4,816 matches
-
care a relatat în detaliu despre greva minerilor în ediția din 16 septembrie 1977. A doua sursă de informații a fost minerul maghiar Hosszú István, participant și el la grevă, care a subliniat lipsa oricăror tensiuni cu caracter național între minerii de diferite etnii. În 1986 el a acordat lui Neculai Constantin Munteanu un interviu, difuzat de Radio Europa Liberă și publicat de Mihnea Berindei sub titlul „La gréve des mineurs roumains en 1977. Un témoignage” (în: L’Autre Europe). 22
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
diferite etnii. În 1986 el a acordat lui Neculai Constantin Munteanu un interviu, difuzat de Radio Europa Liberă și publicat de Mihnea Berindei sub titlul „La gréve des mineurs roumains en 1977. Un témoignage” (în: L’Autre Europe). 22 de mineri protestatari au reușit să trimită în numele altor 800 o scrisoare („Scrisoarea minerilor din Valea Jiului” finalizată pe 18 septembrie 1977) ziarului francez Libération, care a publicat-o în 12 octombrie 1977. O variantă prescurtată a acestei scrisori a fost publicată și
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
interviu, difuzat de Radio Europa Liberă și publicat de Mihnea Berindei sub titlul „La gréve des mineurs roumains en 1977. Un témoignage” (în: L’Autre Europe). 22 de mineri protestatari au reușit să trimită în numele altor 800 o scrisoare („Scrisoarea minerilor din Valea Jiului” finalizată pe 18 septembrie 1977) ziarului francez Libération, care a publicat-o în 12 octombrie 1977. O variantă prescurtată a acestei scrisori a fost publicată și în revista "Lupta" din 22 martie 1987. Există și o a doua
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
finalizată pe 18 septembrie 1977) ziarului francez Libération, care a publicat-o în 12 octombrie 1977. O variantă prescurtată a acestei scrisori a fost publicată și în revista "Lupta" din 22 martie 1987. Există și o a doua scrisoare a minerilor din Valea Jiului, apărută în 1984 în "Cuvântul românesc", semnată de „grupul de ingineri și muncitori mineri din Valea Jiului” care abordează și aspecte politice (inclusiv de politică internațională). Constantin Dobre</br> Imediat după grevă minerii i-au păzit locuința, ca să nu
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
O variantă prescurtată a acestei scrisori a fost publicată și în revista "Lupta" din 22 martie 1987. Există și o a doua scrisoare a minerilor din Valea Jiului, apărută în 1984 în "Cuvântul românesc", semnată de „grupul de ingineri și muncitori mineri din Valea Jiului” care abordează și aspecte politice (inclusiv de politică internațională). Constantin Dobre</br> Imediat după grevă minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat, dar până la urmă a fost mutat forțat la Craiova, și angajat ca muncitor necalificat
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
și o a doua scrisoare a minerilor din Valea Jiului, apărută în 1984 în "Cuvântul românesc", semnată de „grupul de ingineri și muncitori mineri din Valea Jiului” care abordează și aspecte politice (inclusiv de politică internațională). Constantin Dobre</br> Imediat după grevă minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat, dar până la urmă a fost mutat forțat la Craiova, și angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Reparații Auto (IRA). Mai multe surse afirmă că a fost racolat de Securitate. Conform relatărilor
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
Lonea și Petrila) afirma pe baza unei discuții purtate cu Gheorghe Pană în vara anului 1978, la stațiunea Neptun, că Dobre ar fi avut o încercare nereușită de a-l vedea pe Ceaușescu, pentru a-i reproșa neîndeplinirea tuturor revendicărilor minerilor, dar a fost pasat la ministrul Muncii, Gheorghe Pană. În anii 1980 a terminat la fără frecvență cursurile de economie ale Academiei Ștefan Gheorghiu (care pregătea activiști de partid), unde vine în contact cu Virgil Măgureanu, viitor șef al SRI
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
activiști de partid), unde vine în contact cu Virgil Măgureanu, viitor șef al SRI. În zilele revoluției din decembrie 1989 a încercat să se implice în desfășurarea evenimentelor, dar nu a reușit să ocupe nici o funcție importantă. Pompiliu Prip - avocatul minerilor în procesul reabilitării celor condamnați în 1977 - a afirmat, că Dobre s-a întors în Valea Jiului după fuga dictatorului, dar a avut a primire rece din partea minerilor, și a plecat la București, unde a apărut pe 23 decembrie la televiziune
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
