5,043 matches
-
Acațiu Barcsay) a demolat biserica pentru a nu fi folosită de asediatori ca punct de atac. Crucifixul a fost îngropat în mormane de moloz și noroi timp de 24 ani. În anul 1683, după înfrângerea turcilor în Asediul Vienei de către oștile creștine conduse de regele polonez Ioan al III-lea Sobieski, Consiliul orășenesc condus de primarul Johann Haupt a hotărât reînălțarea crucii sub o boltă deschisă. În anul 1755 consilierul imperial transilvănean Martin Wankel von Seeberg a dispus ca bolta să
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
orașului Sibiu. Bastionul Soldisch a fost folosit în timpul luptelor cu turcii din secolul al XVII-lea, scăpând intact. În anul 1660, el a fost asediat de Gheorghe Rákóczi al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1660), care lupta cu un corp de oaste otomană condus de vizirul Ali Beg care-l susținea ca principe pe Acațiu Barcsay, fiind bombardat cu ghiulele incandescente. Pe zidurile sale se mai află și în prezent cinci ghiulele. În timpul asediului Sibiului de către principele Gheorghe Rákóczi al II-lea
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
mult la Bârlad, Vaslui și Huși. Drumul comercial ce trecea pe valea Bârladului a devenit drum domnesc în timpul domniei lui Iliaș Rareș (1546-1551). În valea Docolinei a avut loc în vara anului 1577 o luptă pentru ocuparea tronului Moldovei, între oastea lui Petru Șchiopul, care venea dinspre sud și cea a lui Ioan Potcoavă, care cobora dinspre nord. Confruntarea de la Docolina dovedește existența unui pod în această zonă. Satul a fost dăruit la începutul secolului al XVII-lea boierului Mihai Furtună
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
inclusă pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Vaslui la numărul 430, având codul de clasificare . La 10 ianuarie 1475, într-o zonă mlăștinoasă aflată în pădurile din preajma târgului Vaslui a avut loc o luptă între o puternică oaste otomană și o oaste moldovenească condusă de Ștefan cel Mare, luptă rămasă în istorie ca Bătălia de la Podul Înalt. Locul bătăliei se află pe teritoriul satului Băcăoani din sudul orașului Vaslui, în valea râului Bârlad. Ca urmare a topirii zăpezilor
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
istorice din anul 2015 din județul Vaslui la numărul 430, având codul de clasificare . La 10 ianuarie 1475, într-o zonă mlăștinoasă aflată în pădurile din preajma târgului Vaslui a avut loc o luptă între o puternică oaste otomană și o oaste moldovenească condusă de Ștefan cel Mare, luptă rămasă în istorie ca Bătălia de la Podul Înalt. Locul bătăliei se află pe teritoriul satului Băcăoani din sudul orașului Vaslui, în valea râului Bârlad. Ca urmare a topirii zăpezilor, întreaga luncă a Bârladului
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
un deal de lângă satul Băcăoani (comuna Muntenii de Jos), locul bătăliei de la Podul Înalt. Statuia a fost dezvelită la 25 octombrie 1975 cu prilejul aniversării a 500 de ani de la victoria de la Podul Înalt - Vaslui (la 10 ianuarie 1475) a oștilor moldovene conduse de Ștefan cel Mare împotriva oștilor turcești. Pe fațada principală a soclului statuii se află următoarea inscripție în relief, cu litere din bronz: ""Ștefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504"". Înainte de Revoluția din decembrie 1989, la statuia lui
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
Jos), locul bătăliei de la Podul Înalt. Statuia a fost dezvelită la 25 octombrie 1975 cu prilejul aniversării a 500 de ani de la victoria de la Podul Înalt - Vaslui (la 10 ianuarie 1475) a oștilor moldovene conduse de Ștefan cel Mare împotriva oștilor turcești. Pe fațada principală a soclului statuii se află următoarea inscripție în relief, cu litere din bronz: ""Ștefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504"". Înainte de Revoluția din decembrie 1989, la statuia lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt se organizau
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt () [Corola-website/Science/323967_a_325296]
-
instrucție, prin disciplină și ascultare de porunci, și prin cumpătare”. În vremea în care armata lui Iulius Cezar (Nicolae Iliescu) intra în Galia, la porțile unei cetăți dacice sosesc trei călăreți străini: Calopor (Ion Dichiseanu), fost gladiator și centurion în oastea lui Spartacus, poetul și cântărețul Lai (Ovidiu Moldovan) și țăranul Comata (Șerban Ionescu); toți trei au fost sclavi la romani. Adus de principele Castaboca (Ernest Maftei) în fața regelui, Calopor afirmă că este fiul Magnei Mater Midia (Ioana Bulcă) și al
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
