13,778 matches
-
gândurile mele de bucurie și recunoștință mă trezește sunetul difuzorului din tren. Am ajuns la Savona. Imi amintesc că aici au poposit mai mulți papi în peregrinările lor spre Franța și tot aici a fost închis, prizonier al lui Napoleon, papa Pius al VI-lea. Chiar dacă ești papă, suferințele nu te ocolesc. Mai am 20 de minute și ajung la Varazze. Marți, 24 iulie: Varazze-Finale Ligure: 40 km In gară la Varazze m-am întâlnit în sfârșit cu Davide Gandini, un
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
trezește sunetul difuzorului din tren. Am ajuns la Savona. Imi amintesc că aici au poposit mai mulți papi în peregrinările lor spre Franța și tot aici a fost închis, prizonier al lui Napoleon, papa Pius al VI-lea. Chiar dacă ești papă, suferințele nu te ocolesc. Mai am 20 de minute și ajung la Varazze. Marți, 24 iulie: Varazze-Finale Ligure: 40 km In gară la Varazze m-am întâlnit în sfârșit cu Davide Gandini, un bărbat înalt, îmbrăcat elegant, cam la 40
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sau vreo altă locuință sau persoană la care să apelez?! Hipertermia este foarte periculoasă. Pe biroul la care scriu este un album cu fotografii de la aniversarea a 50 de ani de căsătorie a părinților parohului. Au fost la Roma, la papa Ioan Paul al II-lea și au primit Sfânta Împărtășanie din mâna acestui fericit. Am răsfoit albumul, iar la sfârșit este scrisoarea soțului adresată soției lui cu ocazia acestei aniversări. Am citit-o cu emoție, căci este de o frumusețe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
revoluției franceze, pentru ei toți oamenii sunt perfect egali, iar orice ierarhie este cu totul relativă, orice funcție, civilă sau religioasă este ceva pur funcțional, care poate să fie utilă, dar nu anulează egalitatea absolută a tuturor. Ca atare, de la papă în jos, toate treptele bisericești reprezintă niște simple funcții de care cei mai mulți nu au nevoie. Pentru mulți, lipsiți de orice formare religioasă, însăși cuvântul și noțiunea de preot, nu le spune nimic. Toți sunt politicoși cu mine, ca preot, de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
o întreagă spiritualitate specifică, dar și un comerț și interese materiale, care sunt departe de scopul, specificul pelerinajului. Am admirat pe drum multitudinea de orezării de-a lungul Ronului mic, dar citesc informații că pe aici erau vii renumite, iar papii de la Avignon preferau vinul de la Saint Gilles. Marți, 7 august: Saint Gilles-Gallargues le Montueux: 35 km Aseară am stat până târziu la discuții cu d.l Jacques Ortal, pelerinul ce l-am întâlnit după ce am plecat de la Arles. Este un
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
rugăciune, vizitez magazinul lor, alăturat bisericii, unde au multe produse alimentare, ornamentale și religioase tipice unei mănăstiri. Imi place mult solemnitatea, sobrietatea, frumusețea, curățenia de aici. Zidurile sunt din piatră, înalte, robuste și redau ceva din specificul benedictin; nu degeaba, papa Paul al VI-lea l-a declarat pe Benedict ca patron al Europei, al civilizației și culturii occidentale. Părăsim apoi mănăstirea și mă despart de cei doi însoțitori de astăzi, cu promisiunea că vom ține legătura prin poșta electronică. Ei
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cursurile needitate ale unuia dintre profesorii lui, semna cu puțin timp în urmă un articol în același ziar de referință, în care lua poziție "în calitate de catolic" față de un subiect a cărui importanță pentru gândire o putem măsura: trebuia ca un papă îmbătrânit și bolnav să demisioneze? Faceți loc tinerilor bătrâni, într-un fel. Înțelegem mai bine cum un catolic, care în fiecare săptămână asistă la transsubstanțierea pâinii și a vinului în corpul și sângele lui Cristos și la alte miracole de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dă sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, așa va fi cuvântul meu care iese din gura mea; el nu se întoarce către mine fără să dea rod, ci el face voia mea și își îndeplinește rostul lui” (Is 55,10-11). Papa Benedict al XVI-lea afirma că „în acest mod, cuvântul nostru către Dumnezeu devine cuvântul lui Dumnezeu, confirmând astfel natura dialogică a revelației creștine, iar întreaga noastră existență devine un dialog cu Dumnezeu care vorbește și ascultă, care cheamă și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatele veniale există deja mijloace de obținere a iertării (Euharistia, rugăciunea, postul, pomana, etc.), iar alta care pleda pentru accentuarea acestui tip de spovadă, devoțională, considerând-o benefică. Confuzia creată se va clarifica abia odată cu apariția Enciclicii Mystici Corporis