6,722 matches
-
Poate nu sunteți tot astfel, tot escepții amîndoi? Rațiune întrupată, tu... Ascultă, fată hăi, Ce sunteți copii... Sau altfel; fiți copii însă nu răi, Nu copilăroși, nu astfel, urmați inimelor voastre: Numai inima-i isvorul fericirii vieții noastre. Lasă inima, mătușă... Cum gândești să mă abați De l-a mea făgăduință?.. Bine fată, nu vă dați. Dar ți-oiu spune încă una... Escelența e bătrână Și e plină-de podagră, îmblă tot cu cîrja-n mână. 78. CRISTALOGRAFIE (1879) Când aduce blonda Liză
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
doar ar găsi vun deminutiv care să îndulcească pe crudul Vasile, dar nu era chip: Vasilică - ce idee! Vasilache - gregar *! Lică - comun! Ică - copilăros de tot. Silli! Te iubesc. Ah! *** sfânt nume! înțeleaptă și nebună, crudă și dulce Ei, dragă mătușă. Că eu am fost cu tine, da' tu n-ai fost cu mine. Apoi măcar tot haide. Se-neca spuind la minciuni nu alta. Nu osos și aspru, ci format ca din marmură vânătă, un adevărat nas de ceară *. 1040
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-i vorbește: - Hai bebe, mănâncă, te rog! O superi pe mămica! Dar ,,bebe,, nu ascultă și scâncește întruna. Profitând de neatenția celor mari ia hotărâtă un lemn subțire de la sobă și îl ridică să lovească copilul. Din fericire o vede mătușa care, din doi pași îi prinde mânuța și-o întreabă, - Mioara, ce făceai cu lemnul ăsta? - Eu dădeam na-na lui bebe că nu mănâncă ! De ce o supără pe mama ? Părinții nici nu mai au putere să râdă sau să se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
-Dumnezeu te-a scăpat copilul meu, ți-am făcut foc în cameră iar baba mea ți-a pregătit o supă caldă. -Mulțumesc moșule, îi spuse Radu zâmbind. într-adevăr în cameră ardea un foc bun. Nu după multă vreme intră mătușa Ana, pentru că așa-i spunea el, care se bucură și ea văzându-l. -Radu, pregătește-te că-ți aduc mâncarea. -Da sigur, mulțumesc mătușă Ana. Radu se simte recunoscător față de cei doi bătrâni că nu-l asaltează cu întrebări care
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
spuse Radu zâmbind. într-adevăr în cameră ardea un foc bun. Nu după multă vreme intră mătușa Ana, pentru că așa-i spunea el, care se bucură și ea văzându-l. -Radu, pregătește-te că-ți aduc mâncarea. -Da sigur, mulțumesc mătușă Ana. Radu se simte recunoscător față de cei doi bătrâni că nu-l asaltează cu întrebări care acum l-ar incomoda. -Andrei ne-a inștiințat că astăzi vii acasă. -Da, mă bucur. De îndată ce servi masa Radu adormi, în cameră fiind cald
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
deși se temea puțin de soțul ei, dar pentru că era pentru întâia oară când Angela o rugă ceva plângând, rămase foarte mișcată și nu o putu refuza. Ramona Brădescu îi vorbea din când în când lui Ionuț despre o mătușă de la Târnăveni care cândva va veni să-l vadă. Ea nu vroia ca Ionuț să crească fără a ști absolut nimic de Angela, fiind convinsă că mai devreme sau mai târziu va trebui să-i explice toată situația. Nu dorea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
pe care nu o cunoștea i se adresă pe nume: - Ionuț, sigur ai auzit de mine, sunt tanti Angela, am vrut doar să te cunosc. Destul de timid și cu privirea în jos, Ionuț zise: -Mi-a vorbit mama mea despre o mătușă cu numele Angela de la Târnăveni. -Eu sunt dragul meu, primește acest pachet, mam gândit să-ți fac un cadou, fiind iarnă ți-am adus un fular și o pereche de mănuși dar nu numai, am mai pus și dulciuri, sper
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
știut chiar de la Început că era ceva În neregulă la tine. Apoi a fost bebelușul. Un mic frățior. Pe tine nu te interesa prea mult, dar toată lumea Îl iubea pe bebelușul ăsta, pe frățiorul tău Steven. Tatăl tău, unchii și mătușile tale, toți Îl iubeau pe acel copil. Tu te-ai gândit că dacă Îl iubești și tu, ei o să-și dea seama că ești un băiat bun și că te-ar putea iubi și pe tine. Te-ai uitat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de situație, fie că este vorba de un ritual creștin, fie că este vorba doar de o practică străveche, cum este turnarea cositorului, icoana se trasformă într-un mijlocitor între lumea de aici și lumea de dincolo. Nenumărate gesturi ale mătușii Catinca fac trimitere la acest fapt: în timpul ritualului face cruce uitându-se spre icoană, face trimitere adesea la Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cositorul. Cadrul de bază cuprinde câteva din gesturile și atitudinile acesteia. Secvența nr. 7 03.59-06.07 Secvența reprezintă în fapt debutul ritualului: focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat? Di la o babă bătrână di la Frunzăni. Am