evenimentelor, dar nu a reușit să ocupe nici o funcție importantă. Pompiliu Prip - avocatul minerilor în procesul reabilitării celor condamnați în 1977 - a afirmat, că Dobre s-a întors în Valea Jiului după fuga dictatorului, dar a avut a primire rece din partea minerilor, și a plecat la București, unde a apărut pe 23 decembrie la televiziune, și „a vorbit în numele minerilor”. În 1990 a fost numit casier al ambasadei României de la Londra. În ianuarie 2007 intervine la Comisia Tismăneanu, care întocmise un raport
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
condamnați în 1977 - a afirmat, că Dobre s-a întors în Valea Jiului după fuga dictatorului, dar a avut a primire rece din partea minerilor, și a plecat la București, unde a apărut pe 23 decembrie la televiziune, și „a vorbit în numele minerilor”. În 1990 a fost numit casier al ambasadei României de la Londra. În ianuarie 2007 intervine la Comisia Tismăneanu, care întocmise un raport în care era menționat decesul lui. În august 2007 sunt date publicității informații din dosarul de urmărire al
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
primele momente ale grevei a preferat să treacă în panul doi), și o femeie - „șefa tineretului comunist din Lupeni” - care ar fi fost și ea închisă ulterior. În aprilie 1990, Curtea Suprema de Justiție a casat sentințele de condamnare ale minerilor pronunțate de Judecătoria Petroșani la 16 și 17 septembrie 1977.
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
nord, Ucraina și România). În 1770 este numit membru al unei comisii aulice ce se ocupa de reglementarea minelor și a atelierelor metalurgice din Banat. Impresionând prin cunoștințele sale în domeniul mineritului, a fost numit deja în același an meșter miner șef ("Oberbergmeister") și director de mină în Banat, post în care a stat timp de 5 ani. În 1775 a fost numit consilier de mină ("Bergrath") la minele de cupru din Schwaz, Tirol, iar în 1778 consilier al așa-numitului
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
dantela a fost adusă în Nuremberg de refugiații protestanți care au scăpat de persecuțiile spaniolilor. O fiică a unui burghez bogat a învățat acestă artă și a prezentat modele în ziua căsătoriei sale în regiunea Saxoniei. Apoi a învățat fiicele minerilor care munceau pentru soțul ei, numele ei fiind ulterior venerat în localitățile din Annaberg pentru bunăstarea adusă de această îndeletnicire întregii regiuni Erzgebirge. Este cunoscut anul morții sale 1575 care este cronologic cu anul publicări la Venezia a două volume
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
(n. 12 aprilie 1924) s-a născut în comuna Dognecea, județul Caraș-Severin, fiind descendent a mai multor generații de mineri. A fost pasionat de mic de geologie, minerale și roci. Adunând cu pasiune toată viața exponate minerale, a întemeiat în 1945 Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (vechi centru minier din Munții Dognecei). În prezent
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
cruce, găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele aduc aminte de diferite forme din domeniul culinar sau din peisajul montan. O piesă deosebită este cea pe care minerii au botezat-o „Colierul Reginei" (calcit și calcopirita). În aceeași vitrină se află și „Otravă cardinalilor" (realgar și bourdonit), care, datorită urmelor de sulfura de arsen, o substanță otrăvitoare, nu era niciodată luată acasă de mineri. O altă colecție a
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
este cea pe care minerii au botezat-o „Colierul Reginei" (calcit și calcopirita). În aceeași vitrină se află și „Otravă cardinalilor" (realgar și bourdonit), care, datorită urmelor de sulfura de arsen, o substanță otrăvitoare, nu era niciodată luată acasă de mineri. O altă colecție a lui Gruescu o constituie cele zece volume de impresii lăsate de vizitatorii care i-au trecut pragul casei pentru a admira și studia colecția impresionantă pe care acesta o deține. Casa lui Constantin Gruescu este vizitată
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
dar avea serioase dificultăți de flotabilitate și necesitatea manevrării continue a robinetului de umplere a rezervorului flexibil, la schimbarea adâncimii. În anul 1860, Benoît Rouquayrol a inventat „regulatorul pentru curgerea gazului comprimat“, piesă principală a unui aparat de salvare destinat minerilor. Acestuia i s-a asociat apoi Auguste Denayrouze pentru a transforma acest prim aparat într-un aparat de scufundare submarină. La 14 aprilie 1860, a fost depus un brevet al unui regulator constând dintr-un etaj de detentă, ce va
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
