd legături. Reprezentarea misterelor teoretice și vulcanizarea arhivelor plonjează într-un anume fel în mistica
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
credinței din amvon la profesiunea de credință din curtea interioară, de la o propagandă religioasă la o propagandă politică. Prin intermediul registrelor, al codurilor, al rolurilor și regulamentelor etc., statul își inventariază oamenii și își contabilizează bogățiile. La început, exaltată de imperativele mîntuirii individuale, tipăritura ajunge pe foaie de impozitare. Ne-am obținut accesul la scris prin intermediul religiei, dar tipăritura ne va elibera de asta. Pentru a ne propulsa pe orbita politicului. Tranziția de la tipărituri la audiovizual corespunde trecerii de la Școală la Întreprindere
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sclav legat de o roată. Cercurile noastre sînt desenate din linii punctate: sărim printre ele cu destulă veselie, la prima vedere. "Se învîrte!" este o marcă a satisfacției, un indice de performanță. Dar întoarcerea unui Etern new-look, fără promisiune de mîntuire ori certitudine a învierii, fără vector sau finalitate, să spunem roata cosmică fără sufletul ori zeii corespunzători, va fi timpul celor mai mari disperări. Deci o reîntoarcere la perioada de dinaintea Reformei, la cușca medievală. Sfîrșitul revoluțiilor, începutul revoltelor, convulsiilor și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
paralel cu acela x y z t t’. Ridicarea conștiinței individuale dincolo de planul spațio temporal empiric revine la oprirea ciclului transmigrației și se poate realiza prin: − cunoaștere (Atman) - de fapt intuiție -, ca o pătrundere directă, nemijlocită a Adevărului; − iluminare (Buddha); − mântuire și “altoirea” Principiului Hristic . Iată cum prințul Gautama, din clanul Sakyamuni, cel care va deveni mai târziu Buddha, le a vorbit primilor călugări despre modul în care și-a ridicat propria conștiință individuală: “A venit un timp, o monahilor, când
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cu zeul de altă “culoare”) mai aduce în discuție un aspect deosebit de interesant privind raportul dintre o religie de stat, a națiunii, cinstind un zeu recunoscut de toți aceia ce fac parte din națiune, deci un element de coeziune implicând mântuirea colectivă a acesteia și o religie ce cinstește un zeu universal, în numele căruia se poate mântui oricine și oriunde, în mod individual, rupând coeziunea națiunii (exemplu creștinismul).</footnote> decât a ta ni se pare un nonsens”. </footnote>, pentru că “fiecare rasă își
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
salt calitativ: omul devine inițiat, iar acesta se reîncarnează doar în planul astral (v. fig. II.16). Deci Toma d’Aquino admite existența corpului astral. Un alt element ce face parte din scenariul reîncarnării (generalizate) este poziția lui Augustin asupra mântuirii pe care, citând-o după , o vom comenta în spiritul secțiunii de față: “Dumnezeu a hotărât de la începuturi cine se va mântui și cine nu, și el acordă grația prin decizie eternă. Numărul predestinaților (numerus praedestinatorum) este fix și același
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
un aranjament prin stăruințe ori favoruri care trebuiesc să facă din el o excepție, un privilegiat" (Ralea, 1997: 77). După asta situația generală nu-l mai privește. Ideea apare și la Cioran când subliniază frecvența foarte mare a încercărilor de mântuire individuală, specifice destinului singuratic. Deși avem probleme similare, există practica identificării soluțiilor individuale (biografice), ceea ce conduce la o rată extrem de scăzută a ceea ce am putea numi "productivitate" socială. Spiritul tranzacțional ar fi și el semnificativ, în sensul că totul poate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
