5,723 matches
-
desăvârșirii, cu atât contribuția puterilor omenești se diminuează din ce în ce mai mult până la dispariția aparentă; iar contribuția harurilor dumnezeiești sporește în măsură tot mai mare până la covârșirea omului prin lumina cerească”. (Citatele referitoare la viața mistică le dăm după Cursul de Teologie mistică, litografiat, București 1936). Temelia dogmatică a misticii ortodoxe o găsește Nichifor Crainic pe drept cuvânt cu deosebire în doctrina lui Dionisie Areopagitul și a Sf. Grigorie Palama, care susțin în același timp deosebirea între ființa și harul sau lumina dumnezeiască
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și caracterul divin și necreat al ultimului. Cine nu admite aceste două puncte de doctrină rămâne cu alternativa: sau harul este o simplă entitate creată, sau este una cu ființa dumnezeiască. Între acestea oscilează nesigur catolicismul. Urmarea este că viața mistică e și ea sau numai o înflăcărare în sfera creatului, sau o împreunare a ființei omenești cu ființa dumnezeiască, lucru care numai în Iisus Hristos știm că s-a petrecut. În catolicism viața mistică n-are o temelie doctrinară clară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nesigur catolicismul. Urmarea este că viața mistică e și ea sau numai o înflăcărare în sfera creatului, sau o împreunare a ființei omenești cu ființa dumnezeiască, lucru care numai în Iisus Hristos știm că s-a petrecut. În catolicism viața mistică n-are o temelie doctrinară clară și sigură. După Dionisie Areopagitul și Sf. Grigorie Palama ființa dumnezeiască rămâne ascunsă și inaccesibilă. Numai manifestările ei iradiază spre făptură și numai de ele se poate aceasta împărtăși. Una dintre ele este harul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
temelie a misticei sale este cristocentrismul. „Caracteristica izbitoare de la început a misticii ortodoxe, în comparație cu alte varietăți de mistică, este că ea e cristocentrică... Prin Hristos omul la Hristos Dumnezeu, iată metoda vieții creștine și a misticii ortodoxe”. (Curs de teologie mistică, 1936, pg. 60). Unora li s-a părut tocmai dimpotrivă că în tradiția mistică ortodoxă, în trăirea și descrierea etapelor de înălțare spre vederea luminii, lipsește gândul la Iisus Hristos. Și s-au provocat mai ales la Dionisie Areopagitul acuzat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
alte varietăți de mistică, este că ea e cristocentrică... Prin Hristos omul la Hristos Dumnezeu, iată metoda vieții creștine și a misticii ortodoxe”. (Curs de teologie mistică, 1936, pg. 60). Unora li s-a părut tocmai dimpotrivă că în tradiția mistică ortodoxă, în trăirea și descrierea etapelor de înălțare spre vederea luminii, lipsește gândul la Iisus Hristos. Și s-au provocat mai ales la Dionisie Areopagitul acuzat și din această pricină de neoplatonism și la isihaști. Dar și la aceia ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
eroismul încordărilor ascetice și al vieții de rugăciune e realizat în spiritualitatea ortodoxă într-un grad care nu e nici pe departe atins, sau cerut măcar, în lumea catolică. Și în sfârșit, o a treia condiție neapărată pentru adevărata viață mistică este, după Nichifor Crainic și după toată tradiția ortodoxă, participarea la viața liturgică a Bisericii. E adevărat că omul care, în urma unor îndelungate eforturi de purificare prin asceză și rugăciune, se ridică până la vederea luminii dumnezeiești, depășește înfățișările materiale și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o arată ele, cum te-ai ridica pe treptele unei scări până ieși din zona stăpânită de gravitație, ca apoi să-ți iei zborul în continuare dincolo de aceste trepte. Nu se poate înălța cineva la vederile spirituale ale supremelor experiențe mistice, prin înstrăinarea de viața liturgică. Pe de altă parte stările acelea înalte nefiind durabile, omul când coboară din ele găsește în viața liturgică un suport, un izvor de împrospătare. „Ca și grafica oricărei temperaturi, grafica vieții spirituale înfățișează necontenite suiri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Coborârile, înfrângerile și oboselile își găsesc întotdeauna reazimul de odihnă și de refacere în mistica liturgică. Ea e un aeroport de unde pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au izbutit să le străbată” (Curs de Teologie mistică, pg. 154). „Mistica individuală e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea dintâi apare ca o reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său de mistică, este cea mai puțin proprie de a se concilia cu izolaționismul unei mistici individualiste. Vom da acum pe scurt o descriere a treptelor vieții mistice, așa cum sunt expuse la Nichifor Crainic. Ele sunt: purificarea, iluminarea și desăvârșirea sau unirea. Faza purificării cuprinde îndeosebi silințele ascetice ale omului. Accentul principal cade pe lucrarea