5,204 matches
-
luat angajamente precise În acest sens, și-au pus ferm condeiele lor În marele front al oamenilor muncii, În lupta lor pentru construirea socialismului. Munca lor, creația lor trebuie ținută În permanență sub semnul acestui angajament, În spiritul principialității clasei muncitoare. Iată al doilea punct, a doua cale necesară de dezvoltare a muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care a pornit În ultimii ani. În fața organizației scriitorilor din R.P.R. stau sarcini mari, a căror Îndeplinire va asigura avântul creator al literaturii noastre, dezvoltarea largă a inițiativelor scriitorilor, posibilitatea de a făuri o literatură demnă de poporul nostru muncitor, de lupta și munca pentru construirea socialismului”. Denumirea de Uniune a Scriitorilor din R.P.R. a fost adoptată la respectiva conferință. Interesant, căci exprimă punctul oficial de vedere, este raportul lui Zaharia Stancu 22 la conferința scriitorilor, intitulat: Spre un nou
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Beniuc, Eugen Jebeleanu, au apărut nume noi de tineri poeți ca: Victor Tulbure, Dan Deșliu, Vladimir Colin, Nicolae Nasta, Nicolae Tăutu, Vornic Basarabeanu, Noe Smirnov, Mihail Gavril și alții. În poemele lor se cântă Republica Populară, sunt demascați dușmanii clasei muncitoare, se cântă munca constructivă, omul nou, evidențiați În producție, planul de Stat, trecutul de luptă al clasei muncitoare și al Partidului Comunist Român. Au apărut poeme Închinate Uniunii Sovietice, Armatei Sovietice și genialilor conducători ai oamenilor muncii din lumea Întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nasta, Nicolae Tăutu, Vornic Basarabeanu, Noe Smirnov, Mihail Gavril și alții. În poemele lor se cântă Republica Populară, sunt demascați dușmanii clasei muncitoare, se cântă munca constructivă, omul nou, evidențiați În producție, planul de Stat, trecutul de luptă al clasei muncitoare și al Partidului Comunist Român. Au apărut poeme Închinate Uniunii Sovietice, Armatei Sovietice și genialilor conducători ai oamenilor muncii din lumea Întreagă, Lenin și Stalin. Privind spre trecutul de lupte și jertfe al clasei muncitoare, spre suferințele Îndurate, spre eroii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trecutul de luptă al clasei muncitoare și al Partidului Comunist Român. Au apărut poeme Închinate Uniunii Sovietice, Armatei Sovietice și genialilor conducători ai oamenilor muncii din lumea Întreagă, Lenin și Stalin. Privind spre trecutul de lupte și jertfe al clasei muncitoare, spre suferințele Îndurate, spre eroii Partidului, asasinați În Închisorile burgheziei și moșierimii, poeta Veronica Porumbacu a scris poemul Mierla lui Ilie Pintilie. Dan Deșliu a izbutit, Îndeosebi În Cântece În cinstea lui 7 Noiembrie să ne dea un poem de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de valoare. Astfel, Alexandru Kirițescu a scris Michelangelo, Camil Petrescu Bălcescu, Mircea Ștefănescu Rapsodia țiganilor, Victor Eftimiu Haiducii. Au mai apărut câteva piese de teatru care au o Însemnătate deosebită pentru că ele marchează Începutul dramaturgiei noi, inspirată din lupta clasei muncitoare. Se pot cita numele lui Alexandru Șahighian, Corneliu Dragoman, Eugen Marian etc. De o Însemnătate și mai mare sunt piesele Cumpăna de Lucia Demetrius și Minerii de Mihail Davidoglu. (Ă) În acești patru ani, În publicațiunile noastre au apărut studii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În globuri electrice pe stâlpi și revărsată În cărți. Nu e mai puțin important că Nicolae Tăutu a știut să evite acel pueril contrast de alb-negru, amintit, mai mult el nu Încearcă să ne reprezinte izbânzile de astăzi ale clasei muncitoare de la noi Într-o lumină idilică; dușmanul nu a fost răpus, lupta de clasă mai dăinuie. Iată-l pe chiaburul Misir uneltind Împotriva bucuriei sătenilor săi: «Suduie-n noapte pe negre poteci, brațele Îi cad mai slabe, mai reci, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