a Papei Pius al XII-lea, din anul 1943, prin care se va clarifica și susține valoarea spovezii frecvente chiar și numai pentru iertarea păcatelor veniale. Biserica a reflectat și asupra modului și a condițiilor în care spovada cu dezlegare colectivă ar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacrament al reconcilierii, să li se anunțe tuturor vestea cea bună. Perioada imediat următoare Conciliului s-a evidențiat prin intenția de a aplica deciziile și principiile stabilite de către părinții conciliari. Un instrument util în acest sens a fost elaborat de Papa Paul al VI-lea, în anul 1973, Ordo Paenitentiae, care dorea să vină în ajutorul confesorilor și al penitenților, prezentând exigențe, principii și norme de celebrare a sacramentului. Papa Ioan Paul al II-lea va semna în anul 1984 o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conciliari. Un instrument util în acest sens a fost elaborat de Papa Paul al VI-lea, în anul 1973, Ordo Paenitentiae, care dorea să vină în ajutorul confesorilor și al penitenților, prezentând exigențe, principii și norme de celebrare a sacramentului. Papa Ioan Paul al II-lea va semna în anul 1984 o Exhortație Apostolică Postsinodală Reconciliatio et paenitentia, care va cuprinde aspecte importante referitoare la sacramentul reconcilierii. Acest document îi amintește confesorului rolul care îl caracterizează în momentul celebrării reconcilierii, el
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adevărat și o simplă eroare sau greșeală. Aceasta se observă practic când uneori creștinul mărturisește păcate obiective alături de greșeli subiective, adică așază pe același nivel, în acuzarea pe care o face, atât lucruri importante cât și lucruri ridicole. De aceea, Papa Pius al XII-lea afirmase că „păcatul secolului este pierderea simțului păcatului”. 3.2.3 Pierderea sentimentului de vinovăție Crearea unei confuzii cu privire la ideea de păcat face ca lumea să ajungă la pierderea sentimentului de vinovăție. Dezvoltarea unei atitudini de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
2) din partea unor confesori se observă: o oarecare disponibilitate scăzută, sau o nesiguranță cu privire la anumite teme din teologia morală, sau chiar o superficialitate în a trata păcatele, dispoziția penitentului și momentele de educare a penitenților prin cateheze adecvate cu privire la penitență. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că aceasta este o cauză reală a crizei sacramentului reconcilierii, preoții fiind ocupați cu alte activități și mai puțin disponibili în a celebra reconcilierea. Unii însă afirmă că criza în care se găsește sacramentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul reconcilierii se construiește pe matricea relației existente între confesor și penitent. El este motivat de doi factori: dorința penitentului de a se mărturisi cât mai bine și datoria confesorului de a-i oferi cel mai bun ajutor spre sfințire. Papa Ioan Paul al II-lea susținea importanța acestui dialog, afirmând că nu se poate nega penitentului, „în cea mai misterioasă și sfântă sferă a personalității, în care se trăiește raportul cu Dumnezeu, (...) dreptul unui colocviu personal, unic, cu Dumnezeu, prin intermediul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascunse ale penitentului și îl conduce spre o penitență radicală. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să trăiască o viață spirituală profundă și autentică și să caute să devină „un om al penitenței, care practică virtuțile într-o măsură din ce în ce mai mare”. Papa Ioan Paul al II-lea recomanda confesorilor un zel sincer pentru salvarea sufletelor, zel care s-ar traduce în viața concretă prin „practicarea micilor și marilor virtuți ale unui bun păstor: răbdare, punctualitate, confidențialitate, finețe în tratare și în cuvinte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
preotul-confesor încearcă să păstreze distincția dintre cele două. Dialogul sacramental nu este identic cu direcțiunea spirituală. Însă confesorul nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită acestuia un mesaj spiritual, fie verbal, fie nonverbal. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că direcțiunea „este, din fericire, în mod frecvent legată de sacramentul reconcilierii și este dezvoltată de un maestru de viață (cf. Ef 4,11), adică de un «spiritualis senior», de un «medic», de un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și scopul sacramentului reconcilierii: de vindecare și de mântuire. Înseamnă că, alături de reconcilierea și sfințirea omului, un alt efect al celebrării reconcilierii sacramentale este vindecarea. Sacramentul reconcilierii, atât timp cât este o întâlnire cu Dumnezeu, nu poate face decât bine persoanei umane. Papa Paul al VI-lea afirma că sacramentul reconcilierii este „sacramentul terapeutic prin excelență, sacramentul pedagogic pentru formarea creștină la toate nivelurile, - definind confesorii ca fiind - confrați întru preoție, chemați să fie medici ai sufletelor, confidenți, maeștri, psihiatri ai harului, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
