4,571 matches
-
truth”. Contexte: Hațțór tamm pa‘alÄ k kol der"k"yw mišep"” ’Pl ’emón"h we ’Qyn ‘"wel... (Dt 32,4): „Stâncă: desăvârșite sunt lucrările sale, căci toate căile sale sunt dreptate; Dumnezeu credincios și nu este în El nedreptate...” (t.n.) Be-y":k" ’apeq: róƒ p": Ö" ’ÄÖ YHWH ’Pl ’emeÖ (Ps 31,6): „În mână ta încredințez duhul meu, căci Tu mă vei răscumpără, Doamne, Dumnezeule credincios.” (G-R) ’Ašer hammiÖeb"rQk b"-’"reț yiÖeb"rQk bQ’lohQy ’"mQn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lor”. Acest nume, cu forma de participiu prezent q"l, desemnează de obicei rudă cea mai apropiată din partea căreia cel căzut în robie e îndreptățit să aștepte a fi răscumpărat, sau rudă puternică de la care cel slab așteaptă ocrotire în fața nedreptății (cf. Lev 25, 25-34. 47-35). Dumnezeu este numit astfel numai în texte poetice. O dată este în paralelism cu MÄša‘ și altă dată, cu ’A> (Is 63,16)239. Transferarea lui cu „răscumpărător” se inspiră din soluția de traducere a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tăria” (BS); „Stâncă” (C); - (LXX241); „Petra” (Vg); „le Rocher” (BJ); „the Rock” (RSV). Contexte: Hațțór tamm pa‘alÄ ’Pl ’emón"h we ’Qyn ‘"wel... (Dt 32,4): „Stâncă - desăvârșite sunt lucrările sale. Dumnezeu credincios și nu este în El nedreptate...” (t.n.) Țór yel":ek" teš wattišek" ’Pl meholelek" (Dt 32,18): „Ai părăsit Stâncă cea care te-a născut și ai uitat pe Dumnezeul care te-a întocmit.” (C) Ha lÄ’ ’att"h miqqe:em YHWH / ’ElohQy qe:oš
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Tu singur ești sfânt” (BVA). Însemnând la origine „pios, drept”255, e folosit de Septuaginta pentru a traduce cuvinte ebraice de obicei aplicate omului și foarte rar lui Dumnezeu: în Dt 32,4b („Dumnezeu credincios și nu este în El nedreptate, drept și nepărtinitor este El”) traduce ebraicul y"šar, „nepărtinitor” (imaginea judecătorului) și în Ps 144,17 („Drept este Domnul în toate căile sale și sfânt în toate lucrările sale”) traduce ebraicul ƒas:. De aceea l-am plasat în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
despre sine că este alQthes în În 7,18b: ho dè zQtÄÎn tgn dóxan to¤ pémpsantos autòn ho¤tos alQthes estin kaì adikía en autÄÎi ouk éstin: „...cel care caută slavă celui care l-a trimis, acela este adevarat și nedreptate nu este în el.” (t.n.) - În Ap 3,14 este numit ho amen, ho mártys ho pistòs kaì ho alQthinós: „Amin, Martorul fidel și vrednic de crezare” (t.n.), cele două epitete fiind reluate despre el în Ap 19
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
noi?. Cum să nu" răspunde Jakab Sándor. "Numai să nu uiți că eu ți-am spus asta primul. Așa a fost"9. Natural, în rândul românilor domina amărăciunea, dezamăgirea și furia: Nația română este sfâșiată de vecini dușmănoși. Este o nedreptate strigătoare la cer, o crimă împotriva umanității și civilizației; ne-am fi așteptat ca, la vestea acestei barbarii, toată lumea să se revolte, toată lumea să ne ajute să salvăm existența nației sau măcar cineva să se sensibilizeze la vederea tuturor nenorocirilor
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
familiei lui și prezintă suferința fiecărei rude, fie certând pe cel mort că s-a grăbit să le părăsească, fie arătând cât de greu le este celor rămași În viață fără el, fie blestemând moartea că a făcut o asemenea nedreptate luându-l dintre cei dragi. Un bocet aparte este „Zorile”, care se cântă, În unele părți ale țării, la răsăritul soarelui, În cele patru colțuri ale casei: Zorilor, surorilor,/ Mândrelor, voi zânelor!/ Ian grăbiți voi de ziliți,/ Și pe Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și a minunii produse de divinitate. Miracolul constă În apariția divinității și În intervenția ei (de obicei, Împotriva legilor firii sau societății - vindecări ale unor boli incurabile, readucerea din moarte, desemnarea unei persoane ca „un ales” al divinității, revelarea unor nedreptăți și schimbarea persoanelor sau instituțiilor vinovate). Aceasta Înseamnă că miracolul anulează barierele existențiale, remediind situații ce păreau fără ieșire sau evenimente ce păreau ireversibile. În schimb, oracolele oferă o informație vitală (despre trecut sau viitor), care permite corectarea unor greșeli
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
