34,654 matches
-
81 81 263 30,8 110 110 0 0 0 TOTAL C.R. 199 196 561 35,47 408 398 10 0 0 din care tranzit 90 TOTAL GENERAL 38805 856 37635 103,11 44287 42374 1095 599 219 În fiecare penitenciar din cele 34 existente sînt în medie de 1.100 de deținuți și 350 de angajați. Penitenciarele sînt în continuare instituții mamut, departe de situația din țările vestice ale Europei, unde media numără 250 de deținuți și 150 de cadre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
408 398 10 0 0 din care tranzit 90 TOTAL GENERAL 38805 856 37635 103,11 44287 42374 1095 599 219 În fiecare penitenciar din cele 34 existente sînt în medie de 1.100 de deținuți și 350 de angajați. Penitenciarele sînt în continuare instituții mamut, departe de situația din țările vestice ale Europei, unde media numără 250 de deținuți și 150 de cadre. Efortul uriaș de modernizare din ultimii ani a fost așadar îndreptat spre menținerea clădirilor existente (și a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și gata de tot felul de complicități. Dar și incapacitatea adaptării la lumea normală după eliberare toate statisticile arătînd că, o dată cunoscută lumea închisorii, individul are mai mari șanse ca înainte să revină la ea sau în poziția corpului, căci penitenciarul are ca scop nu doar modelarea spiritului, ci și a trupului. Pot fi cu ușurință găsite indicii ale marii atenții acordate corpului corp manipulat, modelat, dresat, corp ce se supune, răspunde, capătă abilități sau a cărui forță crește sau scade
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
băi, bucătării, altare etc.). Rapoartele organizațiilor neguvernamentale arată o puternică asemănare a celulelor închisorilor românești cu cele din Republica Moldova, Azerbaidjan, Ucraina, Armenia, unde deținuților li se alocă prin lege (mai realist) doar 2 metri pătrați ca spațiu. Încă de la apariția penitenciarelor, specialiștii au ridicat problema nocivității celulelor colective, propunînd regimul celular individual. Dar pe mai departe se construiesc celule mari, în care să încapă cît mai mulți arestați. Pentru că acestea permit exercitarea unui control prin poziționarea indivizilor în rețele de relații
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zi, duba deversează în pușcării noi gunoaie, iar pe altele le returnează societății, reciclate adesea anapoda, strîmb, cu defecte ascunse de controlul tehnic de calitate. Locuri vetuste și insalubre, dominate de suprapopulare și promiscuitate, arbitrarii și inegalități, umiliri și interdicții, penitenciarele frapează prin absența sau pervertirea celor mai elementare drepturi umane. Cum ar fi dreptul de a respira. În închisori, aerul este un vector privilegiat de infecție. Respirat de peste 30 de deținuți, aerul dintr-o încăpere de 12 metri pătrați este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
consum și trafic de droguri reușesc să-și procure substanțele halucinogene și în pușcărie, vînzîndu-le la prețuri mult ridicate. Cei mai mulți dintre dependenții de droguri își găsesc refugiul în inhalarea altor substanțe mai periculoase: prenadez, lac pentru mobilă etc. După cum aristocrații penitenciarelor se pot bucura de băuturi alcoolice rafinate, iar sclavii de băuturi făcute din after shave cu coji de fructe, din pîine și zahăr sau din diverse legume lăsate la macerat. Iar șmecherii pot avea oricînd parte de o parteneră pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
însă că acceptarea tuturor bunurilor legale și modernizarea celulelor nu diminuează puterea autorităților, ci doar îi înlătură brutalitatea, rafinînd-o, transformînd-o, descoperindu-i noi forme de manifestare, mai stilate, mai eficace, mai rentabile. Pe scurt, mai civilizate. Așa cum acceptarea fumatului în penitenciare nu a diminuat, ci mai degrabă a sporit puterea cadrelor (deși acestea au opus o rezistență îndîrjită libertății de a fuma), găsind în aceasta noi surse de profit și de putere, este limpede că ridicarea interdicțiilor de posesie a bunurilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instituției recent produsă) erau pînă de curînd cele mai privilegiate din punct de vedere al spațiului repartizat fiecărui militar, dotărilor și accesului la cele mai importante informații care confereau puterea în închisoare (dosare, telefoane etc.). Competența profesională a lucrătorului de penitenciar se confunda cu competența militară, statuînd astfel primatul funcției de siguranță în defavoarea celei de reintegrare. De altfel, toate celelalte cadre (medici, psihologi, economiști, juriști etc.) preferau statutul de militari pentru a accede în structurile de comandă ale sistemului și pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