propriului mod de a acționa, căci a suportat corectarea defectelor logice sau emotive. Darul lui Dumnezeu, ca efect al celebrării sacramentului, „se încarnează în structurile fizice, psihice, morale și spirituale, individuale și colective ale persoanei concrete și ale grupului concret”. Papa Ioan Paul al II-lea recunoștea nevoia penitenților de a obține această pace interioară în urma spovezii, afirmând că „este totuși legitim ca credincioșii, prin sacramentul penitenței, să caute să instaureze acel proces interior care să ducă (...) la asimilarea progresivă a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fost luat, el îl va redobândi de îndată ce dușmanul va întâmpina o greutate cât de mică. Noi îl avem în Italia, spre pildă, pe ducele de Ferrara, care nu a rezistat la atacurile venețienilor în 1484, și nici la acelea ale papei Iuliu II în 1510, nu pentru că stăpânirea lui avea temelii foarte vechi, ci din alte cauze. Într adevăr, un principe natural are mai puține motive de a-i nemulțumi pe supușii săi și mai puțină nevoie de a o face
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
venețieni, erau mereu nevoiți să stea alături de el; căci, prin intermediul lor, el putea cu ușurință să ia toate măsurile de apărare împotriva acelora care continuau să fie puternici. În schimb, de-abia ocupase Milanul și făcu tocmai contrariul, dând ajutor papei Alexandru pentru ca acesta să poată ocupa Romagna. Nu-și dădu seama că prin această hotărâre își micșora propria lui putere, deoarece își îndepărta atât prietenii, cât și pe aceia care i se aruncaseră în brațe, și, pe de altă parte
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
că niciodată nu trebuie să lași să se producă o neregulă numai ca să eviți războiul, deoarece pe acesta nu-l eviți, ci doar îl amâni în defavoarea ta. Iar dacă alții ar invoca promisiunea solemnă pe care regele i-o făcuse papei, de a întreprinde pentru el această acțiune, urmând să obțină în schimb anularea căsătoriei lui și titlul de cardinal pentru episcopul de Rouen, eu le-aș răspunde cu cele ce veți citi mai jos, privitor la cuvântul de onoare al
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Nu este nimic de mirare în aceasta, ci, dimpotrivă, lucrul este foarte obișnuit și firesc. Am discutat chiar despre aceasta, la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci când ducele Valentino (căci așa i se spunea de obicei lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpânire pe Romagna; căci, atunci când cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece, dacă s-ar pricepe, nu ar fi
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
dintre teritoriile Bisericii, ducele Milanului și venețienii nu i-ar fi îngăduit să-l păstreze; deoarece Faenza și Rimini erau de multă vreme sub protecția acestora din urmă. În afară de aceasta, toate forțele armate ale Italiei, și îndeosebi acelea pe care papa le-ar fi putut folosi, erau în mâinile unor oameni care se temeau de puterea lui; deci Alexandru VI nu putea să aibă încredere în nici una dintre forțele respective, deoarece ele aparțineau în întregime familiilor Orsini și Colonna și partizanilor
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
aparțineau în întregime familiilor Orsini și Colonna și partizanilor lor. Trebuia ca această situație să fie schimbată și să se provoace tulburări în statele adversarilor, pentru a putea pune stăpânire pe o parte dintre ele. Lucrul acesta a fost ușor; papa i-a avut de partea lui pe venețieni, care, din alte motive, îi aduseseră pe francezi în Italia; lucru pe care el nu numai că nu l-a oprit, dar l-a ușurat prin aceea că a anulat prima căsătorie
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
el nu numai că nu l-a oprit, dar l-a ușurat prin aceea că a anulat prima căsătorie a regelui Ludovic. Așadar, regele a trecut în Italia cu ajutorul venețienilor și cu asentimentul lui Alexandru; și, de îndată ce a ocupat Milanul, papa a și obținut de la el soldații de care avea nevoie pentru acțiunea din Romagna, la care regele a consimțit pentru a face onoare prestigiului său. De îndată ce a cucerit Romagna și a învins puterea familiei Colonna, ducele Valentino a vrut să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]