13,652 matches
-
Souvestre, Doctorul negru, după Anicet-Bourgeois și Philippe Dumanoir. I s-a atribuit Omul muntelui, „romanț original” publicat în „Românul” (1857-1858) și semnat în volum Doamna L. După alte ipoteze, Doamna L. nu ar fi decât un pseudonim al scriitoarei franceze Marie Boucher (care ar fi fiind, în colaborare cu V.A. Urechia, autoare a romanului). Susținut cu intensitate între anii 1848 și 1859, jurnalul lui R. - Jurnalul meu - oferă o surprinzătoare, paradoxală imagine a omului politic de clocotitoare energie. Exaltatul cu
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
cu care scoate revista de poezie „Méduse”, titlul amintind de mai vechea sa foiță de la Focșani, și i se publică câteva pagini în Couronne de vent, o antologie a lui Robert Giraud. În 1945 tipărește volumul de versuri Louange à Marie. În 1947 i se acordă cetățenia franceză. Peste un an pleacă în Anglia, apoi în Irlanda. Spirit inventiv, S. găsește repede relațiile necesare printre membrii coloniei franceze, pentru a fonda un club France-Irlande, o asociație culturală Lutèce (Irish-French Association for
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
va netezi calea spre postul de maître de conférences la Universitatea din Liège. La București îi apare volumul antologic Poeme (1971). După 1980 este tot mai mult tentat de memorialistică. În 1987-1988 scrie lucrarea La Monarchie démocratique de Ferdinand et Marie de Roumanie (1914-1927). Recherches et souvenirs, editată în 1990, la Louvain. În Avertisment ține să precizeze că nu este un oportunist, fiindcă documentele publicate și relațiile personale cu regina Maria dovedesc că „a fost totdeauna un regalist”. În 1991 iese
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
promovării culturii române în străinătate. SCRIERI: Pajiștile sufletului, Focșani, 1923; Vremelnicii, Focșani, 1924; Rumeurs sans aurores, Focșani, 1926; Ceramică, București, 1928; Soveja ou Le Retour du coeur, Paris, 1930; Aux Ordres du destin, Pau, 1941; Clamondé, Pau, 1941; Louange à Marie, Clermont-Ferrand, 1945; Un Baiser pour Dark Rosaleen, Dublin, 1949; Des Rêves aux portes de la mer, Paris, 1954; De muze tussen twee woordenboeken [Muza între două vocabulare], Flessingue, 1955; Plus surprenante la parole, Anvers, 1958; Rupture des ténèbres, Bruxelles, 1962; Brève
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
à pas, introd. Jehan de Meester, Bruxelles, 1983; Scrisori către I. M. Rașcu și Florin Steriade, îngr. Florin Steriade, București, 1984; Sous le signe de l’aigle, Louvain, 1987; 1990, retour à l’histoire: La monarchie démocratique de Ferdinand et Marie de Roumanie (1914-1927). Recherches et souvenirs, Louvain, 1990. Traduceri: Poèmes deracinés (Pages pour une anthologie de la poésie lyrique roumaine), Bruxelles, 1960; Mihail Eminescu, Destin roumain, voix universelle, Bruxelles, 1966, [Versuri], în Approche d’un génie: Eminescu, Louvain, 1973; Anthologie inachevée
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
revistă, de răsfoire buimacă și nevrotică a magazinului ilustrat al realității. Literatura ei se apropie de substanța unui mise-en-abîme, comportă interpretarea unui reflector. "În lumina portocalie și oblică", "în lumina finală" este surprinsă o întreagă serie de portrete feminine: "doica, maria, femeia de serviciu, menajera [...] bătrâna femeie apocaliptică" (p. 22). Vederea-prototip este o Ea voluptoasă și languroasă. Întregul poem din acest unghi de vedere seamănă cu un script al unui film cu Marylin. Lumina portocalie este o reminiscență a luminii solare
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
precum mărturisește în articolul "Post-scriptum la o carte de poezie") acest aspect rezistă eroziunii receptării. Ceea ce străpunge astăzi noianul gros de informații și impresii este delicatețea lucrurilor, numită, convențional, poetica magnoliei: "dar ana cum înflorește? cum dă în floare magdalena, maria? cum luminează marta, cristina? cine le culege mireasma?" (p. 48) Magda Cârneci, Poeme/ Poems. Traducere în engleză de Adam J. Sorkin și Magda Cârneci, Editura Paralela 45, Gemini, colecție bilingvă de poezie 1999, 22500 lei.
