5,351 matches
-
măsură în care primește Darul lui Dumnezeu către lume în Ființa Domnului Hristos. O deosebire similară rezidă în percepția ortodoxă referitoare la relația dintre libertate și autoritate. Admiterea acelui homo naturalis care există în sine presupune negarea dimensiunii spirituale. În Ortodoxie, autoritatea nu se regăsește la papalitate; Ecclesia nu este nici monarhie văzută, nici aristocrație văzută, nici democrație văzută. Pentru ortodocși, mergând pe linia gândirii teologice a lui Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult chiar, existența Sinoadelor ecumenice nu își fundează autoritatea pe forme juridice. În cele din urmă, criteriul peremptoriu este unul interior, și nu unul exterior: viața Ecclesiei cuprinsă în întregul ei istoric 13. Ortodoxia a rămas fidelă unor principii de bază ce reglementează viața bisericească încă din Antichitatea creștină. Dacă încercăm să enunțăm aceste principii, remarcăm că nu e vorba de legi canonice propriu-zise, ci de o anumită concepție despre Biserică, imposibil de adecvat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în peisajul interbelic erau salutare în măsura în care Biserica Ortodoxă era supusă unor provocări dintre cele mai diverse: de la duhul modernității care încerca să se infiltreze, prin vocea unor chiriarhi, în structura eclezială, până la dialogul ecleziologic care căpăta un contur din ce în ce mai pregnant, Ortodoxia fiind chemată să dea un răspuns convingător. Ca parte importantă a acestui dialog se profila posibilitatea convocării unui Sinod Ecumenic (al optulea pentru Biserica Ortodoxă), mai ales în contextul tentativelor de intensificare a relațiilor dintre biserici. La începutul lui decembrie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Atena, Congresul profesorilor Facultăților de Teologie ortodoxă din toată lumea, unde s-a pus și problema convocării unui sinod ecumenic. Nu s-a ajuns atunci la nici o înțelegere, majoritatea profesorilor opinând că este imposibilă o aemenea convocare pentru simplul motiv că Ortodoxia fiind o parte a creștinismului, nu poate realiza cantitativ ecumenicitatea. George Racoveanu demontează această concepție aritmetică a ecumenicității, străină și periculoasă duhului Ortodoxiei, ea vădind o lipsă de contact cu realitatea vie a credinței și conducând, inevitabil, la pierderea semnificației
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atunci la nici o înțelegere, majoritatea profesorilor opinând că este imposibilă o aemenea convocare pentru simplul motiv că Ortodoxia fiind o parte a creștinismului, nu poate realiza cantitativ ecumenicitatea. George Racoveanu demontează această concepție aritmetică a ecumenicității, străină și periculoasă duhului Ortodoxiei, ea vădind o lipsă de contact cu realitatea vie a credinței și conducând, inevitabil, la pierderea semnificației majore a dimensiunii spirituale (duhovnicești). Astfel, teologul român repune în discuție o problemă esențială care vizează raportul dintre sobor; sobor ecumenic și ecumenicitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
adăuga este numai un smerit amin, adică așa să fie. De fapt, aceasta este singura posibilitate de depășire a sofismei cărturărești. Dezbaterea teologică interbelică s-a axat, la un moment dat, asupra rolului și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în conceperea credinței pentru a încheia etapa ortodoxă a "literaturizării ieftine" sau a "neoromantismului". În plus, pentru Radu Dragnea, Petru Movilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rugăciunii (Rugăciunea Domnească), a Fericirilor; ultima parte (dragostea) ocupându-se de aspectul virtuților, al Decalogului. Pornind de la structura acestei Mărturisiri, se poate remarca cu ușurință că paternitatea unei asemenea cărți poate fi revendicată de oricine. De fapt, aceasta presupunea că Ortodoxia nu se identifica numai cu Mărturisirea lui Petru Movilă; cu alte cuvinte, Ortodoxia este altceva, nu numai un simplu catehism. Autoritatea supremă în Biserica Răsăriteană este reprezentată de Sinodul Ecumenic. Puși în fața unor chestiuni importante care reclamau o rezolvare rapidă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al Decalogului. Pornind de la structura acestei Mărturisiri, se poate remarca cu ușurință că paternitatea unei asemenea cărți poate fi revendicată de oricine. De fapt, aceasta presupunea că Ortodoxia nu se identifica numai cu Mărturisirea lui Petru Movilă; cu alte cuvinte, Ortodoxia este altceva, nu numai un simplu catehism. Autoritatea supremă în Biserica Răsăriteană este reprezentată de Sinodul Ecumenic. Puși în fața unor chestiuni importante care reclamau o rezolvare rapidă, Părinții Bisericii, adunați în aceste sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită în noi, Evanghelia trăită și crescută normal în comunitatea de iubire a Bisericii, în formularea exemplară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită în noi, Evanghelia trăită și crescută normal în comunitatea de iubire a Bisericii, în formularea exemplară a lui Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea Dumnezeirii în sfințenie"9, cu o singură condiție: omul să-și ducă existența având în centru modelul hristic. Acest model de viețuire este intermediat tot
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