voinței omenești. Iluminarea se clasează la mijloc între asceză și mistică, accentul căzând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale omului. Accentul principal cade pe lucrarea voinței omenești. Iluminarea se clasează la mijloc între asceză și mistică, accentul căzând atât pe lucrarea voinței omenești, cât și pe colaborarea harului dumnezeiesc. Faza desăvârșirii sau a îndumnezeirii se plasează în sectorul misticii propriu-zise, unde accentul este pe voința dumnezeiască, omul aflându-se în această fază într-o stare de pasivitate primitoare (Curs cit. pg. 160). Credincios concepției sale că viața mistică se dezvoltă în conexiune cu cea liturgică, Nichifor Crainic pune purificarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
harului dumnezeiesc. Faza desăvârșirii sau a îndumnezeirii se plasează în sectorul misticii propriu-zise, unde accentul este pe voința dumnezeiască, omul aflându-se în această fază într-o stare de pasivitate primitoare (Curs cit. pg. 160). Credincios concepției sale că viața mistică se dezvoltă în conexiune cu cea liturgică, Nichifor Crainic pune purificarea într-o legătură specială cu taina Botezului, iluminarea cu taina Mirului, iar desăvârșirea sau unirea cu Euharistia. Botezul fiind taina curățirii de păcate și a morții omului vechi, purificarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
taina Mirului Biserica ne învață că ne întărește facultățile spirituale și ne acordă darurile Duhului Sfânt. Dar noi ca creștini de rând nu experimentăm decât poate foarte cenușiu aceste efecte. Misticii însă, cu fina lor sensibilitate spirituală, le sesizează. „Experiența mistică ne spune că întărirea facultăților spirituale, revărsarea darurilor Duhului Sfânt, precum și acordarea de harisme extraordinare, dacă sunt lucruri atribuite mirungerii și despre care noi luăm cunoștință mai mult pe cale teoretic-dogmatică, în faza iluminării apar cu evidență incontestabilă, ca realități lăuntrice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în smulgerea chiar a rădăcinilor celor șapte patimi din simțuri și din spirit și înlocuirea lor cu cele șapte virtuți și cu cele șapte daruri ale Duhului Sfânt, câte unul pentru întărirea fiecărei virtuți. Faza a treia, culminantă, este unirea mistică, „participarea harică și personală la viața intimă și tainică a lui Dumnezeu”, e „transfigurarea trupului nostru din omenesc în duhovnicesc”, a naturii noastre „din creată în divină”. E inundarea ființei noastre de lumina dumnezeiască a Taborului. „Lumina taborică e centrul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
E inundarea ființei noastre de lumina dumnezeiască a Taborului. „Lumina taborică e centrul de atracție al acțiunii și al contemplației ortodoxe” (Op. cit. pg. 218). Faza aceasta se întemeiază pe dumnezeiasca Euharistie, fiind o asimilare simțită a ființei noastre în corpul mistic al lui Iisus Hristos, participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui Dumnezeu în noi produce în noi starea de contemplație. De aceea momentul culminant al unirii se mai numește și treapta contemplației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inferior, e numai o copie palidă a celui dintâi, așa cum paradisul zugrăvit în artă nu sugerează decât în forme aburite paradisul viitor real. Interesant este punctul de vedere al lui Nichifor Crainic asupra „locului” sufletesc în care se petrec stările mistice. Avem aci de înregistrat în același timp o teorie a cunoașterii, dezvoltată și evidențiată personal și foarte curajos. În fața epidemiei de subconștientomanie, de explicare a tuturor ideilor prin subsau inconștient, Nichifor Crainic se înscrie în apărătorul celei mai elevate părți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ortodox însemnează a vedea lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte și a-ți vedea propria minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu”. Între alte citate categorice, Nichifor Crainic aduce unul de-al lui Evagrie Ponticul, spunând: în contemplația mistică „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate”. Așa încât nu prin inconștient, ci mai degrabă prin supraconștient, cunoaște omul în stările mistice. („Locul inspirației”). E adevărat că Nichifor Crainic, în aderență cu mistica unui Eckart și Iakob Böhme, vorbește și de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumina lui Dumnezeu”. Între alte citate categorice, Nichifor Crainic aduce unul de-al lui Evagrie Ponticul, spunând: în contemplația mistică „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate”. Așa încât nu prin inconștient, ci mai degrabă prin supraconștient, cunoaște omul în stările mistice. („Locul inspirației”). E adevărat că Nichifor Crainic, în aderență cu mistica unui Eckart și Iakob Böhme, vorbește și de un eu profund, de sinea substanțială a spiritului, de Grund-ul misticii germane, ca loc în care misticul trăiește și vede