participă Calopor și generalul Viscol (Szabolcs Cseh). La finalul luptei, Calopor aruncă un trident înspre Hibrida, dar acesta o trage pe Lidia în fața lui, femeia fiind astfel ucisă. Nebun de furie, fostul gladiator îl înjunghie pe proconsul. În acest timp, oștile dacice reușesc să-i alunge pe romani din cetățile pontice Histria, Tomis și Callatis, iar oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
dar acesta o trage pe Lidia în fața lui, femeia fiind astfel ucisă. Nebun de furie, fostul gladiator îl înjunghie pe proconsul. În acest timp, oștile dacice reușesc să-i alunge pe romani din cetățile pontice Histria, Tomis și Callatis, iar oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită înapoi carele încărcate cu podoabe scumpe și aur, care fuseseră luate din cetățile pontice. Victoria dacilor
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
la druidul Breza și regina Hebe pe druidul Șved, trimisul regilor cerbilor, și pe marele preot Deceneu. Celții refuză să se unească cu dacii împotriva romanilor și nu vor să restituie aurul furat de la agatârși. Deși voia să-și păstreze oastea intactă pentru confruntarea viitoare cu romanii, Burebista este nevoit să-și trimită armatele în ținutul celților. Deceneu îl anunță că în curând va avea loc o eclipsă de soare, iar regele se gândește să se folosească de acest semn ceresc
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
70, înaintea Erei Noastre, expansiunea puternicului Imperiu Roman atinge, la sud de Dunăre, bogatele ținuturi ale dacilor uniți într-un mare și puternic regat sub sceptrul viteazului Burebista. Proconsulul Hibrida (a cărui soție este fosta iubită a unui gladiator din oastea lui Spartacus, revenit la vatră) se și instalează într-o cetate grecească de la mare. Asasinarea lui Iuliu Cezar amână inevitabilul. Ciocnirile geto-dacilor cu celții și romanii, ca și evenimente mai mărunte din viața marelui rege dac, sunt scornite de imaginația
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
numele Tarul Lazăr (Цар Лазар) a fost un cneaz sârb din Evul Mediu, domnitor al Șerbiei morave, o parte din fostul puternic Târât Sârb sub domnia lui Ștefan cel Puternic. Lazăr a luptat în Bătălia de la Kosovo Polje cu o oaste de două ori mai mică din punct de vedere numeric decât cea a Imperiului Otoman și a murit, împreună cu cea mai mare parte din boierimea sârbească și Murad care în cele din urmă a dus la căderea Șerbiei ca stat
Lazăr al Serbiei () [Corola-website/Science/319442_a_320771]
-
un document din 12 septembrie 1740, domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) arăta că în timpul tulburărilor provocate de război, catedrala episcopală din Huși a fost prădată ""de toate bucatile și de toate odăjdiile bisăricii de oștile ce s-au petrecut pe acolo, fiind drum mare"". El îi acorda o serie de scutiri fiscale ""ca să să poată rădică să agiungă la stare ce să cade"". În anul 1752, pe scaunul episcopal al Hușilor a ajuns episcopul Inochentie
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
să treacă fluviul îndreptându-se direct spre Târgoviște (4 iunie 1462). În aceste condiții Țepeș va aplica tactica hărțuirii: pustiirea pământului - mai ales drumul spre Târgoviște -, otrăvirea fântânilor, atacarea detașamentelor turcești plecate după hrană. În această atmosferă apasătoare în care oștile turcești, flămânde și înfricoșate, înaintau prin țara pustiită, a avut loc marea lovitură a lui Vlad Țepeș, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit să demoralizeze și mai mult oastea otomană, atac despre care pomenesc toate izvoarele relative la
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
plecate după hrană. În această atmosferă apasătoare în care oștile turcești, flămânde și înfricoșate, înaintau prin țara pustiită, a avut loc marea lovitură a lui Vlad Țepeș, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit să demoralizeze și mai mult oastea otomană, atac despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462. Ținta atacului a fost însuși sultanul, însă acesta a scăpat, cortul său fiind confundat cu al unui vizir. Totuși efectul psihologic al atacului a fost important. Mulți turci
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
turci au fost uciși, iar sultanul, conform relatărilor, "a părăsit în ascuns tabăra în chip rușinos"; văzând "marea pierdere suferită de ai săi" a dat ordin de retragere. În apropierea Târgoviștei îl aștepta un spectacol care a băgat groaza în oștile sale: o pădure de țepi în care atârnau o mulțime de turci uciși în înainte sau în timpul bătăliei; în fața acestei priveliști turcii "s-au înspăimântat foarte tare", iar sultanul a recunoscut că "nu poate să ia țara unui bărbat care