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat? Di la o babă bătrână di la Frunzăni. Am adus-o pentru nacazu' meu, pentru chinu' meu, c-am avut un copchil bolnav. Paisprezece ani am chinuit cu el, să știi mata
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o mai avut leac." Toate instrumentele care contribuie la realizarea ritualului, inclusiv cositorul, trebuie să intre în contact cu focul încă de la debutul practicii. Asemenea oricărui specialist care stăpânește secretele focului, ale topirii cositorului și ale utilizării instrumentelor de descântec, mătușa Catinca explică, cum nu se poate mai clar, că acest "meșteșug" nu este unul oarecare. El este dobândit în urma petrecerii unui timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o simbolistică aparte. Ele sunt descântate la un fierar. Acesta, la rândul său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și curat. El va lucra sau va descânta instrumentele într-o noapte cu lună plină, dezbrăcat până la brâu și numai cu mâinile la spate. Imaginea acestui
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
iasî tot una mai înainti, (...) o sărit. Și cu asta mânuiesc eu cosâtoru matali." Secera își are propria sa istorie. O întâmplare petrecută la munca câmpului pare să-i fi pecetluit definitiv destinația. Ea taie, separă, desface răul și, spune mătușa Catinca, aduce sporul în casă și bucurii. Secvența nr. 12 08.30-09.00 Dacă sî bat acasă, iesî cî sî bat șî că au vălmășâie, cî au harcât șî panaramă. Dacă-i lucru' cel rău pi dânsu' iasâ niști șărchi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
contorsionate). Pe de altă parte, practica este utilizată pentru a reinstala echilibrul în viața, familia și existența socială a clientului. În general, bolile, problemele individuale și sociale sunt evaluate ca fiind generate de intervenții negative. Cauza lor este, așa cum destăinuie mătușa Catinca, una exterioară. Ea se manifestă cel mai adesea ca o tulburare a ordinii și echilibrului (fizic, psihic, social) de care se bucura individul înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
departe. La limită, putem spune că, cel puțin unii dintre noi, trăim într-un univers de semne și simboluri. Gândirea simbolică pare să mai funcționeze și astăzi după tiparele tradiționale în unele spații culturale. Secvența nr. 17 11.52-12.17 Mătușa Catinca descântă și cositorul aflat la topit pe plită. "Tatăl nostru..." (face cruce peste vasul cu cositor) Mihai Valentin, de-a ci di dus, di făcut, di răușât, sî deie Dumnezău sî răușască ci ari el în inimă șî ci ari
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semnificație, un rost. Prosopul trebuie așezat pe cap, dar pe față și nu pe dos. De ce? Pentru că există o dualitate a reprezentării: fața primește conotații pozitive, spatele sau dosul, conotații negative. Dacă prosopul este așezat pe față, ne-a explicat mătușa Catinca mai târziu, atunci și semnele se arată bine și dezvăluie adevărul. Altfel, totul se întâmplă pe dos. Secvența nr. 19 12.39-14.47 Mătușa Catinca interpretează formele ieșite în cositor: "Ei, Valentin Mihai, unde vrei mata să pleci mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pozitive, spatele sau dosul, conotații negative. Dacă prosopul este așezat pe față, ne-a explicat mătușa Catinca mai târziu, atunci și semnele se arată bine și dezvăluie adevărul. Altfel, totul se întâmplă pe dos. Secvența nr. 19 12.39-14.47 Mătușa Catinca interpretează formele ieșite în cositor: "Ei, Valentin Mihai, unde vrei mata să pleci mai diparti oleacă? În străinătate. În străinătati uiti, pleci netali, pleci la un drum diparti. Banii iștia tăți îi câștigi netali. Ia uiti, ia uiti cum
