4,697 matches
-
căsătoria este un prilej de tristețe legat de pierdere și ea îl duce cu gândul la înmormântare. Această pierdere îi aduce aminte de altele, cea a fratelui și a tovarășilor săi. În magnificul palat debordând de bogății, domnește de fapt melancolia și sterilitatea: Menelau declară că nu are nici o plăcere să domnească peste bogății, plângând nefericit în palatul său. De aceea el caută în oaspetele său un prieten, fiul trebuind să-și înlocuiască în prietenie tatăl, pe care "îl jelește". Vrea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
demnitatea umană în fața barbariei războiului, violenței sale obligatorii. El face din coliba sa un loc de pace. Ospitalitatea devine un conflict tragic pentru acest cuplu realist, apărând cu toate acestea o imagine ideală a omenirii. Ficțiunea poetică ovidiană, impregnată de melancolie bucolică se degradează în realismul poeziei adevărului omenesc. Dorința de Itaca Itaca ultima oprire, visată de-a lungul timpului este locul în care timpul devine ospitalier. Fiindcă dacă Itaca este ținta, capătul călătoriei, locul care alimentează dorul de țară, nostalgia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-și povestirea, care îl conduce pe narator către o antică locuință cu arhitectură simbolică și semnificativă, sub semnul unei "zile de toamnă, zi apăsătoare, întunecată și mută"427 cu nori grei și joși într-un cer lugubru. Singurătatea, rătăcirea și melancolia însoțesc mersul fugarului, urmărit și persecutat într-o "întunecime întristătoare", fără hrană, ud până la piele pe o ploaie înghețată, în căutare de refugiu. Prăbușirea casei Usher este și ea, într-adevăr, o chestiune de ospitalitate: naratorul chemat de un vechi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Natura întreagă suferea unul din aceste curioase clipe de ezitare în care totul pare să se mențină într-un echilibru, totodată prețios și amenințător". Liniște absolută și funestă care răsună în aerul gol. Cadrul înconjurător contribuie la crearea impresiei de melancolie: ploaie, umiditate, vânt ("Auzeam cum se răsucesc cu furie, aproape agresiv, cum trosnesc copacii mari din jur și acest zgomot mă cufunda în cea mai copleșitoare melancolie"). Mai târziu, o ceață sufocantă (maladivă, "morbidă") îl va împiedica să iasă din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
funestă care răsună în aerul gol. Cadrul înconjurător contribuie la crearea impresiei de melancolie: ploaie, umiditate, vânt ("Auzeam cum se răsucesc cu furie, aproape agresiv, cum trosnesc copacii mari din jur și acest zgomot mă cufunda în cea mai copleșitoare melancolie"). Mai târziu, o ceață sufocantă (maladivă, "morbidă") îl va împiedica să iasă din casă. Ca și în Prăbușirea casei Usher, naratorul este cuprins de o "anumită teamă nerațională și nedefinnită" în fața frumuseții sălbatice a unui loc bântuit de un farmec
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care mă anima și care era mai mult decât o simplă curiozitate")452 pe care un poem de dragoste de Tasso, însemnat cu unghia, a făcut-o să se nască. "Femeie, cuvânt care, el singur, mă face să freamăt de melancolie și de suavitate", explică naratorul amintindu-și de o lungă continență forțată. Descoperirea unor bibelouri feminine îl cufundă în idei melancolice. Dar reveria lui capătă formă și conținut la vederea unui portret, care pare să vină dintr-o nuvelă de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
postura de bazin intelectual care alimentează, prin export cultural și politic, România modernă. Junimea nu face excepție de la această regulă de fier a expatrierii, regulă ce lasă Moldovei și Iașiului o poziție de rang secundar și un gust istoric al melancoliei, niciodată abandonate cu adevărat. Junimea încetează, după 1876, să mai fie un fenomen asociabil exclusiv Iașiului: cariera politică a corifeilor lasă în urmă doza de libertate boemă pe care o regăsim în paginile de memorii. Disciplina centralizării operează implacabil și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
publicate la editura "Cartier" în colecția "Poesis" (2003). Așa cum spuneam și la început, este o poezie care te scoate din toate cele rele, gri, neplăcute, triste, fără a te scoate cu totul, eventual, din cele triste... E.B. ...Da, există o melancolie. Dar să știți, chestia asta era programatică pentru mine, fiindcă în perioada în care am debutat, și după aceea, toți erau abisali, metafizici, "Necuvintele", "11 elegii", teme mari, grave. Mi-am spus, "domnule, nu se mai poate așa", toți erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unui spital. Și chiar scrisorile pe care le scriam acolo se terminau cu "Sunt fericit, îngerul Emil Brumaru". I.H. Vreau să vă spun doar atât, dacă mai avem un minut. A.V. Sigur. I.H. Nu vă luați după aparența de melancolie, de tristețe, pentru că Emil Brumaru dă un raport