9,085 matches
-
cu țuica aia sau nu vii? Ce te codești ca fata mare Înainte de a urca În pat? Hai, pretine, mișcă-te natural, că toată vara te-am servit la botul calului. Vezi la piper, nu te zgârci, atrage-i atenția patronului că număr boabele. Cel interpelat se ridică de pe scaun, merge la bar, discută câteva secunde cu patronul, aprinde o țigară, rezemat de tejghea, apoi revine cu ibricul Într-o mână. Gore preia recipientul și trage aburul În piept. Aaaaaaaa, asta
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Hai, pretine, mișcă-te natural, că toată vara te-am servit la botul calului. Vezi la piper, nu te zgârci, atrage-i atenția patronului că număr boabele. Cel interpelat se ridică de pe scaun, merge la bar, discută câteva secunde cu patronul, aprinde o țigară, rezemat de tejghea, apoi revine cu ibricul Într-o mână. Gore preia recipientul și trage aburul În piept. Aaaaaaaa, asta este viața, băi, băieți! Gogonelele sunt puse la butoi, varza se murează fără să facă figuri, nevastă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
doar să-l mai fierb. Po a fost dat afară din redacție pentru le avea cu matoleala. O fi venit și pe trei cărări la birou, or asta nu se face nici dacă ești po, nu? Sandu Îi face semn patronului să mai aducă un ibric. Pare captivat de povestea lui Gicu și Îl privește admirativ. Aprinde țigara și Îl servește și pe Gicu din pachetul personal. Zici bine, Gicule, habar nu aveam că te uiți la culturale, să mor eu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
odihnească În funcție până vine și firmanul cu mazilirea... 16.02.2011 Ziua Bărbatului și informații pe surse Ziua bărbatului, ziua bărbatului, ar trebui să se bea gratis toată ziua! Agitația care l-a cuprins pe Gore Îl face pe patronul cârciumioarei să zâmbească În timp ce trece Într-un caiet halbele consumate, iar Sandu Șpriț lovește cu furculița, sacadat, În sticla de Tămâioasă. Gore, auzi cum sună, ca cloapetele lu` primarele din Belciugatele, ăla de s-a certat cu similea lu` răposatu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bombăneli bombănite! Luați bere, dați cu vin, sugeți vișinata din damigene, chiar și o țuică merge, pune stomacul În mișcare, Înainte de masă, dar uischeanul nu. Cancer. Can cer! Gore privește cu patimă de Îndrăgostit În halba goală. Face semn, iar patronul Îi aduce Încă una. Muzică - Nelu Ploieșteanu, romanțe -, lună de vară, Încinsă, transpirată de-a dreptul, vorba lui Gicu, discuții despre subiecte felurite. Cârciumă. Nu talk-show, nu regie, nu reflectoare sau moderatori. Așa cum simte consumatorul, cum crede el că trebuie
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
e părintele constituției, dar vorba este că de mama ei nu am auzit. Și aici suntem mai tari ca alții. Ghines buc, ghines buc... Gore râde, lăsându-se pe spate. Se trage Într-o parte, pentru a-i face loc patronului să pună pe masă băuturile cerute de Sandu. Dopul sticlei de Tămâioasă pocnește apetisant la deschidere, iar paharul cu picior prinde brumă la contactul cu lichidul. După ce i se pregătește șprițul, Sandu ridică paharul, iar cei trei prieteni ciocnesc. Constituția
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
rămas și corijent, dar nu la română, româna mi-a plăcut, la chimie eram timorat, dacă pot spune așa... Gicu rămâne cu privirea pironită În halbă ca și cum s-ar vizualiza așezat pe banca din taverna mohorâtă. Sandu Îi face semn patronului, iar acesta se conformează și dă muzica mai tare. Noi suntem români, noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni! Intervine Gore, după ce ascultă câteva secunde: Mai puțin În ținutul secuiesc, ne roade extremismul maghiar din interior, iar a
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
la bidon. Bate vântu`, umbli la castraveți. Dă cu lapoviță, desfaci la gogoșari. Când e cu troiene tragi mai către varză, să duduie caloriferele și să halești la sarmale. Sandu cere Încă un ibric cu țuică, iar Gicu face semn patronului să dea și muzica mai tare. Se mângâie pe piept, se bate pe burtă și strigă: Nu mor caii când vor câinii, Sandule! Da, e drept, numa` că anu` ăsta am pus murături pe din trei. E criză. Și nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pândită de sindromul pufului de păpădie. Misiunea profetului e să distrugă top-urile artistice ale trecutului. În infernul cotidian, nu poți fi decât victimă, călău ori spectator. Globalizarea în cultură vizează kitsch-ul, nu capodoperele. În economia de piață, orice patron poate dobândi dreptul de a vinde ziare. Fast-food-ul este semn că globalizarea nu ne cruță nici în gastronomie. Pe vremuri, omul avea două griji: ziua de mâine și cerul. Acum nu i-a rămas decât