4,924 matches
-
muncitoare”, Bacovia are mereu o atitudine empatică. Uneori într-o singură imagine el surprinde condiția unei întregi categorii: „La geamul unei fabrici o pală lucrătoare/ Aruncă o privire în zarea de azur”. Alteori dă dovadă că înțelege atît „voioasele vechi moravuri” de Arminden, „plăcerile de o zi”, cît și starea de „post festum”, cu întoarcerea „Spre necesarul randament/ Din monotona Muncă”. în fine, munca îl deprinde cu anonimatul („voi fi uitatul muncitor”) din viața socială și economică. Cine a introdus cuvîntul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n-am găsit exemplul potrivit. Recent însă, citind ciclul de articole ale lui Gala Galaction despre Vlahuță, l-am descoperit. E chiar acesta. „Lîngă el - scrie Galaction - erai în împărăția excepțiunii și a înaltelor exemple. Lucru nespus de rar, în moravurile noastre: Vlahuță era un om independent! Cine e la putere... cine era... cine va fi mîine... nu întreba nimeni, lîngă Vlahuță. Azi - continuă evocatorul - nu mai putem să ne dăm bine seama de prestigiul și puterea acestui om - cu puțină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dar nu a fost atrasă de literatura efemeră contemporană, indiferent cât de traumatizante psihic erau evenimentele mondiale la care această literatură răspundea. A început să studieze limbile greacă și latină înainte de a împlini 10 ani. Viața antică, cu obiceiurile și moravurile ei i-au captat atenția din adolescență. În special miturile grecești au inspirat-o într-un mod profund personal, și nu a fost singura. La o trecere în revistă a literaturii franceze scrise de scriitorii recunoscuți din 1910 până în 1930
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
căutat-o. Ca reacție la aceasta, Sophie și-a luat amanți pentru ca Eric să creadă că este o seducătoare. Acum Eric își bate joc de ea mai mult decât înainte: Nu-i treaba prostituatelor să se ocupe de poliția de moravuri, un atac verbal care o face să-l scuipe pe Eric în față. Restul este deznodământul: Conrad este ucis în război, iar Sophie urmează să fie executată în urma depunerii unei plângeri false de trădare, moment în care Eric începe să
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
poporului lui Israel, și în mod sigur ne vor aparține." Lupta se poartă pe plan economic, politic, social, religios. Vor fi utilizate toate strategiile, speculația financiară, acapararea puterii guvernamentale, acapararea educației și informației, însăși evoluția de ansamblu a instituțiilor și moravurilor, acțiunile de concentrare a capitalurilor, ca și dezvoltarea presei sau progresul științei medicale, vor contribui la triumful acestei speranțe: Noi vom dicta lumii în ce să creadă, ce trebuie să cinstească, ce trebuie să blesteme (...) Totul să fie înțeles, reținut
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
conștiința maselor, cîmpul de acțiune al manipulării pare a se extinde neîncetat. Altfel spus, strategia manipulării devine multidimensională. Aparatul politic și administrativ nu mai constituie singura miză. Aceasta se extinde spre toate domeniile vieții colective, fie că e vorba de moravuri, de organizarea familiei, de sistemul educativ sau de mecanismele economice. În acel plan de război civil, care, la urma urmelor, este discrusul rabinului din Praga, completat de textele Protocoalelor, deosebit de semnificative sînt importanța acordată mijloacelor de informație și accentul pus
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care, "devenind singurii posesori ai aurului pămîntului, adevărata putere va trece în mîinile noastre." Rămîne totuși de pus în aplicare o ultimă strategie, extrem de complexă, pe care oamenii Complotului au învățat cu toții s-o utilizeze: aceea a corupției, a degradării moravurilor, a dezagregării sistematice a tradițiilor sociale și a valorilor morale. Copilul, mai ales atunci cînd aparține categoriilor dominante ale corpului social, constituie, în mod evident, obiectivul privilegiat. Se va încerca nu numai să se acționeze asupra inteligenței sale, asupra lecturilor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe care 1-a jucat în opinia publică franceză tema, reluată mereu, a pervertirii copilăriei. În ambele tabere, instituția disputată, colegiu religios sau liceu napoleonian, este denunțată ca "sursă de infecție", ca o școală a viciului și a corupției...). În ce privește moravurile societății adulte, pentru realizarea dezmembrării ei se mizează, pare-se, pe Femeie. În rnod abil aservită Organizației, nu mai puțin abil aruncată în brațele potentaților lumii, ei îi revine misiunea de a distruge căminele, de a dezmembra familiile. Tot ea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întîmplător, încă din preambulul lucrării este evocat "Dumnezeul protector al nevinovăției". Dintr-odată este definit obiectivul esențialmente moral căruia i se subordonează orice plan de reconstrucție instituțională. "O constituție liberă este bună, scrisese Saint-Just în Spiritul Revoluției, în măsura în care ea apropie moravurile de originea lor, în măsura în care părinții sînt iubiți, afecțiunea este curată și legăturile sînt sincere". "Dacă există obiceiuri, continuă Fragmentele, totul e bine, e nevoie de instituții care să le curețe... Teroarea ne poate debarasa de monarhie și de aristocrație, dar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