orășel din regiunea Wimmera a vestului statului australian Victoria, în ziua de 20 decembrie 1894. Tatăl său, James, a fost un băcan, fiul unui scoțian, care imigrase în Australia pe la mijlocul anilor 1850 în timpul a epocii victoriene. Bunicul matern, John Sampson, miner din Penzance, a venit să-și caute norocul în regiunile aurifere, în Ballarat, Victoria. . Atât tatăl său cât și unul dintre unchii săi fuseseră membrii în parlamentul Victorian, în timp ce un alt unchi a reprezentat Wimmera în Casa Reprezentativelor. Era mândru
Robert Menzies () [Corola-website/Science/314074_a_315403]
-
a fost cea de a cincea acțiune de acest gen întreprinsă în România postdecembristă. La sfârșitul anilor '90, Miron Cozma, șeful Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, era liderul necontestat al minerilor datorită faptului că obținea de la guvern menținerea substanțialelor lor salarii. Valea era zona cea mai scumpă din România. Guvernele au investit miliarde de dolari fără a reuși crearea unor locuri de muncă alternative. Familiile trăiau din leafa de la mină a
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
menținerea substanțialelor lor salarii. Valea era zona cea mai scumpă din România. Guvernele au investit miliarde de dolari fără a reuși crearea unor locuri de muncă alternative. Familiile trăiau din leafa de la mină a soțului, iar pentru menținerea acestor salarii minerii erau dispuși să îl urmeze orbește pe Cozma. În august 1998, sindicatele din Valea Jiului au început negocierile cu administrația pentru salarii. La 16 decembrie 1998, ministrul industriilor Radu Berceanu a declarat la televiziune că minele de la Dâlja și Bărbăteni vor
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
din Valea Jiului au început negocierile cu administrația pentru salarii. La 16 decembrie 1998, ministrul industriilor Radu Berceanu a declarat la televiziune că minele de la Dâlja și Bărbăteni vor fi închise, ca urmare a programului de restructurare a mineritului din Valea Jiului. Minerii, conduși de Miron Cozma, iau decizia declanșării unei greve generale, la 18 decembrie 1998. Pentru negocierea punctelor de pe platforma întocmită de sindicaliști a fost solicitată prezența la Petroșani a ministrului Industriilor, Radu Berceanu și a primului ministru, Radu Vasile. Refuzul
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
Industriilor, Radu Berceanu și a primului ministru, Radu Vasile. Refuzul demnitarilor determină din nou greviștii să solicite plecarea la București. În fața unei astfel de perspective, primarul Capitalei (Viorel Lis) declară că nu va aviza un posibil marș de protest al minerilor în Capitală, în timp ce Ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, refuză categoric să pună la dispoziția greviștilor garniturile de tren solicitate pentru deplasarea la București. Aproape 15.000 de mineri de la Compania Națională a Huilei din Valea Jiului au protestat la data de 4
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
Viorel Lis) declară că nu va aviza un posibil marș de protest al minerilor în Capitală, în timp ce Ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, refuză categoric să pună la dispoziția greviștilor garniturile de tren solicitate pentru deplasarea la București. Aproape 15.000 de mineri de la Compania Națională a Huilei din Valea Jiului au protestat la data de 4 ianuarie 1999 pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor nerentabile. Aceștia amenințau că vin la București, în cazul în care revendicările
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
viață. Ministrul Industriilor a respins astfel de „aberații”. În replică, Miron Cozma a anunțat că 15.000 dintre ortacii săi și-au exprimat în scris dorința de a pleca spre București. Sub comanda lui Romeo Beja, aproape 1.000 de mineri s-au urcat în cele 11 autobuze parcate în fața sediului Companiei Naționale a Huilei, strigînd că pleacă spre Capitală. Au ajuns la primul baraj înălțat de oamenii de ordine, baraj format din pietre, humă și nisip. Lucrurile păreau a scăpa
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
11 autobuze parcate în fața sediului Companiei Naționale a Huilei, strigînd că pleacă spre Capitală. Au ajuns la primul baraj înălțat de oamenii de ordine, baraj format din pietre, humă și nisip. Lucrurile păreau a scăpa de sub control. Peste 100 de mineri au trecut de Valea Jiului. Nici un jandarm nu era în zonă, trupele de ordine retrăgându-se la cîțiva kilometri, în spatele unui al doilea baraj. La 15 ianuarie 1999 Judecătoria Petroșani va declara ilegală greva minerilor, iar la 18 ianuarie Cozma decide
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]