prima. Mă tem de globalizarea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să se refugieze în estetică. Artistul care se respectă e ca un soi de hippies perpetuu. În artă, contează și mărimea aripilor, dar, mai ales, dinamica lor. Artistul - această țărână celestă. Arta poate porni de la un furtunos dialog cu ... nimicul. Patronul sensibil la artă face și în bordel cenaclu literar. Arta actuală s - a întors la esențele ancestrale ale zulușilor. O operă de artă este rezultatul unui cumul de dezordini interioare. Receptează intens arta firile posedate de frumos, nu cele călduțe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru o femeie a acestei vremi. A învățat să fumeze, deși, la început, simțea că se sufocă. A învățat să bea, deși, după primul pahar, a dormit neîntoarsă timp de o oră. Și-a găsit o slujbă, la un magazin. Patronii au fost de părere că accentul ei demodat le va face plăcere clienților. A fost concediată în mai puțin de o lună, motivul principal fiind acela că se apucase să imite accentul celei mai puțin educate dintre vânzătoare și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
s-au adunat câțiva amici la sediul cumpărat de societatea comercială în care era băgat ca șef, unul dintre ei; feștania casei se ținuse dimineață însă luați cu treburi nu reușiseră s-ajungă atunci... acum erau invitații de onoare ai patronului care se pregătise cu bunătăți de tot felul. Trei dintre ei întârziaseră și căutau grăbiți numărul casei; erau fără mașini deci aveau intenții clare... să petreacă împreună cu prietenii pe care îi vedeau atât de rar! Din semiîntunericul străzii se ivi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
copilului prea mult îi dai Și nu-l pui să ridice nici un pai, Degeaba te întrebi, nedumerit, Când și unde ai greșit. Noblețe În vremea monarhiei, cei care fumau, Țigări „Regale”, aromate, preferau, Și carnații pot avea parfum nobiliar, Dacă patronul firmei este demnitar. Mistere Din tinerețe am încercat să deslușesc, Misterele lumii în care trăiesc. Dezlegarea tainelor firii e o încercare, Ca aceea de a călători cu Carul Mare. Măsuri guvernamentale Am aflat că se vor construi diguri și canale
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
în România este multă sărăcie. Ca urmare, un program social a adoptat, Iar traiul săracilor e... cosmetizat. Capitalism de tranziție Economia capitalistă este, în esență, Întemeiată pe profit și concurență. Iar Statul, guvernat de corupți și birocrați, Jupoaie, deopotrivă, pe patroni și angajați. Dureri de cap „Bieții” demnitari au mari dureri de cap, Cei din opoziție „șicane” noi le fac... Bruma de avere, ce au încropit-o „cu sudoare”, Trebuie s-o facă publică, să o declare. Deziderat Reforma administrației publice
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
gând poate exista o apropiere neprevăzută"67. Așadar, o legătură poate funcționa chiar și între persoane care nu au momentan preocupări sau idei similare. Această apropiere ar putea conține un avertisment providențial sau prevestiri importante. Hermes este evocat ca fiind patronul cledonomanților. El este cel ce stăpânește cuvântul enigmatic ce poate fi mai apoi interpretat. Importanța cuvântului a fost cercetată și în alt sens. Se credea, de pildă, că anumite cuvinte (nume, urări etc.) pot aduce noroc, după cum altele pot aduce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ample și groase, urechi lungi, gură rotundă, nas borcănat, nări arcuite, buze cărnoase (caracterizarea este preluată din lucrarea autorului francez A. Bouché-Leclercq). S-ar putea spune că (ne)fericitul aparținător al unei zodii este influențat fizic și caracterial de trăsăturile "patronului" său zodiacal. Pe seama acestui fapt s-a speculat extrem de mult și s-au alcătuit cele mai năstrușnice portrete umane ce se pot găsi în conținutul lucrărilor "de tarabă". Tot aici s-ar putea circumscrie și chiromanția sau chiroscopia, care are
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
l'autoformation incontrôlée), c'est un moyen de rencontrer d'autres blogueurs dont j'admirais le travail avânt, c'est la créature que je regarde grandir avec le garçon que j'aime, c'est des problèmes en perspective quand mon patron se seră rendu compte combien je néglige mon travail parce que je suiș obsédée par leș bloggs...". 165 Paroles de blogueur, Régine Debatty, 17 iulie 2004, http://www.nearnearfuture.com, în Ibidem., p. 27. 166 Ibidem, p. 48. 167 David
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