actuale. Cine să-i vorbească „frumos” despre fața lui de astăzi, și proiecția lui de mâine, cine să-l Încleșteze În luptă prin cântecul lui, dacă nu poetul? Poetul care, format de Învățătura partidului, s-a Închinat fără rezerve, poporului muncitor, fără să păstreze În fundul strofelor lui de nou trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dar și „lustruindu-se pe sine”, deschide larg robinetul laudelor oficiale: „Iubite Tovarășe Dan Deșliu. Îți scriu aceste rânduri mișcat de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe sine”, deschide larg robinetul laudelor oficiale: „Iubite Tovarășe Dan Deșliu. Îți scriu aceste rânduri mișcat de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu cu titlul Poeții de azi și poezia populară. Cum eroii clasei muncitoare se Întâlnesc În lupta lor, peste locuri și timpuri, astfel și noi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu cu titlul Poeții de azi și poezia populară. Cum eroii clasei muncitoare se Întâlnesc În lupta lor, peste locuri și timpuri, astfel și noi poeții, scriitorii, Însuflețiți de această luptă, ne Întâlnim și ne chemăm În gânduri, ca glasurile păsărilor În codru. Eu nu știam de poemul dumitale și mustram poeții de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
uită niciodată și mai cu seamă nu le uită pe acelea Întocmite pentru fala fiilor săi celor mai buni căzuți În lupta cu dușmanii lui. Dumneata ai Închegat În stihuri statura de luptător cu credință față de Partid și de poporul muncitor a lui Lazăr de la Rusca și Lazăr de la Rusca va fi cântat tot așa cum dumneata l-ai cântat. Eu te fericesc pentru acest Început visat și de mine și Încercat pe plan istoric În Vulturul răzbunării și În Chivără roșie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și Lazăr de la Rusca va fi cântat tot așa cum dumneata l-ai cântat. Eu te fericesc pentru acest Început visat și de mine și Încercat pe plan istoric În Vulturul răzbunării și În Chivără roșie. Dar câți eroi ai clasei muncitoare, căzuți la Lupeni, la Grivița, omorâți și putreziți prin Doftana și În atâtea și atâtea locuri și colțuri ale pământului țării noastre, n-au fost Încă pomeniți În stihurile poeților?” * Poezia anului 1949 ar fi incompletă dacă n-am reține
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
glorioase date istorice este o potrivită ocazie de a reaminti, prin glasul poeților noștri, cui datorează țara noastră libertatea și independența ei, cui datorează poporul nostru muncitor exercitarea dreptului său de a-și făuri o viață fericită (Ă). Partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, mobilizatorul, conducătorul și organizatorul luptei de eliberare era ținut În afara protecției legilor și supus celor mai violente prigoane. Lovind partidul, guvernele de capitaliști și moșieri, slugi plecate ale capitalismului internațional, țineau deopotrivă să Împiedice poporul muncitor de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, mobilizatorul, conducătorul și organizatorul luptei de eliberare era ținut În afara protecției legilor și supus celor mai violente prigoane. Lovind partidul, guvernele de capitaliști și moșieri, slugi plecate ale capitalismului internațional, țineau deopotrivă să Împiedice poporul muncitor de a cunoaște marile transformări survenite În imediata apropiere, În Țara Socialismului Biruitor, după victoria Marii Revoluții din Octombrie. Adevărul despre Uniunea Sovietică n-a putut fi Însă Înăbușit prin măsuri polițienești. (Ă). Luptătorii aprigi din umbră rostesc cuvinte de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin care lozinca e ridicată la Înalte valențe poetice. Acest fel de lozincă Îl vom găsi În poezia lui Maiakovski: «Adevăratul poet ațâță dintr-o scântee focul cunoștințelor limpezi». O banalizare a lozincii, În poezie, bagatelizează efortul creator al clasei muncitoare, cuceririle proletariatului, clocotul vieții noi, socialiste. Și În același timp Îngreunează mult munca poetică a noului cântăreț - poetul din uzină și de pe ogor care caută În versurile confraților săi, o pildă, un Îndemn. Acest Îndemn el nu-l poate găsi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din Octombrie, ideile mărețe mereu legate de realitatea noastră, de pașii pe care-i facem Înainte spre Socialism rămân depășite, reduse la consemnarea În fugă a unei aniversări ca și cum n-ar fi vorba despre cea mai dragă sărbătoare a clasei muncitoare din lumea Întreagă. (Ă). Poetul trebuie Încă odată să-și revizuiască nu numai mijloacele de expresie ci Însăși gândirea sa poetică, felul său de a intui și de a simți realitatea, de a pătrunde aspectele multiple, mereu mai bogate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