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
de mâine”, „Săptămâna războiului”, „Luceafărul literar și critic” și în alte câteva zeci de publicații. La „Săptămâna” (Târgu Neamț, 1934-1935) scrie număr de număr articole politice. În 1915, când îi apare primul opuscul de versuri, E ceasul din urmă (semnat Marie de Remmy), edita și conducea la Brăila revista literară „Zări senine”. A mai făcut parte din comitetele de redacție ale periodicelor „Zori de zi”, „Petrodava”, „Apostolul”, „Glasul poporului”, semnând și cu pseudonimele M. S. Cyrus, Mihai/Natalia Ramură, Stamillo ș.a.
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
asociază poziții (și inconsecvențe) - Paul Valéry, Stéphane Mallarmé, ca precursori ai „criticii profunzimilor” sau ai grupării „Tel Quel”. Relația autor-operă e urmărită apoi la Roland Barthes, Hans Robert Jauss, Gérard Genette, ca și prin „recuperarea” autorului în „laboratoarele psihanalizei” (Freud, Marie Bonaparte, Charles Baudouin, Marthe Robert ș.a.) până la Jacques Lacan. În această etapă „autorul”, aparent „recuperat”, rămâne încă prizonierul altor determinări. Abia cu Roland Barthes și cu „școala geneveză” (îndeosebi cu Jean Starobinski) S. stabilește o afinitate de concepție. Secvențele comentariilor
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Un episod cu totul inedit, care apare pentru prima dată în scenariul anticristologic la Ieronim, este cel al morții tiranului pe Muntele Măslinilor, în contrapunct cu Înălțarea lui Cristos. Ieronim explică Dan. 11,45 (et figet tabernaculum suum Apedno inter maria super montem inclytum et sanctum; et ueniet usque ad summitatem eius; et nemo auxiliabitur ei) în felul următor: Iată cum tâlcuiesc ai noștri ultimul fragment al acestei vedenii despre Anticrist. În timp ce se va lupta cu egiptenii, libienii și etiopienii, distrugând
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1933; ed. (De la Baudelaire la suprarealism), tr. Leonid Dimov, introd. Mircea Martin, București, 1970; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 41-48, 144-159, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 605-632, Ist. lit. (1982), 683-711; Guy Michaud, La Doctrine symboliste (Documents), Paris, 1947; Albert Marie Schmidt, La Littérature symboliste, Paris, 1947; Message poétique du symbolisme, I-II, Paris, 1951-1955; Hugo Friedrich, Die Struktur der modernen Lyrik, Hamburg, 1956; ed. (Structura liricii moderne), tr. Dieter Fuhrmann, București, 1969; Gaëtan Picon, Le Symbolisme, în Histoire des littératures
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
dregători (ajutat de Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu) și să încerc să evoc câteva „neveste rămase fără bărbat”. Vor fi multe dintre ele (femei nevoite să-și cheme părinții în judecată pentru a obține integralitatea zestrei făgăduite, cum a fost acea Marie, care „a avut pâră [...] cu tatăl ei [Alăman] și s-au pârât” înaintea lui Vlad cel Tânăr, care i-a dat dreptate reclamantei 152), văduve „ipotetice”, întrucât nu știm dacă toate au supraviețuit soților. Pe atunci speranța de viață a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Batiu, aventurier și hoț - mort, probabil, în luptele cu turcii din 1524 - au fost marele vornic Ivan Norocea și marele logofăt Ivan din Ruda254). Dar nu cred că mai este nevoie... Văduvele „autodeclarate” Ca Voievod, Petru Șchiopul (rămas văduv, căci Maria Amirali [coborâtoare dintr-un neam de italieni grecizați din insula Rhodos, care i-a făcut fratelui lui Alexandru al II-lea Mircea două