foarte exact... A.V. Știu. I.H. ...despre starea, despre vremea și despre vârstele lui. De pildă, aflăm din poezia lui ce făcea la 30 de ani. Am făcut puțin pe detectivul Artur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cazul de față, n-ar fi vorba mai degrabă de-o „alchimie financiară“, vorba lui George Soros. Marlowe nu e doar un personaj chandlerian - el e un extract al epocii sale, străbătută după o complicată formulă existențială în care cinismul, melancolia, generozitatea, indiferența, spaima, tăcerea, singurătatea și moartea sunt fragmente palpabile ale vieții cotidiene. Marlowe și-a dobândit „autonomia“ mai degrabă fără voia decât cu voia autorului. Mai întâi prin filme și prin serialele transmise la radio, iar mai apoi, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ale deconstrucției marxismului sau stalinismului. "Am încercat, afirmă Derrida în dialogul său cu Elisabeth Roudinesco, să extrag câteva consecințe ale situației geopolitice care a urmat seismului supranumit "prăbușirea" modelului sovietic al comunismului și așa-zisei "morți a lui Marx". Însă "melancolia" cu pricina, acest "semi-eșec" interminabil și ireductibil, această conduită de eșec structurală care marchează inconștientul geopolitic al acestui timp nu cred că înregistrează numai decesul unui anumit model al comunismului. El plânge, uneori fără lacrimi, și fără s-o știe
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
exasperantă uneori pentru colaboratori), ambiția, încrederea în sine, tactul, priceperea administrativă etc. Adaug că toate sunt calități riscante. Îl contemplu adesea pe mai tânărul meu amic cu o (nu întotdeauna mărturisită) îngrijorare. Pariul lui implică, uneori, înzestrări acrobatice, relativisme dizolvante, melancolii, vanități, cinisme de circumstanță și decepții. Răzvan e prea inteligent ca să nu le știe. Dar sunt încredințat că modul lui tonic de a se confrunta cu sine și cu lumea din jur („nu veți auzi de la mine o profeție negativă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
să scrie un poem despre China, căci Aurora "a fost și rămâne o femeie de lux, nu o tovarășă de bucurii și suferințe, cum e orice femeie obișnuită" (p. 8). Pe măsură ce-și recapătă sănătatea, pe măsură ce se vindecă de melancolia despărțirii de Aurora Cornu, lui Marin Preda nu-i mai plac însemnările de jurnal, după cum notează în 3 septembrie 1958, la ora 12 noaptea: "Nu mai îmi plac însemnările în acest jurnal. Nu cumva încetez de a mai fi erou
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
sau identitatea. Paradoxal, Andreea Deciu , deși desfide un constructivism simplificat până la caricatură, înțelege să se folosească de teoriile reprezentanților acestei paradigme (și tocmai de Judith Butler!) când demersul hermeneutic i-o cere. Mai exact, ea face apel la teoria "internalizarii melancoliei" pe care Butler o dezvoltă în Viața psihică a puterii. Diferențele de premise își spun cuvântul: ce la Butler e un reflex psihic, care asigură heterosexualizarea dorinței și prohibirea homosexualitații, devine la Andreea Deciu "strategie" metaforică, asumată conștient (pag. 159
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
propriu. Plictiseala e semnul unei probleme cu timpul, cu un prezent care se destramă sau se tot repetă, cu un viitor confuz, incert, fără consistență. "Luați lumea, adăugați-i plictiseala, aveți omul!"... Când Didier Nordon a intitulat cartea lui Plictiseala - melancolie fecundă a ignorat tacit imoralitatea plictiselii orientând discuția în partea opusă. - Stimate Diavol, dar vă înșelați! m-am aprins atunci. Atracția plictiselii atestă tocmai grandoarea omului: prezentul nu ne este oferit în fiecare moment, deci trebuie instituit, produs fără încetare
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
său se vor revărsa fără întârziere plictiseala, întunecarea, tristețea, necazul, deziluzia, disperarea." Brrr! Iadul e mai aproape decât credeați, spuse satisfăcut diavolul și un ecou dubios îi ținu isonul. - Cred că nu-mi sunt foarte clare distincțiile dintre plictiseală, nostalgie, melancolie, tristețe... - Ciudat că le-ați enumerat chiar în ordinea aceasta! Între percepția unui lucru care nu corespunde așteptărilor și momentul în care așteptările sunt pe deplin contrariate drumul poate fi destul de lung. Marie Hamonic spune că plictiseala este "incubația unei
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
lucru care nu corespunde așteptărilor și momentul în care așteptările sunt pe deplin contrariate drumul poate fi destul de lung. Marie Hamonic spune că plictiseala este "incubația unei iminente tristeți". Magnifique, n'est ce pas! Ca să vă explic cum e cu melancolia, veniți cu mine la raftul cu Starobinski! - Cum!? Cărțile lui Starobinski sunt aici? aproape am țipat eu, indignat la culme. - Într-un fond special de cercetare, liniștiți-vă! Aici nu ajung doar cărțile damnate. Știți, mai citim și noi! mimă