politic. O mare parte a protestului este revoluționar: anticlerical, anticapitalist și antiburghez. O mare parte a satirei și profanării din cântecele carnavalești reflectă lupta de clasă Împotriva sistemului latifundiar, a exploatării de către bogați (caciquismo), a opresiunii religioase și a altor nedreptăți (p. 158). Legătura dintre carnaval și mișcările sociale violente (pe care le anticipează sau chiar le declanșează) este subliniată de N. Dirks (1994, p. 486), care afirmă: „Carnavalul era periculos din punct de vedere social, demistificator din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asupra istoriei lor, mult timp neglijată, ascunsă, ignorată, o ocazie de a revendica un trecut și un viitor În care ei să fie adevărații eroi. ș...ț Celebrările au devenit astfel un forum unde revendicările erau formulate, suferințele erau exprimate, nedreptatea socială și inegalitățile erau expuse public și unde noi idei și strategii erau puse la Încercare (G. Fabre, J. Heideking, 2001, pp. 12-13). Pe un al doilea palier, ieșirile ceremonializate În stradă contestau În mod direct ordinea și structura de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
imprime o imagine valorizatoare dramei Năpasta, descalificată valoric de Paul Zarifopol, în eseul Publicul și arta lui Caragiale. Defectele amendate de critic sunt întoarse în trăsături particulare ale farsei tragice moderne. Sugestivă, demonstrația dezvăluie intuiție critică. Restabilirea dreptății printr-o nedreptate întruchipează "justiția naturală imanentă, opusă oarbei justiții sociale". Inedită, prin perspectiva plurală și corelarea cu absurdul comic caragialian, este și interpretarea "paginilor bizare", semnate de Urmuz. Comentariul Loredanei Ilie se deosebește de analiza aplicată acelorași pagini de Nicolae Balotă, în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
apariției nebunului în momentul cheie al nevoii de răzbunare poate fi văzută ca procedeu teatral "îngroșat", iar simetria izbitoare între "faptă și răsplată" pune în evidență nu raționalul, firescul, justiția inexorabilă, ci absurdul: săvârșirea unui act de dreptate printr-o nedreptate, înșelarea sistemului prin manevra Ancăi de deturnare a adevărului, ca singură soluție posibilă de remediere a erorii justiției printr-o altă eroare deliberată. Departe de a produce satisfacție, actul răzbunător dezgustă. Eroina nu are integritatea hamletiană care să confere tragism
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rima și structura speciei, ascunde un vid de substanță semantică, pentru că semnificațiile cuvintelor refuză să se coordoneze într-un tot. Așa cum spuneam în capitolul respectiv, parodiile constituie în ansamblul operei caragialiene nu atât modalități de defulare, de compensare vindicativă a nedreptăților din planul existenței cotidiene, ci manifestări ale libertății creatoare, ale spiritului contestatar decis să corijeze prin ricoșeu parodic ridicolul surprins în "spanacografia" momentului. În cazul lui Urmuz, parodierea este dispozitivul cel mai uzitat de dinamitare burlescă a edificiului literar chiar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Australie, exemplul său fiind urmat de o pleiadă de 296 B.Danielsson, op.cit., p. 79-80. 297 „Greșeala acestei teorii seducătoare, simple și comode este desigur, că imoralitarea, lenea, lipsa de loialitate și murdăria băștinașilor sunt rezultatul și nu cauza tuturor nedreptăților și prejudecăților” - conchidea B. Danielsson (ibidem). 142 tineri de culoare, care au dovedit un real simț al desenului și armoniei cromatice.298 Campionii L.Ross, Charles Perkins au sprijinit drepturile aborigenilor. Au existat și unii intelectuali albi, care au Încercat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
asumă datele relevante din punct de vedere moral, oferite de ele prin filtrul integrării antropologice. Formula „aculturație etică” se referă la atenția pe care morala o acordă curentelor de idei, pentru că sunt purtătoare de valori. Aceste curente stimulează conștientizarea anumitor nedreptăți existente. O morală bazată pe experiență, în dialog cu cultura, este o morală care caută în cultură noutatea materială care urmează să fie supusă evaluării criteriilor sale normative. Experiența ca „reflecție transcendentală” presupune o dublă capacitate în subiect: receptivitatea ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
interpretată ca o chemare la pocăință și ca un semn că restaurarea escatologică promisă este aproape. Unii leagă acest text de principiul necolaborării, elaborat de Gandhi. El afirma că „nu trebuie, de teama de a suferi, să rămânem coresponsabili la nedreptate, încetând de a-l sprijini direct sau indirect pe cel care o comite”. Conform acestei interpretări (F. Vaillant), Isus nu a vrut să devină complice la ceea ce se întâmpla în templul din Ierusalim. Tot legat de studiul acestui text, M.