se atribuiau prea multe defecte. El trăiește un hedonism ascetic. S-a bucurat de succes în timpul vieții. Practicile epicuriene s-au prelungit sute de ani după moartea filosofului. Epicur (cel care ajută) pare predestinat de propriul nume să contribuie la mântuire. El luptă împotriva a tot ceea ce generează frică, durere, suferință. Ansamblul operei sale decurge din preocuparea unică a eradicării negativității și a definirii pozitivității ca realizare a păcii sufletului și a trupului. Epicur aduce elogii prudenței, cumpătării, prieteniei și râsului
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
dreptatea și caritatea. "Etica" este lucrarea la care a trudit de la 28 de ani, toată viața. Cartea va apărea postum, semnată doar cu inițialele. Are cinci părți (despre Dumnezeu, natura și originea spiritului, natura sentimentelor, libertatea umană). Lucrarea propune o mântuire personală. Trebuie ajuns la conștiința de sine, de Dumnezeu și a lucrurilor. Să știm cine suntem, ce suntem, cum gândim, pasiuni, dorințe. Este proiectul prin care individul își poate găsi locul în lume, în real, rațiunea de a fi împreună cu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
în afara: „purcederea”, pe de o parte, și „numele care se deduc din lucrarea providenței divine”, pe de altă parte. Numele divine sunt Binele, Frumosul, Lumina și Iubirea (cap. III-IV), Ființa (cap. V), Viața (cap. VI), Înțelepciunea (cap. VII), Puterea, Dreptatea, Mântuirea, Inegalitatea (cap. VIII), Măreția, Micimea, Identitatea, Diversitatea, Asemănarea, Neasemănarea, Repaosul, Mișcarea, Egalitatea (cap. IX), Timpul și Veșnicia (cap. X), Pacea (cap. XI), Sfanțul sfinților, Regele regilor, Domnul domnilor, Dumnezeul dumnezeilor (cap. XII), Unul (cap. XIII), „unitatea tuturor atributelor pozitive ale
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
93; 35, 8/7), iar călăuzirea e dar și totodată răsplată pentru primirea adevărului (74, 31) sau pentru căința (13, 27). Bineînțeles că numai „Călăuzitorul” a fost reținut printre „numele frumoase” ale lui Dumnezeu. Semnificație de bază: călăuzitor (pe calea mântuirii). 2.1.12.2. al-Mubn, desi apare foarte des în Coran, nu îi este aplicat lui Dumnezeu decât o singură dată, la v. 24, 25, în care se spune că cei necredincioși își vor lua plata și vor ști
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acest răspuns și de faptul că forma verbală folosită are și valoare de viitor, expresia ar mai putea fi înțeleasă că: „Eu sunt prezent, cu voi, precum veți vedea”, căci Dumnezeu avea să se reveleze treptat de-a lungul istoriei mântuirii tocmai prin această istorie. În acest sens, formularea din Apocalips 1,4.8: „Cel care este și Cel care era și Cel care vine” este o dezvoltare a formulării din Ex 3,14. Iar Rași, exeget evreu din Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
YHWH ’Är l (Mih 7,8): „Nu te bucură de mine, vrăjmașa mea, căci dacă am căzut, mă scol, iar când stau în întuneric, Domnul este Lumina mea.” (G-R) YHWH ’Är we-yișe‘ (Ps 27/26,1a): „Domnul este Lumina și Mântuirea mea.” (t.n.) Metaforă luminii, tot o metaforă universală, vorbeste despre Dumnezeu-călăuzitorul. În Biblie, ea are întotdeauna în subtext călăuzirea minunată din vremea exodului, cănd Dumnezeu lumină drumul evreilor noaptea prin pustiu din stâlpul de foc: We YHWH holQk li-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h (Ex 13,21): „Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea printr-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, ca să meargă și ziua și noaptea.” (C) Această lumină călăuzește spre mântuire. Dar ea se poate transforma și în foc nimicitor, după cum afirmă oracolul lui Isaia împotriva asirienilor: We-h"y"h ’Ar Yiœer"’Ql le-’Qš ó Qe:ÄšÄ le-leh">"h (Is 10,17a): „Lumină lui Israel se va preface în foc
