4,894 matches
-
2. Familia VESPERTILIONIDAE (Gray, 1821) Familie din ordinul Chiroptera, subordinul Microchiroptera, cuprinde 5 subfamilii, 37 genuri și 320 specii. Din punct de vedere numeric este cea mai mare familie din ordinul Chiroptera și a doua după familia Muridae - Rodentia, dintre mamifere. Urechile pot fi de conformații și dimensiuni diferite. În toate cazurile tragusul este bine dezvoltat. Configurația aripilor variază mult în funcție de strategia de zbor a liliacului. Coada este aproape întodeauna acoperită de uropatagiu. În stare de repaus este încovoiată spre abdomen
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
În exemplul anterior, acest timp este de 6,5 ore, adică jumătate din durata activității nocturne. La majoritatea speciilor, procentul este însă mai mic, de doar 4 20%. Limitarea câmpului acustic. Acesta este mult mai restrâns decât câmpul vizual al mamiferelor, fiind concentrat pe direcția de zbor.Pentru a avea informații asupra împrejurimilor, liliacul trebuie să emită ultrasunete mutiple, succesive, în direcții diferite. Limitarea distanței de detecție. Dat fiind faptul că semnalele sunt atenuate de aer, mai ales în condiții de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la 12% în martie și 8% în aprilie, iar cele ale femelelor, de la 25% la 8%, ajungând în aprilie la 4%. Utilizarea grăsimilor este tributară unui aport crescut de oxigen și a unui număr mare de eritrocite comparativ cu celelalte mamifere. Aceste schimbări profunde în metabolismul liliacului hibernant sunt însoțite de mecanisme homeostatice perfecționate. La aceeași specie, cantitatea de Ca++ și de K+, ioni cu acțiuni antagoniste, se menține constantă atât în hibernare, cât și în faza activă (Pora et al
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
În Africa de Est, liliecii cu epoleti polenizeaza baobabii. Acest faimos gigant al Africii cu flori care se deschid la apus si cad la rasarit, depinde de lilieci pentru polenizare si hraneste si adaposteste o întreaga comunitate de pasari si mamifere. Dupa cum subliniaza Dr. Merlin D. Tuttle, de la Bat Conservation International, liliecii reprezinta o “specie cheie”: acolo unde sunt distrusi acesti polenizatori, disparitia lor provoaca un val de extinctii în lant. Cel mai important aspect este faptul ca scaderea drastica
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
are asupra sănătății umane. Liliecii reprezinta o sursa minora de pericol pentru sanatatea umana daca facem abstractie de turbare si de histoplasmoza, ambele boli fiind transmise de catre lilieci numai în arii restrânse din America tropicala si subtropicala. Turbarea. Ca majoritatea mamiferelor, liliecii pot contracta turbarea dar, deocamdata, turbarea vehiculata de lilieci nu a facut decât trei victime în Europa (în Rusia si în Finlanda). Liliecii vampiri (genul Desmodus) din America Latina datorita faptului ca se hranesc cu sânge, sunt responsabili de infectia
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
descrie creierul uman ca fiind constituit din trei creiere: trunchiul cerebral, moștenire de la creierul reptilian, sediu al funcțiilor de bază (foame, sete, atac și apărare, reproducere); sistemul limbic, sediu al memoriei și automatismelor; cortexul asociativ, care nu există decît la mamiferele superioare, sediu al imaginației, creației și inovației. Jacques Robin estimează că, dacă noțiunea de PNB (produs național brut) a putut deveni o obsesie mistuitoare, acest lucru s-a întîmplat grație intoxicării sistemului limbic al oamenilor: memoria și automatismele lor au
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de reținut se numără: a. Se știe acum că modul de funcționare a creierului la homo sapiens corespunde în realitate funcționării a trei "creiere" care s-au suprapus în ordinea apariției în evoluția speciilor (McLean, Laborit): creierul reptilian (...), creierul vechilor mamifere (memorie și automatisme) și al treilea creier, cel mai recent, care s-a dezvoltat, conform termenilor lui Leroi-Gourhan, datorită "destupării progresive a teritoriilor prefrontale", ceea ce i-a permis lui homo sapiens să lege din ce în ce mai mult activitatea motorie, al cărei element