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
realizează. Dumnezeu se manifestă ca un Dumnezeu drept, ce-i pedepsește pe cei răi, care prosperă, și îi răsplătește pe cei drepți, care suferă. De aceea Cartea Apocalipsului poate fi citită doar de cei care luptă în mod activ împotriva nedreptății. Și aici, dintr-o perspectivă modernă a Apocalipsului, regăsim interpreți în poziții marginalizate din punct de vedere social, de exemplu Martin Luther King Jr.. Cartea Apocalipsului va oferi răspunsuri doar în situațiile în care va înflori nedreptatea. Astfel, mișcarea în favoarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mod activ împotriva nedreptății. Și aici, dintr-o perspectivă modernă a Apocalipsului, regăsim interpreți în poziții marginalizate din punct de vedere social, de exemplu Martin Luther King Jr.. Cartea Apocalipsului va oferi răspunsuri doar în situațiile în care va înflori nedreptatea. Astfel, mișcarea în favoarea rezistenței non-violente din partea Bisericilor din care fac parte populațiile de culoare, făcea aluzie la Cartea Apocalipsului în care se învinge lumea, rămânând pacifici după exemplul Mielului lui Dumnezeu. Putem să afirmăm că această Carte a Apocalipsului este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ei, falsificată în prerogativele ei, marginalizată și chiar redusă la sclavie. Această neplăcere trebuie să se traducă pentru Biserica întreagă într-o angajare pentru o fidelitate reînnoită față de inspirația evanghelică, care tocmai pentru tema eliberării femeilor de orice formă de nedreptate și de dominare, are un mesaj de actualitate perenă, care izvorăște din însăși atitudinea lui Cristos”. Se poate spune că, în pofida limitărilor la care a fost supusă, persoana feminină și-a păstrat conștiința rolului ei în familie, partener egal în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
grandilocvent, e totuși strunit, menținut între limitele unei estetici „modernizate”, și poate convinge. Poetului îi este firească și postura de „cetățean”, el perorând, uneori vaticinar, cu discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos, dar tensiunea „insurecției” verbale denotă un sentiment poetic real). În asemenea ocazii filonul folcloric și haloul euforic sunt absente, tonul e rece, deloc calofil, stilul frust, cumva căznit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
Julius Lange observă în legătură cu imaginea piticilor lui Velasquez: oricît de viguros ar fi caracterizate chipurile acestora, ele dezvăluie totuși nobilul simț al frumosului pe care îl stăpînește maestrul, prin modul cum privește împrejurarea în care malformația trupului a făcut o nedreptate sufletului.13 Firește, nu se poate decide cu toată sigurnța în ce măsură erau conexate cele două elemente într-un sentiment total, în sufletul artistului. Poate exista un dezacord chiar și în legătură cu privitorul referitor la cît de nemijlocit se naște în el
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Aceasta atestă profunda înțelegere a naturii umane de către Shakespeare. Orice caracter este asemenea unei orchestre, care este întreruptă numai în unele episoade de partituri solo. Sînt nedreptățiți dramaturgii, cînd se trece cu vederea această deosebire. Aristotel comite deja o asemenea nedreptate (Poetică, cap. 15), atunci cînd descoperă în Îfigenia lui Euripide o inconsecvență în faptul că ea apare ca o ființă diferită față de cea care-și imploră viața dinaintea tatălui ei, atunci cînd, mai tîrziu, merge bucuroasă la moarte. Explicația este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cei din exterior decît guvernămintele nedemocratice, iar deseori au fost mai la înălțime. În unele cazuri, ca în India, puterea colonială a contribuit inconștient sau intenționat la crearea convingerilor și instituțiilor democratice. Însă nu ar trebui să trecem cu vederea nedreptățile țărilor democratice față de cei din exterior, pentru că ele contrazic un principiu moral fundamental care, după cum vom vedea în capitolul următor, contribuie la justificarea egalității politice dintre cetățenii unei democrații. Singura soluție la această contradicție ar putea fi un cod universal
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mult mai puțin tiranice decît regimurile nedemocratice. Nu putem justifica în mod rezonabil comiterea unui delict mai puțin grav, pe motiv că alții comit delicte mult mai grave. Chiar și atunci cînd o țară democratică, respectînd proceduri democratice, face o nedreptate, rezultatul este tot ... o nedreptate. Puterea numărului nu creează dreptul 3. Totuși există alte motive pentru a crede că democrațiile sînt mai drepte și mai atente față de interesele umane fundamentale decît non-democrațiile. 2. Democrația garantează cetățenilor săi un număr de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
regimurile nedemocratice. Nu putem justifica în mod rezonabil comiterea unui delict mai puțin grav, pe motiv că alții comit delicte mult mai grave. Chiar și atunci cînd o țară democratică, respectînd proceduri democratice, face o nedreptate, rezultatul este tot ... o nedreptate. Puterea numărului nu creează dreptul 3. Totuși există alte motive pentru a crede că democrațiile sînt mai drepte și mai atente față de interesele umane fundamentale decît non-democrațiile. 2. Democrația garantează cetățenilor săi un număr de drepturi fundamentale pe care sistemele
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]