viziunea acestui fericit echilibru, în sfîrșit regăsit, între realitățile și nevoile poporului și o formă nonadministrativă de autoritate, proaspătă, directă, legitimată de vechimea serviciilor și de permanența îndatoririlor, rămîne totuși primordial imperativul reabilitării morale, al întoarcerii la "inocența" pierdută. Față de "moravurile corupte ale acestui timp, în opoziție cu aroganța glumelor mondene apreciate de secolul care se încheiase, se face apel la vorbe și gînduri serioase, la rigoarea ținutei și a comportamentului. În contradicție cu complicațiile mincinoase ale societății actuale se află
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
decît să crească numărul canaliilor, "o populație abrutizată și stupidă." Marcat de influența rousseauistă, autorul unei lucrări cu titlu semnificativ, Fericirea la țară, repetă aceste lucruri cîțiva ani mai tirziu, văzînd în întoarcerea la pămînt cea dintîi condiție a regenerării moravurilor"53. E suficient să arunci o privire pentru a putea aprecia neliniștea, truda adesea ascunsă, dar întotdeauna adevărata, tristețea orășenilor bogați, condamnați la o nenorocită lenevie. Ei sînt asemenea copiilor care plîng pentru că nu știu să se veselească, dar care
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe Rousseau, care i-a inspirat pe toți, la care denunțarea luxului, din nou asociată denunțării negoțului, constituie una din principalele teme ale reflecției moral-politice: Cei vechi, cu toții [se spune în Manuscrisul de la Neufchâtel] au văzut în lux semnul corupției moravurilor și al slăbiciunii în guvernare [...]. Era normal ca și comerțul să fie disprețuit, așa cum era și luxul. Romanii îl disprețuiau, grecii îl acceptau la ei de la străini. Într-un cuvînt, într-o țara în care banul era disprețuit, nu se
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să-și facă mănos ogorul, să-și îndesească turmele, să-și întemeieze familia"55... Dar această imagine a unui trecut fericit care s-a păstrat e prezentată doar pentru a i se opune tristul spectacol oferit de evoluția precipitată a moravurilor: uitarea "excepționalei demnități a celui sărac", a ceea ce a fost "măreția sărăciei", dorința furibundă de agoniseală, înverșunarea cu care "se acumulează și se păstrează", obsesia reușitei materiale și a ascensiunii sociale, aprecierea doar a bogăției, legitimarea cametei (altfel spus a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
altfel spus a împrumutului interesat, principiu al însuși capitalismului bancar), negoțul apreciat ca "unică sursă a binelui public"... Mîinile care adună din toate părțile, care agonisesc cu atîta graba nu sînt prea curate, afirmă părintele Croiset, autor al Paralelei între moravurile acestui secol și morala lui Isus Hristos. Bogățiile adunate imediat sînt miracole, iar Dumnezeu face miracole?"56" În fond, ceea ce este anunțat și în același timp denunțat cu violență este o ordine nouă, fundamentată pe ceea ce pare a fi preponderența și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
parte, decît obiceiuri pe jumătate sălbatice, o inerție generală, talentele vor fi neștiute, va fi o mizerie generală cu viciile ce decurg din ea. [...] Pe de altă parte, va fi o activitate prodigioasă, o populație în continuă creștere, vor fi moravuri civilizate la nivelul tuturor cetățenilor, va fi o industrie care va spori, în întregul ei, capitalurile, va fi un mare și reînnoit sprijin în beneficiul Statului"61... "Ce secol fericit este acest secol de fier", exclamă Voltaire celebrînd luxul, confortul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
urmă, "suportabilă". De aici și elogiul adus suveranității pontificale și rolului civilizator ce i-a fost conferit de-a lungul istoriei Occidentului 74. Dacă principii Evului Mediu, mai scrie Maistre, n-ar fi fost îmblînziți, ar fi ieșit la iveală moravuri păgîne". Afirmarea autorității papale a ferit popoarele creștine de "neputința, de josnicia și de ferocitatea suveranilor de dinainte". Marile tragedii ale timpurilor moderne s-au produs tocmai din pricina prăbușirii acestei autorități, care a căzut victimă "orbirii" sau dorinței pătimașe a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