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Caius Plinius Secundus (Pliniu cel Bătrân) amintește în „Istoria naturală” de pedeapsa cu moartea aplicată în Thessalia celui vinovat de uciderea berzei (ocrotită datorită consumului de șerpi veninoși). În imperiul mongol, hanul Kubilay (1214-1294) a interzis vânarea păsărilor și a mamiferelor în perioadele lor de reproducere. Regii și principii din Europa evului mediu ocroteau peisaje și animale în teritoriile pe care le stăpâneau. De ex., în Polonia, regele Boleslaw Chrabry (967 1025) a pus sub pază vânatul și unele păduri; vânarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
al Patrimoniului mondial). În Africa, presiunea demografică este mai slabă iar rezervațiile naturale permit protejarea unor ansambluri biologice complexe desfășurate pe suprafețe extinse. Cel mai vechi parc este parcul Național Krüger (21.500 km2) din Republica Sud-Africană, ce adăpostește numeroase mamifere mari, ca și specii de: pești (49), arbori și arbuști (404), ierburi (224), mamifere (147), păsări (492), reptile (118), amfibieni (34). În Zair există parcul național Albert (800.000 de hectare), ca rezervație integrală ce adăpostește gorile de munte, elefanți
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
protejarea unor ansambluri biologice complexe desfășurate pe suprafețe extinse. Cel mai vechi parc este parcul Național Krüger (21.500 km2) din Republica Sud-Africană, ce adăpostește numeroase mamifere mari, ca și specii de: pești (49), arbori și arbuști (404), ierburi (224), mamifere (147), păsări (492), reptile (118), amfibieni (34). În Zair există parcul național Albert (800.000 de hectare), ca rezervație integrală ce adăpostește gorile de munte, elefanți, hipopotami, antilope, bivoli etc. Parcurile din Kenya (de ex., Nairobi) permit accesul vizitatorilor. În
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
poluante); * biologică (ex., introducerea unor specii străine, pescuitul etc.). Ca indicatori de presiune se calculează: * afectarea habitatului și modificarea stării naturale a terenului, în valoare absolută (km2) sau ca pondere din total (%); * ponderea din totalul speciilor cunoscute a speciilor de mamifere amenințate, păsări amenințate, reptile amenințate, amfibieni amenințați, pești amenințați etc. În mod deliberat sau accidental, oamenii au transportat mii de specii la distanțe mari față de centrul lor biogenetic sau arealele naturale de răspândire. Unele din aceste specii s-au dovedit
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Omul a intervenit în echilibrul ecosistemelor acvatice prin supraexploatarea resurselor acestor ecosisteme. Vânătoarea intensă a unor specii de animale a condus la decimarea sau chiar extincția acestora. Au dispărut de pe Terra (în ultimii 400 de ani) 120 de specii de mamifere și 150 de specii de păsări iar alte 660 de specii sunt pe cale de dispariție (Fig. 4). Pasărea moa (apteră uriașă) a fost distrusă de către maori cu puțin înainte de venirea europenilor în Noua Zeelandă. Porumbelul migrator nord-american forma colonii uriașe în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
secolului al XIX-lea zborul său transforma lumina zilei în amurg; spre 1900 era stârpit. Pasărea dodo (Raphus cucullatus) a dispărut din Mauritius în anul 1680; bourul (Bos taurus primigenius) a dispărut din Europa în anul 1627. Vaca de mare (mamifer din Ordinul Sirenieni), descoperită în 1741 lângă arhipeleagul Comandore din Marea Behring, a fost stârpită de corăbieri (pentru carnea ei) în numai 27 de ani. Ultimul exemplar a fost găsit în 1768. Circa un milion de specii sunt amenințate cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
corăbieri (pentru carnea ei) în numai 27 de ani. Ultimul exemplar a fost găsit în 1768. Circa un milion de specii sunt amenințate cu dispariția în cursul acestui secol. Numai în secolul al XIX-lea au dispărut 71 specii de mamifere, majoritatea fiind vânate pentru trofee. De ex., bizonul nord-american număra în epoca colonizării Americii de Nord circa 60 milioane; în 1850 existau circa 50 milioane de exemplare, în 1870 rămăseseră 5,5 milioane iar în 1895 numai 800 exemplare. Specia se refăcuse