aibă imagine materială. Hollywood-ul de aici se trage, prin intermediul icoanei și al barocului. Toate monoteismele sunt iconofobe prin natură și uneori iconoclaste. Imaginea este pentru ele un accesoriu decorativ, în cel mai bun caz aluziv, și mereu exterior esenței. Dar patronul pictorilor poartă numele de Sfântul Luca. Creștinismul a trasat singura direcție monoteistă în care proiectul de a pune imaginile în slujba vieții interioare nu era, în principiu, stupid sau sacrileg. Singura în care imaginea atinge esența lui Dumnezeu și a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mozaicul) se confunda cu sacralitatea exclusivă a reprezentării. Îngrijorat de primele concesii, Tertulian Africanul (160-240) condamnă profesiile de sculptor și astrolog și cere reconversia artistului pictor în zugrav. Constituțiile apostolice, care fixează liturghia creștină în 380, exclud din Biserică prostituatele, patronii de bordeluri, pictorii și fabricanții de idoli. În secolul al IV-lea, episcopul Eusebiu se miră ca de o rămășiță păgână de faptul că la Cezareea, în Palestina, se poate înălța o statuie miraculoasă a lui Isus. Și totuși imaginea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care merg la Lourdes, la Częstochowa sau la Santiago de Compostella se comportă rezonabil în fața imaginii Maicii Domnului? Și nu numai credincioșii scot la lumină magia străveche. Fotografia bunicului de pe șemineu nu se mută ca un bibelou oarecare. Sfântul Cristofor, patronul automobiliștilor, apără de "moartea rea" și merită văzut cum șoferii de autobuz indieni de pe drumurile din Anzi își fac semnul crucii în fața micii păpuși agățate de retrovizor. În biserici, mulți necredincioși înclină capul în fața crucifixului, unii pun o lumânare sub
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
între artizani și savanți. Technè, care este deopotrivă știință și magie, competență și bricolaj, privește mijloacele de acțiune asupra naturii, nu crearea de opere frumoase și justificate ca atare să existe. Dedal, inventatorul sculpturii în lemn, arhitect de meserie și patron mitologic al "meseriilor de artă", este, altminteri, un erou destul de dizgrațios. El nu tronează pe Olimp alături de zeii de prim rang, ci bricolează în adâncul unui labirint mașini de zburat care nu funcționează, așa că adio, Icar. Nașul fabricanților de imagini
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
exprimă, cel mai adesea fără intenție, geniul unui loc cristalizat într-o anumită lumină, în culori, tonalități, valori tactile. Munca picturală însăși, care ar trebui să se scrie pictrurală, face parte din "munci și zile". Van Gogh: "Simbolul Sfântului Luca, patronul pictorilor, este un bou. Trebuie așadar să fii răbdător ca un bou dacă vrei să lucrezi pe ogorul artistic". Să ne amintim că Dürer a inaugurat în același timp peisajul și pictura în ulei. Fluid vegetal, greu și viu, uleiul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
subzistență. În numeroase sate s-a "revenit la modelul arhaic de exploatație"188. S-au distrus multe din dotările tehnice din agricultură (de exemplu, sistemul de irigații 189). Accesul țărănimii la piața uneltelor, a semințelor etc. rămâne dificil. Sunt puțini "patroni" în sate. Puțini săteni au salarii, majoritatea "descurcându-se" "pe cont propriu". Numeroși săteni folosesc "căruța" și plugul tras de cal... Industria alimentară ar putea valorifica producția agricolă, dar încă nu o face190. Produsele sătenilor sunt adesea luate de "intermediari
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
deciziilor în acest sens389, mai ales atunci când accesul bolnavului la îngrijire implică decizii importante cu privire la prioritățile familiei, alocarea timpului, cheltuielile de transport, cheltuielile medicale, alte cheltuieli; de aceea, în numeroase cazuri, "șeful" familiei poate decide necesitatea îngrijirii; • statutul socio-economic (salariat, patron, sărac, cu nivel ridicat sau scăzut de educație etc.) în funcție de care accesul poate fi la un sistem de îngrijire modern (spital privat, supravegheat, cu toate facilitățile etc.) sau la altele; • relațiile sociale în cadrul grupului în care cineva are nevoie de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de familie, numărul de nașteri asistate de personal calificat, incidența TBC, a hepatitei ("boala mâinilor murdare") etc. 211 Cercetările efectuate relevă și fapte interesante (care ar putea îndemna la refacerea unor teorii supuse "probei schimbărilor sociale rapide"): sunt căutate de către patroni, de către investitori, persoane necalificate; la "bursa locurilor de muncă" se scot mai ales pentru ei locuri; este dificil de corelat nivelul de educație al părinților cu participarea școlară a copiilor, nivelul de educație cu bunăstarea, cu îmbogățirea etc. 212 http
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]