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
țipat eu, indignat la culme. - Într-un fond special de cercetare, liniștiți-vă! Aici nu ajung doar cărțile damnate. Știți, mai citim și noi! mimă diavolul modestia. Violența noastră vine din înțelepciune. Mă rog, un anume fel de înțelepciune. În Melancolie, nostalgie, ironie, Starobinski ne arată cum a fost nevoie ca întreg Evul Mediu să compună tot soiul de comentarii teologice, să stabilească o complicată rețea de corespondențe și de analogii cosmice, să inventeze mii de rețele prevalate de secrete străvechi
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
orientale, să facă un comerț uriaș cu hapuri, lichide și prafuri a căror putere era atribuită rarității ingredientelor sau științei miraculoase a farmacistului, vraciului sau a vreunui cine mai știe care sfânt local. Ha! Ha! Rețineți ironia! Timp de secole, melancolia s-a crezut că e provocată de bila neagră, de gudron, s-a încercat a se vindeca prin exorcism, apoi prin metode de purgare cu elbor. Abia psihoterapiile moderne au ajuns să realizeze la nivelul eului efectele pe care terapeuții
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
se vindeca prin exorcism, apoi prin metode de purgare cu elbor. Abia psihoterapiile moderne au ajuns să realizeze la nivelul eului efectele pe care terapeuții din trecut încercau să le obțină asupra corpului. - Ceea ce mie nu-mi spune nimic despre melancolia în sine! am încercat eu să pun capăt avântului enciclopedic diavolesc. - Aveți răbdare! Istoria ne învață tocmai că nostalgia e un cuvânt inventat pe de-a-ntregul pentru a introduce un sentiment mai special în vocabularul nomenclaturii medicale. Abia în 1688
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
aproape imediat în termen literar. Spre norocul Iadului" Hi! Hi! Apoi, după studiile lui René Spitz și ale lui Bowlby, nostalgia se va numi, clinic, carență socio-afectivă sau patologie a despărțirii, iar la Freud regresie. Din nefericire, istoria ocultă a melancoliei se sfârșește aici! mai adăugă dracul cu glasul scăzut. Revenind, dacă plictiseala e percepția unui lucru care nu corespunde așteptărilor, abia melancolia stabilește deficitul. Incapabil să efectueze actul "protensiv" ce unește prezentul de viitor, melancolicul vede surpându-i-se fundamentul
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
va numi, clinic, carență socio-afectivă sau patologie a despărțirii, iar la Freud regresie. Din nefericire, istoria ocultă a melancoliei se sfârșește aici! mai adăugă dracul cu glasul scăzut. Revenind, dacă plictiseala e percepția unui lucru care nu corespunde așteptărilor, abia melancolia stabilește deficitul. Incapabil să efectueze actul "protensiv" ce unește prezentul de viitor, melancolicul vede surpându-i-se fundamentul prezentului. Următorul pas este, crede Hofer, dereglarea imaginației, iar Kant ne spune că, de fapt, dorința nostalgicului nu tinde spre un lucru
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
deplin contrariate, iar dorințele se arată imposibil de împlinit, nostalgicul cade în tristețe. QED! După cum vedeți, de la așteptare până la rătăcire nu este decât un pas. - Numai că, spre deosebire de plictiseală și poate chiar de tristețe, de stările extreme, cum ar veni, melancolia e creatoare, fecundă. O spune și Nordon... - Melancolia în sine nu. Ea corporalizează absența a cărei expresie devine, în același timp, compensație simbolică și traducere sensibilă. Charles d'Orléans se numea singur "școlar al melancoliei", un fel de poet din
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
împlinit, nostalgicul cade în tristețe. QED! După cum vedeți, de la așteptare până la rătăcire nu este decât un pas. - Numai că, spre deosebire de plictiseală și poate chiar de tristețe, de stările extreme, cum ar veni, melancolia e creatoare, fecundă. O spune și Nordon... - Melancolia în sine nu. Ea corporalizează absența a cărei expresie devine, în același timp, compensație simbolică și traducere sensibilă. Charles d'Orléans se numea singur "școlar al melancoliei", un fel de poet din lipsă de plăcere, cum l-a numit Starobinski
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
stările extreme, cum ar veni, melancolia e creatoare, fecundă. O spune și Nordon... - Melancolia în sine nu. Ea corporalizează absența a cărei expresie devine, în același timp, compensație simbolică și traducere sensibilă. Charles d'Orléans se numea singur "școlar al melancoliei", un fel de poet din lipsă de plăcere, cum l-a numit Starobinski. Scrisul transformă imposibilitatea de a trăi în posibilitatea de a o spune, scrisul pune în schimbul lipsei de viitor o multiplicitate de vocabule distincte, cum s-ar zice
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]