își dau seama că rămânerea lor mai departe în scaun nu poate fi în nici un fel de folos marilor interese ale Bisericii vii, se pot retrage la o mânăstire, lăsând în scaun un arhiereu tânăr, pătruns de adevărul duhovnicesc al Ortodoxiei, care, la trecerea la cele veșnice ale titularului, să-i ia și de drept, nu numai de fapt, locul. Astfel ar trece în scaunele de păstorire elemente tinere, viguroase, culte, credincioase și dreptcredincioase, contribuind la revigorarea Bisericii. Înnoirea vieții bisericești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a predicii ortodoxe, ținută de o parte a preoților într-o notă festivist-triumfalistă, de cea mai pură speță bolșevică este revenirea la modelul interbelic în care personalități ale laicatului creștin, trăitoare ale valorilor creștine și cunoscătoare ale problemelor teologice ale Ortodoxiei să țină din când în când cuvântul omiletic. Pentru a se putea realiza acest lucru, este nevoie ca oamenii Bisericii să-și apropie în grădina teologiei pe acești intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede rezolvat. Această problemă e de cea mai mare însemnătate, întrucât, dacă Ortodoxia este pasibilă de pericolul formalismului, aceasta nu se datorează faptului că acest formalism îi este congenital, ci pentru că, prin însăși
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede rezolvat. Această problemă e de cea mai mare însemnătate, întrucât, dacă Ortodoxia este pasibilă de pericolul formalismului, aceasta nu se datorează faptului că acest formalism îi este congenital, ci pentru că, prin însăși natura ei, cadru de cea mai subtilă și puternică spiritualitate, ea e condiționată de existența unei bogate vieți intelectuale. Din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de cea mai subtilă și puternică spiritualitate, ea e condiționată de existența unei bogate vieți intelectuale. Din păcate, în Biserica Ortodoxă Română această viață intelectuală nu mai există, probabil și din pricina structurii culturii actuale. Străină de problematica, sursele și soluțiile Ortodoxiei, ruptă cu totul de substratul etic, cultura academică actuală, în marea ei majoritate, este redevabilă unui filon al raționalizării protestante, eliminând orice urmă a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
probabil și din pricina structurii culturii actuale. Străină de problematica, sursele și soluțiile Ortodoxiei, ruptă cu totul de substratul etic, cultura academică actuală, în marea ei majoritate, este redevabilă unui filon al raționalizării protestante, eliminând orice urmă a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând cont de rutina dominantă în mediul clerical, adevărata doctrină vie și actuală va veni din rândurile laicatului creștin. Numai printr-o seamă de laici, respectuoși față de Biserica adevărată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a Ecclesiei, reprezintă un reviriment al discursului teologic. În cărțile de slujbă regăsim adevărata interpretare scripturistică, interpretarea Bisericii însăși, ceea ce semnifică anularea oricăror posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al valorilor creștine și profund cunoscător al chestiunilor teologice ale Ortodoxiei. Comportamentul în Biserică Există în Biserica românească o serie de năravuri care se cer a fi îndreptate cât mai curând posibil întrucât împietează asupra bunei desfășurări a așezării religioase și, implicit, a vieții spirituale. Una dintre aceste grave chestiuni este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
țin de această aspră disciplină bisericească pentru a-și modela comportamentul religios. Preotul se deosebește hotărâtor de credincioși prin faptul că este purtătorul harului. Există o diferență specifică între preotul răsăritean și cel apusean la nivelul împlinirii rosturilor sale2. În Ortodoxie, lumea nu se îngrijește prea mult de preot întrucât felul său de a se comporta nu impietează asupra fondului religiozității. Credința oamenilor este puternică în Dumnezeu, chiar în pofida unor scăderi ale preotului. Atitudinea obișnuită a preotului nu prezintă o semnificație
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În ce măsură, însă, o asemenea nevoie poate periclita sau nu o așezare religioasă, în structura sa interioară, rămâne să analizăm în continuare. O cercetare minuțioasă, obligată să se detașeze atât de ceea ce s-ar putea numi "științificitatea" inovatorilor, cât și de "ortodoxia" habotnicilor, are menirea de a stabili cu claritate rostul și în special limitele acestei înnoiri 1. Ceea ce se omite cu bună știință este tocmai îndreptarul infailibil în materie de "actualizare" a Ecclesiei, îndreptar care evită toate erorile ce s-ar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
știe că adevărurile religiei creștine nu sunt individuale și că acestea se desfășoară într-o comunitate de iubire care este Ecclesia. De aceea, atâta timp cât aceasta funcționează, dezvoltarea învățăturii nu poate fi nefirească. Lucrurile se clarifică dacă ne gândim că în ortodoxie chestiunea formulării se realizează în sinoade, plecându-se de la premisa absolut corectă sau, mai degrabă, de la un principiu că adevărul creștin este de natură conciliară și nu rațională. Prin urmare, dezvoltarea normală a învățăturii și a formulării juste a acesteia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lucrările acestor apologeți o descriere sistematică a principiilor teologice, filosofice și științifice ale teologiei fundamentale. Soluțiile pe care aceștia le propun chestiunilor fundamentale ale apologeticii (problema Divinității, a originii lumii, a omului, a religiei, a nemuririi sufletului) consună cu tradiția Ortodoxiei. Principiile și metodele științifice împrumutate din teologia occidentală sunt completate și cizelate în spiritul ortodox. Teologia acestor reprezentanți poate fi percepută ca "eclectică", sub aspectul formei și al prezentării, dar, prin excelență, ortodoxă, sub aspectul conținutului și al orientării. Pornind
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care Pr. Chesarie adaugă un capitol substanțial consacrat unor aspecte curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului al IV-lea; Tradiție și Biserică; Învățătura despre Maica Domnului (Theotokos) în Ortodoxie și Catolicism etc. Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască după Sfinții Părinți (Irineu al Lyonului, Atanasie cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom, Augustin, Chiril
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]