fete, Despina și Maria, și un băiat, Vlad, dar n-a lăsat prea multe „urme” în istoria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Neculce - se va încheia la Istanbul, unde se afla încă viitorul ginere: „Triimis-au Brâncovanul pe Mihai spătar și cu alți boeri ce să tâmplasă acolo pribegii, de s-au dus la Poartă di-au aședzat logodna cu fiica Brâncovanului, anume Marie, cu Costantin, feciorul Ducăi-vodă...” 290) urcat de puternicul Domn de București în scaunul domnesc (intervențiile lui Brâncoveanu în Moldova ar motiva, poate - crede Neculce - „osânda” acelei țări, „că-i tot schimba domnii adése, și-l blăstăma toată țara291, și închiderea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Viteazul, în „Arhiva genealogică”, I (VI), 1944, nr. 1-2, pp. 1-13. 16. Vezi Sorin Iftimi, Doamnele și puterea, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXIX-XL, 2002-2003, pp. 103. 17. Despre Maria din Mangop vezi I.C. Filitti, Marie Paléologue (1477), épouse d’Etienne le Grand, prince de Moldavie, București, 1937; Nicolae Iorga, întinderea spre Răsărit a Moldovei lui Ștefan cel Mare. Cu prilejul unei inscripții, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XX, 1938
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au fost Bogdan vodă ficior cu cununie, ci còpie lui Alixandru vodă” -, dar își culege informații dintr-o tradiție ce nu se interesa de numele feminine. Același cronicar descrie cu precizie venirea pe lume a lui Petru Rareș prin acea Marie din Hârlău, pe care o evocă Pomelnicul de la Bistrița - „[...] fiindu Ștefan vodă” [Ștefan vodă cel Tânăr - n.m. D.H.M. bolnav la Hotin, au lăsat cuvântu, ca de să va săvârși el, să nu puie pre altul la domnie, ci pre Petru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-ar fi și născut viitorul Voievod într-un an ce a rămas necunoscut. O altă ipoteză o socotește pe Maria Rareș coborâtoare din spița logofătului Isaia de la Baia, atestat pe vremea lui Alexandru cel Bun. Era boieroaică, deci, această Marie, căreia Pomelnicul Mânăstirii Probota (cel săpat în piatră la proscomidie) îi zice „mama sa Maria” (mamă domnească, deci) - adică a ctitorului Petru Rareș -, iubită domnească „oficializată” de Ștefan cel Mare prin edificarea, în folosul ei, a Curții din Hârlău. Se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau Nedelea, roabă răcumpărată, care îl însoțise întâi pe Mihnea al III-lea Radu în refugiul lui transilvan, pentru a trece apoi - după moartea lui Mihnea - în patul lui Constantin Șerban, și el pribeag în acea vreme, sau ca acea Marie, care i-a luat locul Irinei Botezata - fosta concubină legitimată prin căsătorie ca Doamnă - în grațiile unui Petru Șchiopul „neatent” la faptul că era „bătrân, bolnav, rătăcitor și șchiop” [N. Iorga]); ea va ajunge și stăpână a castelului din Bozea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fugi în Ardeal, la plecarea din domnie a lui Radu Paisie, înlocuit cu Mircea Ciobanul, Mircea făcu milă Ancăi, lăsând-o să vândă parte din moșiile pribeagului [...]. Anca avu cu Barbu pe Șerban postelnicul și pe o fată, Maria. Această Marie născu un copil din flori, pe Șerban (numit astfel după unchiul său), care nu pomenește niciodată de tatăl său. în 1588-1589, el era păharnic, dar nu păharnic mare [...]