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de declin al capturilor. După ce populația adultă este epuizată, pescuitul se extinde asupra tineretului, ducând la scăderea numărului de indivizi ai acestor specii (de ex., sardelele din Oceanul Pacific, merlanul din Oceanul Atlantic, heringul din Marea Nordului și din Canalul Mânecii). Cetaceele și alte mamifere marine de talie mare cunosc o situație chiar mai dramatică. Un alt risc constă în exploatarea resurselor marine pe baza unor evaluări exagerate care se datoresc necunoașterii complexității rețelelor trofice; de ex., krill-ul - crustacee exploatate industrial (50 60 milioane de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
78% au drept cauză pierderea habitatului (Fig. 4), 28% speciile exotice introduse, 12% supraexploatarea. * la amfibieni, 77% au drept cauză pierderea habitatului, 14% speciile exotice introduse, 29% supraexploatarea. Uneori, amenințarea este reprezentată de un complex de cauze. Multe specii de mamifere marine au dispărut ca urmare a vânării lor în masă. Primele victime au fost: sirene, foci, cetacee. Sirena lui Steller (Hydromamalis stelleri) descoperită în anul 1712 în Marea Okhotsk a fost exterminată în numai 25 de ani. Datorită vânătorii excesive
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
borealis, Megaptera novaeanglie) și cașaloți (Physeter catodon). Ca un corolar pozitiv, scăderea numărului de balene a dus la o creștere majoră a cantității de krill din mările nordice, crustacee euphausiidae ce reprezentau cea mai mare parte de hrană pentru aceste mamifere acvatice. Unele specii de cetacee au fost vânate până la extincție iar altele până când nu a mai fost rentabil (extincție economică) (Tab. 2). 1.3 Strategia pan-europeană asupra diversității biologice Inițiativele Natura 2000 și EmeraldConvenția de la Berna sunt principalele instrumente
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Natura 2000 și programului paralel Emerald (sub Convenția de la Berna) a fost implementată o rețea ecologică pan europeană. Rețeaua “Natura 2000” cuprindea în 2002 circa 15.000 de situri, acoperind circa 15% din teritoriul UE. Numai 40 de specii de mamifere și păsări (0,08%) din cele 50.000 de specii de vertebrate existente sunt domesticite. 15 specii de plante (0,03%) din cele 50.000 comestibile asigură 90% din necesarul de energie; 2/3 din acesta este furnizat de trei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în ultima perioadă, reduceri care nu au afectat însă nivelurile optime ale efectivelor stabilite prin cercetări științifice de specialitate. Din circa 8600 de specii de păsări existente în lume, în jur de 300 se regăsesc în Delta Dunării. Speciile de mamifere existente (aproximativ 100) sunt similare celor din Europa Centrală. Producția de pește în lacuri și râuri s-a diminuat mult, mai ales datorită poluării, scăderii interesului față de această activitate și acțiunilor de braconaj. Pădurile reprezintă în primul rând o valoare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
codrul Slătioara din Bucovina; pădurea regală Sinaia, pădurile din Retezat). Dimitrie Cantemir amintea în lucrarea sa Descriptio Moldaviae animale precum: bourul, zimbrul, tarpanul (calul sălbatic basarabean) - specii dispărute între timp. În România au dispărut în ultimele secole câteva specii de mamifere și păsări, în special răpitoare mari (Tab. 4). Au dispărut deja 74 specii de plante, 39 sunt amenințate, 171 sunt vulnerabile iar 1253 sunt rare. 2.3 Strategii în domeniul biodiversității Legea 137/1995 prevede că protejarea unor specii rare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul învelișului vegetal, putându-se astfel vorbi de fauna pădurilor de foioase, fauna de silvostepă, fauna de luncă și cea acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
agilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: caprimulgul (Caprimulgus europaeus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), capîntortură (Jynx torquilla), pițigoii (Parus sp.), mierla (Turdus merula), pupăza (Upupa epops); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
agilis), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), mierla (Turdus merula), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]