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bani îți chică. Gându' după bani din ci în ci mai mulți. Da să știi că-ț dă Dumnezău mai bini. Aista, plodu' di mâță îl dăm în foc." Prezența intrigilor, a invidiei și a răului este întruchipată, în opinia mătușii Catinca, de o formă plată, asemenea unui bănuț care prezintă mai multe asperități. Pentru subiectul nostru, aceasta este întruchiparea răului în pisică. Astfel de reprezentări și valorizări negative ale pisicii (semn al diavolului, al ghinionului, al ceasului rău) se întâlnesc
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
topirii cositorului. Secvența nr. 25 17.29-17.36 Stop-cadru pe formele cositorului care sunt interpretate și pe gesturile mâinilor. Secvența nr. 26 17.37-17.53 O prezentare finală a instrumentelor divinatorii. Secvența nr. 27 17.54-18.02 Stop-cadru pe imaginea mătușii Catinca. Secvența nr. 28 18.03-18.09 Surprinderea tehnicii turnării cositorului pe cap în reluare. Secvența nr. 29 18.10-18.18 Stop-cadru pe actul interpretării unor semne pe care le-am prezentat mai sus. Secvența nr. 30 18.19-18.22
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
probabil tot nesemnalate, deși se pare că ele erau frecvente în Sparta antică (Hall 1890:63). Există, totuși, convingerea răspîndită că adulții ar trebui să-i descurajeze pe copii de la mărturisirea permanentă a adevărului gol-goluț, ca de exemplu a spune "Mătușa Martha e grasă" sau "Unchiul John are chelie", după cum observă Alexander (1987:198). Dacă se referă numai la adulți, Ekman (1985:279) ar putea avea dreptate cînd afirmă că "o școală pentru mincinoși ar fi inutilă", însă copiii trebuie să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
trist, timid); Activități de formare și educare a propriilor trăiri afective. 2. Relații de adaptare, integrare în micro și macrogrupuri sociale a) Relații de familie Cunoașterea relațiilor corecte cu membrii familiei (mama, tata, bunici, frate, soră și a rudelor apropiate, mătușă, unchi, văr). a. Cunoașterea numelui, vârsta, data nașterii (proprii și ale părinților); b. Cunoașterea profesiei și locului de muncă al părinților, fraților, surorilor; c. Activități gospodărești în familie: autoservire, curățenia încăperilor, pregătirea dejunului, îngrijirea copiilor mai mici, a plantelor, a
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
limba lui Molière cu sprijinul profesorului Maurice Escoffier de la École des Sciences Politiques**. Sejurul parizian a alternat cu șederi prelungite la Curtea din Stuttgart a unchiului său matern, regele Wilhelm II al Württemburgului (ultimul suveran din această dinastie) și a mătușii Charlotte. La Neustrelitz se întîlnește cu nonagenara sa mătușă Augusta, Mare Ducesă, văduvă de Mecklenburg-Strelitz, apoi se duce în Thuringia unde vînează cerbi în compania unchiului său Karl Eduard, duce de Saxa-Coburg-Gotha, al doilea duce de Albany, și își încheie
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
École des Sciences Politiques**. Sejurul parizian a alternat cu șederi prelungite la Curtea din Stuttgart a unchiului său matern, regele Wilhelm II al Württemburgului (ultimul suveran din această dinastie) și a mătușii Charlotte. La Neustrelitz se întîlnește cu nonagenara sa mătușă Augusta, Mare Ducesă, văduvă de Mecklenburg-Strelitz, apoi se duce în Thuringia unde vînează cerbi în compania unchiului său Karl Eduard, duce de Saxa-Coburg-Gotha, al doilea duce de Albany, și își încheie periplul teutonic la Palatul Regal din Berlin unde Kaiserul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Duce de Mecklenburg-Strelitz, Friedrich-Wilhelm și soția sa, prințesa Augusta Sophia, Frederik, prințul moștenitor al Danemarcei (viitorul rege Frederik VIII), Arthur William, ducele de Connaught (unchiul său patern), prințul Adolphus von Teck (unchiul său matern) și Louise Victoria, ducesă de Fife (mătușa sa paternă). Care este explicația faptului că primul nume al pruncului a fost Albert? Ziua de 14 decembrie era ziua în care, cu 34 de ani în urmă, murise prințul-consort Albert. Conștient de existența acestei coincidențe nefericite și neștiind care
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]