. Mare păharnic ajunse numai supt Mihai Viteazul, al cărui urmaș în domnia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a zidit Mănăstirea Drăgănești din Teleorman 299 (înălțase singur Mănăstirea Clocociov). Șerban, al doilea fiu, s-a căsătorit cu Maria, o „burgheză”300 (a fost, se pare „a doua nuntă”, căci întâi fusese însurat - respectând „politica matrimonială” - cu o altă Marie, din Golești, sora lui Eustratie, amândoi fiind copii faimosului Stroe Leurdeanu 301), fiica marelui clucer Gheorghe Ghețea. Socrul viitorului Voievod n-a fost ilustru prin spița lui veche. Un cronicar îl ironiza chiar pentru originea sa obscură - fusese „neguțătoriu de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Del Chiaro: „[...] în mijlocul ei [al grădinii - n.m., D.H.M.], Domnul Constantin Brâncoveanu a clădit o frumoasă loggia pentru a prânzi acolo și a se odihni după prânz în timpul verii, în parfumul florilor diferite, așezate împrejur în straturi” (loc. cit.). 132. Vezi Marie Thérèse Lorcin, „Le «Livre de Trois Vertusț et le «sermo ad statusț”, în L.Dulac și B. Ribémont, Une femme de lettres au Moyen Âge. Études autour de Christine de Pizan, Orleans, 1995. 133. O carte faimoasă despre istoria femeilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
82). 297. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 137-138. 298. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 129-130 299. Vezi Ștefan S. Gorovei, Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 228. 300. în Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu (p. 205) nu figurează, între copiii vornicului Stroe Leurdeanu, nici o Marie. 301. Ibidem, pp. 138-139. 302. Ibidem, pp. 139-140. 303. Ibidem, pp. 358-359. Vezi și Gh. Bogaci, Pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1970, pp. 12-19. 304. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 140-142. 305. Ibidem, p. 142. 306. Nicolae Stoicescu reține doar a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doctoratul cu o teză dspre Albert Thibaudet. Preparator (1965), asistent (1968), lector (1976), conferențiar (1990) la Catedra de franceză a facultății absolvite, devine profesor în 2000. Este profesor invitat la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (1994-1999) și la Universitatea „Marie Curie-Sklodowska” din Lublin, Polonia (1990-1993 și din 2002). Participă la numeroase colocvii naționale și internaționale, efectuează mai multe stagii de specializare în străinătate. Publică articole, studii în volume colective - Direcții în critica și poetica franceză contemoporană (1983), Terminologie poetică și
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
Vindecarea fiului sultanului (actualul sultan) de către o doamnă armeancătc "Vindecarea fiului sultanului (actualul sultan) de către o doamnă armeancă" Pentru a-i face o și mai mare onoare, sultanul porunci ca În toate bisericile creștine să se declare public faptul că Mariam Katun (Doamna Maria) salvase viața prințului moștenitor și că ea fusese singura persoană care Îl putuse vindeca de gelinjik - termenul turcesc al maladiei (derivat din gelin, „mireasă”), Însemnând „boala miresei”. Numele ei grecesc este nymphizze, fiind o formă de cașexie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1962 și 1965. În 1963 revine la Universitatea ieșeană ca lector, devenind profesor în 1990. Între 1985 și 1993 a îndeplinit și funcția de șef al Catedrei de literatură română. A fost lector de limbă și civilizație română la Universitatea „Marie Curie-Sklodovska” din Lublin (1973-1974) și la Universitatea „Jean Moulin” din Lyon (1974-1976). Activitatea sa este constituită dintr-o suită de studii, cronici și articole apărute în periodicele din Iași (cele mai multe în „Iașul literar” și „Cronica”), neadunate ulterior în volume. Cea
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]