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
făptuise lucruri mari în Egipt.” (t.n.) Acest participiu prezent al formei verbale hip‘îl de la radicalul YŠ‘, se comportă ca un substantiv. După cum se observă din exemplele citate, este adesea însoțit de un pronume-sufix care indică beneficiarul acțiunii de mântuire înfăptuite de Dumnezeu. Sinonime cu acest nume sunt cateva expresii formate dintr-un nume divin generic în anexiune cu unul din substantivele abstracte de la aceeasi rădăcina YŠ‘, si anume, yQša‘ (masculin), sau yešó‘"h (feminin), cu semnificația „mântuire”, construite și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acțiunii de mântuire înfăptuite de Dumnezeu. Sinonime cu acest nume sunt cateva expresii formate dintr-un nume divin generic în anexiune cu unul din substantivele abstracte de la aceeasi rădăcina YŠ‘, si anume, yQša‘ (masculin), sau yešó‘"h (feminin), cu semnificația „mântuire”, construite și ele cu pronume sufix: k š"k"ƒaÖ ’ElohQ yiš‘ek we-Țór m"‘uzzek lo’ z"kart... (Is 17,10a): „Căci ai uitat pe Dumnezeul mântuirii tale și de Stâncă scăpării tale nu ți-ai adus aminte...” (t
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
rădăcina YŠ‘, si anume, yQša‘ (masculin), sau yešó‘"h (feminin), cu semnificația „mântuire”, construite și ele cu pronume sufix: k š"k"ƒaÖ ’ElohQ yiš‘ek we-Țór m"‘uzzek lo’ z"kart... (Is 17,10a): „Căci ai uitat pe Dumnezeul mântuirii tale și de Stâncă scăpării tale nu ți-ai adus aminte...” (t.n.) wa-’an ba-YHWH ’ațappeh ’ăl"h lQ’lohQy yiš‘ (Mih 7,7): „Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeul mântuirii tale și de Stâncă scăpării tale nu ți-ai adus aminte...” (t.n.) wa-’an ba-YHWH ’ațappeh ’ăl"h lQ’lohQy yiš‘ (Mih 7,7): „Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele.” (C) HinnQh ’Pl yešó‘"Ö ’e>”aƒ we-lo’ ’epeƒo: k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme, căci tăria mea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Mih 7,7): „Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele.” (C) HinnQh ’Pl yešó‘"Ö ’e>”aƒ we-lo’ ’epeƒo: k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme, căci tăria mea și laudă mea e Domnul și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme, căci tăria mea și laudă mea e Domnul și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu el, omul Vechiului Testament se gândește la Dumnezeu că salvator din primejdii și strâmtorări. Abia în Noul Testament mântuirea va dobândi conotația eshatologica pe care o are
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mea e Domnul și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu el, omul Vechiului Testament se gândește la Dumnezeu că salvator din primejdii și strâmtorări. Abia în Noul Testament mântuirea va dobândi conotația eshatologica pe care o are pentru creștini și numele de Mântuitor îi va fi aplicat lui Isus Hristos 238. Semnificație: salvator al credinciosului sau al poporului din primejdii și necazuri. 3.1.16.2. Go’el: „cela ce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Răscumpărător” e perceput că sinonim cu „Mântuitor”, ambele fiindu-i des aplicate lui Hristos în Noul Testament. De aici și fluctuația constatată în traducerile românești. Se pierd astfel conotații importante mai ales pentru cariera acestui cuvânt în traducere grecească, în Noul Testament: „mântuirea” nu implică neapărat un preț pe care trebuie să-l plătească cel care o efectuează. Ea consemnează doar efectul acțiunii acestuia asupra beneficiarului: izbăvirea lui, dar nu și nuanță de solidaritate familială și sacrificiul pe care îl face agentul de dragul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]