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
intitulată „”. în prima ei destinație, această lucrare a fost un curs de apologetică pentru studenții Facultății de teologie din București. Prin legea de raționalizare a învățământului superior, fostul patriarh Miron Cristea, atunci pnm-ministru, a suprimat catedra de teologie ascetică și mistică, iar titularul, care crease această disciplină de însemnătate esențială pentru ortodoxie, a fost obligat să se improvizeze imediat în apologet. Nu constituie, desigur, nici o scuză faptul că acest curs a fost scris și predat în intervalul de la 16 ianuarie la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se concentrază mișcările sufletului nostru, pentru ca, dintr-un număr de indivizi disparați, să devenim o unitate spirituală în care „toți sunt în Unul și Unul în toți”. Scopul cultului e această asimilare duhovnicească sau harică, prin care omenirea devine „corpul mistic al lui Hristos”. Angajate în acest proces de spiritualizare, mișcările noastre sufletești sunt ajutate, intensificate, înfierbântate de puterea ce se desface din plăsmuirile culturale convergente în cult. Putem spune că în momentul liturgic culminant, în momentul contemplativ sau unitiv, toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fimței lui angajate în actul religios sunt totdeodată de caracter sensibil și de caracter inteligibil. Materialitatea formelor de cultură din cult se adresează în primul rând sensibilității. Iar sensibilitatea, după doctrina lui Dionisie XXX. Areopagitul, care nu e numai doctorul mistic al Bisericii, dar și filosoful cultului bisericesc, e unul din modurile de cunoaștere a lui Dumnezeu. Puterea formelor culturale o stimulează nu prin materia brută, ci prin simbolurile spirituale, ce se desfac din ele. Materia Sfintelor Taine nu e un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
limita de sus a puterii omenești și sfințenia, care reprezintă consacrarea lui cu foc din cer, s-au unit în așa chip încât e foarte greu să distingem ce este omenesc și ce este ceresc în operele izvorâte din această mistică fuziune. Cea mai lipsită de obraz minciună, din câte s-au rostit în epoca impietății moderne, este aceea că monahismul ar însemna sublimare erotică, trândăvie și ignoranță. Acela e nenorocitul monahism de azi, cadavrul gloriosului monahism care a creat cultura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și de fecunzi, umplând veacurile de lumină, fiindcă au încremenit mai întâi în contemplație. Ea e izvorul celei mai intense și mai calitative activități. Spiritul creștin știe din toată această experiență istorică adevărul că cine s-a ridicat până la pipăirea mistică a luminii divine coboară în veac cu puteri însutite, și vorbește ca și cum Dumnezeu ar vorbi și lucrează ca și cum Dumnezeu ar lucra. Afară de categoria artiștilor, filosofilor și savanților creștini, există, cum am spus, categoria celor necreștini. Pe când cei dintâi, prin actul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sufletul participă direct la actul adorării, ci executată de instrumente, ea pare ceva exterior și seamănă cu un excitant artificial al evlaviei. În ortodoxie, actul adorării e așa de intim și de personal, încât interpunerea instrumentelor muzicale ar înstrăina această mistică intimitate. O liturghie ortodoxă cântată e un torent de evlavie fierbinte ca sufletul din care izvorăște. O liturghie romanocatolică, susținută de orgă sau de orchestră, are măreție teatrală, dar n-are intimitate. Cel puțin pentru modul nostru de a simți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
direct, fie prin neoplatonism, a fost folosit de un Grigore de Nazianz, de un Grigore de Nisa, de un Grigore Palania, ca să numim numai câțiva din numeroșii săi admiratori în latura gândirii dogmatice, sau de un Dionisie în latura gândirii mistice. Aristotel a fost folosit mai ales ca tehnician al cugetării, ca logician. Astfel îl folosește Maxim Mărturisitorul, Leonțiu de Bizanț și mai ales loan Damaschin, care își întemeiază pe el logica din Izvorul cunoașterii. Ținem să relevăm însă ca o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
De altfel, capitolele cosmologice și antropologice din Dogmatica sa, construite, firește, în sistemul doctrinei ortodoxe, utilizează toate dalele științelor profane ale timpului, de la psihologie și medicină până la geografie și astronomie. Elemente de psihologic și medicină clasică se regăsesc până în doctrina mistică, specifică ortodoxiei, despre Rugăciunea lui Iisus. Cunoscuta metodă isihastă a acestei Rugăciuni poartă numele de „metodă științifică”, pentru că se întemeiază pe principiul sincronismului psihofizic, pe relația intimă dintre anatomo-fiziologie și psihologie. E foarte interesant de stabilit bunăoară câtă înrudire izbitoare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]