consimțăminte reci sau interese sordide." În concepția atît a unora, cît și a altora, în ceea ce George Sand numea, la rîndul ei, "legătura proastă pe care societatea însăși a stabilit-o între cele două sexe", sînt două lucruri caracteristice pentru moravurile secolului: dezvoltarea prostituției, pe de o parte, invitația tacită la practica generală a adulterului, pe de altă parte. Bineînțeles, această constatare contrazice viziunea de legendă asupra epocii, viziune ce continuă să fie marcată, prin literatură, de amintirea cîntecelor și de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai văd, ei, care se vedeau de departe și totdeauna cu o mare bucurie. Ideea romanului este că omul creator e învins de circumstanțele istoriei. Din Moromete, senior al câmpiei, om inteligent și cu o fantezie bogată, comentator subtil al moravurilor țărănești, nu mai rămâne decât capul de humă făcut de Din Vasilescu în timpul unei adunări în Poiana lui Iocan. Existența dăinuie, carevasăzică, prin artă. În al doilea volum din Moromeții, drama idealismului țărănesc este tema prioritară. La început ideea mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
la Canal și apoi într-o mină de plumb timp de trei ani. Prilej pentru autor de a înregistra fapte abominabile, într-o narațiune bine articulată estetic. Confesiunile, portretele, reflecțiile morale (foarte serioase, foarte profunde) alcătuiesc un dens roman de moravuri, scris de un moralist de forță. Puțini au remarcat această dimensiune (excepțională) a epicii lui P. Prozatorul este un moralist autentic, aforismele lui (în sferă existențială) sunt memorabile. A scris, în fond, un roman puternic, care nu s-ar putea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
descriere ce are drept obiect imaginea, corpul, trăsăturile, calitățile fizice, sau doar exterioare, atitudinea, felul de a se mișca al unei ființe animate, reale sau fictive, adică pur și simplu imaginate" (p. 425); d) etopeea: "descriere ce are drept obiect moravurile, caracterele, viciile, virtuțile, talentele, defectele, în fine, trăsăturile morale, pozitive sau negative, ale unui personaj real sau fictiv" (p. 427); e) portretul: cu această categorie, Fontanier are în vedere asocierea punctelor (c) și (d): "este descrierea atît morală, cît și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
I. Stăncescu. Rubricile erau intitulate „Programul conferințelor Ateneului”, „Cronica Ateneului”, „Educațiune-instrucțiune”, „Belle-arte” și „Maxime”. Se publicau și lucrări literare originale sau traduceri. Scopul revistei, enunțat în mai multe articole editoriale, era de a participa la instruirea poporului și la îmbunătățirea moravurilor, prin publicistică și conferințe care să difuzeze cunoștințe științifice și filosofice. Spre deosebire de alte reviste ale timpului, care tipăreau, de cele mai multe ori, reproduceri din literatura scriitorilor consacrați și rar scrieri inedite, A.r. a obținut versuri noi de la poeți ca D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
cu autorii, încercând să-i grupeze în jurul ei, după modelul „Convorbirilor literare”. Această inițiativă nu a avut însă rezultatul așteptat. B. P. Hasdeu și-a tipărit în A.r. câteva studii istorice, iar G. Missail un amplu articol despre datini, moravuri și despre literatura folclorică, precum și un altul în care analiza muzica populară. În afară de cronici plastice, C. Esarcu a mai scris și comentarii la spectacolele Teatrului Național din București, prilej de a discuta menirea primei instituții scenice românești și structura repertoriului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
repertoriului dramatic. Tot de situația teatrului românesc se ocupă și Șt. Vellescu, într-o conferință ținută la Ateneul Român și publicată, după aceea, în revistă. Șt. Vellescu semnalează, printre primii, influența negativă pe care „drama de bulevard” o are asupra moravurilor. În același timp, remarcă situația dramaturgiei autohtone, obligată să abandoneze subiectele naționale și să imite modelele străine pentru a rezista concurenței. Teatrul românesc, scria Vellescu, trebuie să devină un instrument de cultură și educație, care să se adreseze tuturor claselor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
resimțit o anumită amărăciune văzînd că venerabilul maestru nu-i acorda tot creditul ce i se cuvenea. Poate că și unele probleme de ordin sentimental au tulburat relația dintre Bachelard și Lupasco. Dar dincolo de aspectul psihologic, ilustrativ, din păcate!, pentru moravurile și obiceiurile tribului intelectual, ceea ce ni se pare important este divergența filosofică dintre Bachelard și Lupasco, revelînd, încă o dată, poziția singulară a lui Lupasco în filosofia franceză, situîndu-se în tradiția lui Novalis, și nu în cea a lui Descartes. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
considerație, în contextul acestei întrevederi, opera ta monumentală, La Méthode (Metoda). Paisprezece ani separă primul volum, La Nature de la nature (Natura naturii), apărut în 1977, de ultimul, Les Idées leur habitat, leur vie, leurs moeurs, leur organisation ( Ideile habitatul, viața, moravurile, organizarea lor), apărut în 1991. Lupasco figurează la loc de frunte în bibliografia primului volum, apoi dispare în mod curios din al doilea și al treilea volum, pentru a reapărea în fine în ultimul, unde scrii, la pagina 201, "Dialogica
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]