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
ar fi vrednic de mai mult". Cu excepția cronicilor turcești, toate celelalte izvoare mărturisesc înfrângerea sultanului, care a fost silit "să se întoarcă în fugă spre Dunăre cu mari pierderi printre ai săi și cu rușinea de a fi dat dosul". Oastea turcă s-a îndreptat spre Dunăre, așa de repede încât la 11 iulie 1462 sultanul ajunsese la Adrianopol. Conform cronicarului bizantin Chalcocondil, sultanul l-a lăsat la plecare, la Târgoviște, ca domn pe fratele lui Țepeș, Radu cel Frumos, în
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
Spre deosebire de Vlad Țepeș care dorea continuarea luptei antiotomane, Radu cel Frumos oferea boierilor pacea și prietenia cu sultanul. Aceștia trec până la urmă de partea lui. În aceste condiții, părăsit de cea mai mare parte a boierilor, dar având încă o oaste destul de numeroasă cu care se pare că în jurul datei de 8 septembrie ar fi dobândit chiar o ultimă victorie asupra adversarilor săi, în octombrie 1462 Țepeș trece în Transilvania pentru a se întâlni cu aliatul său Matei Corvin. Cum acesta
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
pe Tepeș. Mai mult, la decizia regelui ar fi contribuit și o presupusă scrisoare a lui Vlad către sultan în care domnul muntean ar fi cerut iertare și, mai mult decât atât, s-ar fi obligat să-l ajute împotriva oștilor maghiare. Drept urmare, în noiembrie 1462 Vlad Țepeș, în loc să primească ajutorul aliatului său, este arestat sub acuzația de trădare și încarcerat la Vișegrad vreme de 12 ani. După Vișegrad, e silit să locuiască aproape 2 ani la Buda, cu domiciliu forțat
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
sa misiune, care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul, a fost incursiunea din primăvara anului 1595 când în fruntea a 700 de haiduci a trecut Dunărea, a înaintat până la munții Balcani, ca să aștepte oastea turcească condusă de Hasan Pasă care trecea munții pentru a-l întâlni la Sofia pe sultan. Babă Novac a atacat această oaste punându-l pe fugă pe Hasan și luând căruțele și caii, armele și toată comoara. După această victorie
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
1595 când în fruntea a 700 de haiduci a trecut Dunărea, a înaintat până la munții Balcani, ca să aștepte oastea turcească condusă de Hasan Pasă care trecea munții pentru a-l întâlni la Sofia pe sultan. Babă Novac a atacat această oaste punându-l pe fugă pe Hasan și luând căruțele și caii, armele și toată comoara. După această victorie Babă Novac primește cinstea voievodului care îl are aproape de sine în toate luptele. Astfel, îl găsim alături în bătălia din 18/28
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
domnesc, înlăturându-se astfel statul cârmuit de oligarhia marilor familii de boieri. O atenție specială a fost acordată elementului militar, recrutat din păturile mijlocii ale societății. Un număr mare de boiernași și slujitori , care luptaseră până acum ca mercenari în oștile străine, a venit în țară și s-a grupat în jurul domnului. Cu ajutorul lor, Cantemir a organizat, în preajma războiului ruso- turc din anul 1711, șapte sau opt unități militare. În politica sa internă, Cantemir s-a sprijinit pe aceleași pături sociale
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
punându-se accentul pe sfatul boieresc alcătuit în principal din dregătorii curții. De asemenea, se înmulțește numărul funcționarilor însărcinați cu adunarea impozitelor și judecarea pricinilor și le sunt stabilite clar jurisdicția precum și datele pentru strângerea dărilor. Armata este organizată în oastea cea mare, alcătuită în principal din țărani, și oastea cea mică sau curtea. Este de semnalat faptul că Mircea păstrează dreptul de oaste asupra satelor scutite și se pare că reactivează această obligație pentru ohabele create de domnii anteriori. În
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
din dregătorii curții. De asemenea, se înmulțește numărul funcționarilor însărcinați cu adunarea impozitelor și judecarea pricinilor și le sunt stabilite clar jurisdicția precum și datele pentru strângerea dărilor. Armata este organizată în oastea cea mare, alcătuită în principal din țărani, și oastea cea mică sau curtea. Este de semnalat faptul că Mircea păstrează dreptul de oaste asupra satelor scutite și se pare că reactivează această obligație pentru ohabele create de domnii anteriori. În paralel, înzestrează armata cu arme și întărește sau înființează
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]