accentuează intensitatea tragică, dar păstrează același caracter. Eftimie-chiaburul terorizează Întregul sat. Băieții lui fură struguri din via lui Moș Gheorghe și-l mai și amenință pe acesta care, intimidat, nu reacționează. Eftimie e un caz de ură exacerbată Împotriva țăranilor muncitori, Împotriva partidului care le apără interesele. (Ă). Poate nicăieri cititorul nu-și va da mai bine seama că literatura noastră tânără este dominată de timpul pe care-l trăim - un timp plin de sevă, dinamic, proiectat spre viitor - decât În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești”: „În primul rând Desculț constituie un ecou al preocupărilor mari care frământă masele noastre populare, un ecou al luptei principale pe care partidul clasei muncitoare o dă astăzi, pentru transformarea agriculturii noastre, dintr-una Înapoiată și săracă, Într-o agricultură avansată, condiție Însemnată a construirii socialismului. (Ă). Viața țărănimii noastre a fost reflectată de literatura noastră prin viziunea unei oglinzi deformate. (Ă). Literatura noastră - cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
adeziunea verbală la lupta pentru progres. Ar fi de dorit să se hotărască până când timpul nu va trece definitiv pe lângă ei, și să Înțeleagă că Negura lui Camilar e scrisă de pe poziție de clasă. Că este o armă a clasei muncitoare. În jurul romanului Negura, ca În jurul tuturor realizărilor, de toate proporțiile ale regimului nostru de democrație populară, se dă lupta de clasă. Ca toate realizările mari și mici ale vremii noastre, cartea tovarășului Camilar Învinge, Îmbrățișată fiind de nenumărații săi cititori
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care mai ieri nu creștea grâul, care era lăsat În părăsire, necultivat și pradă celor mai aprige intemperii? Iată, Între altele, de ce scriitorii s-au hotărât să pășească siguri fără șovăială În mijlocul publicului lor nou - a marelui public - a maselor muncitoare. «Inginerii sufletului omenesc» au vrut să vadă pe viu dacă sunt Într-adevăr constructori de caractere, meșteșugari sau dacă nu cumva sunt doar niște ucenici. (Ă) Nu pot uita figura radioasă a lui Mihail Sorbul, când a ieșit din mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
obiectiv viitor: „spre un nou avânt al creației literare” (Ă). Acest obiectiv era Însă Întrevăzut cu claritate, În spijinul apropierii lui se citau o serie de opere care legitimau constatarea acestui Început, o serie de opere scrise de pe pozițiile clasei muncitoare, un contingent masiv de scriitori trecuți sau născuți pe aceste poziții. De ce Scânteia nu vorbea despre o trecere categorică În calitate, ci numai de un Început de cotitură? De ce Partidul și-a intensificat atenția sa pentru oamenii scrisului dând cunoscuta
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de a fi descrise În opere de valoare, ci și nenumărați eroi demni de pana celor mai mari talente. E destul să privim În jurul nostru: fruntași În producție, gospodarii pricepuți ai noului stat, oameni minunați veniți de jos din masa muncitoare, căliți În focul luptei Împotriva dușmanului de clasă, iată eroii de seamă ai literaturii!» Care a fost drumul literaturii noastre după articolul Scânteii În sensul citatului de mai sus? Poezia noastră, deja avansată Încă pe atunci față de celelalte genuri, a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nimicitoare. Cititorii vor fugi de carte, În cenacle se va băga la cap exemplul nefericitei povești, gazetele din provincie și ucenicii Întru literatură vor fi derutați. E limpede că nu așa trebuie să lucreze o critică angajată pe drumul clasei muncitoare, e limpede și Întotdeauna recomandabil principiul că În treburile artei și ale literaturii nu se pot da sentințe, nu se pot da ucazuri și rețete grăbite și fără drept de apel. Răul unei asemenea procedări este imens și criticul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]