decît cea pe care ar fi avut-o în instituții libere. În mai toate societățile democrate personalul închisorilor are un status social mai jos decît al altor persoane similare ca nivel de educație din comunitate. În sistemele postcomuniste, statutul angajaților penitenciarelor a fost mult ridicat prin asocierea cu casta militară foarte bine apreciată, după cum relevă toate sondajele de opinie. Administrarea polițienească a închisorilor a menținut prin modul de gestionare a pedepsei și a spațiului carceral ideea deținuților văzuți ca dușmani, ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu dușmanii. Într-o societate democratică, închisoarea este un serviciu public. Este un loc ce seamănă cu o școală sau un spital. Ea trebuie să fie controlată de puterea civilă. Și trebuie să contribuie la binele public. În consecință, administrațiile penitenciare sînt responsabile în fața societății pentru realizarea acestui bine public. Publicul trebuie informat despre situația și despre evoluția închisorilor."198 Perceperea deținuților ca dușmani ai societății a recompus nu numai spațiul de detenție, ci și pe acela al administrației: depărtate de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
afirmare a statusului. O altă hermeneutică a produselor fizice este legată de dreptul la diferență. Un caz foarte interesant l-a reprezentat dreptul de a nu purta uniformă. Loiale valorilor militare, respectînd uniforma militară și însemnele militare, vîrfurile ierarhiei sistemului penitenciar și-au rezervat dreptul de a nu purta uniformă, obligînd restul personalului să o poarte, chiar dacă mediul de desfășurare a activității militare la nivel central nu o impunea."199 Tradiția polițienească centrată pe nevoia de securitate a restructurat spațiul închisorii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de seară s-au asfaltat platouri imense, reducînd și mai mult spațiul deținuților. Platourile aveau nu numai rolul apelării deținuților sau al mărșăluirii lor în pas de defilare, ci și pe acela al serbării unor ceremonii fastuoase, cu prilejul zilei penitenciarelor, zilei naționale, înălțărilor în grad, avansărilor, pensionărilor sau manifestărilor cultural-educative care implicau vizitatori externi. Unui spațiu fortificat, eminamente militar, i s-a atribuit prin extensie o serie de atribuții inutile, costisitoare și grandioase, care s-au perpetuat și după producerea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în pușcării a trei săli de mese: pentru subofițeri, pentru ofițeri și pentru director și adjuncții săi; sau în cabinetele medicale de pe secții și birourile medicilor șefi, ca și în camerele comandanților de secții și birourile personalului administrației centrale. Trecerea penitenciarelor în serviciul public impune o modificare fundamentală nu numai a culturii organizaționale, ci și a spațiului închisorii. Acceptarea deținuților drept cetățeni este un principiu esențial statuat de articolul 10 al Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice: "Toate persoanele private
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Așa că îi punem acolo unde toți se exploatează unii pe alții. Vrem ca ei să își controleze propriile vieți și propriile probleme și să nu mai fie niște paraziți, Așa că îi facem să devină total dependenți de noi". Spațiul administrativ penitenciar trebuie să fie locul în care victimele și agresorii joacă rolurile principale și în care statul renunță la rolul de dirijor atotputernic, concentrîndu-se nu pe răzbunare și pedeapsă, ci pe vindecarea rănilor tuturor celor implicați și afectați de actul infracțional
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe sine însuși, pe sistem, pe rude, pe infractor, pe Dumnezeu, loc în care victimele găsesc răspunsuri pentru ceea ce li s-a întîmplat și restaurează o anumită ordine în viața lor și a celor afectați de actul delincvent. În sistemul penitenciar actual, justiția nu face decît să "fure" experiențele dramatice trăite de persoanele agresate, să și le asume în numele statului, ignorînd victimele din procesul de pedeapsă, care se simt din jou trădate și nerespectate, nu de infractor de această dată, ci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dezvolte acele abilități care îl pot ajuta să trăiască normal în societate. Scos din tutela justiției și trecut în administrarea mai multor sisteme manageriale (private, universitare, religioase, comunitare/primării, consilii județene și locale sau al breslelor profesionale și organizațiilor neguvernamentale), penitenciarul unei societăți cu adevărat democrate trebuie să devină o instituție reparatorie, care să identifice nevoile și să ofere o vindecare a rănilor produse victimelor, comunității, infractorilor, rudelor și relațiilor dintre aceste părți. Într-o astfel de instituție, rolul principal revine
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
peste rinichi sau peste mîini și picioare pe arestați fără să stea mult pe gînduri. Obișnuiți să nu gîndească, fiind numai dresați să reacționeze la "ținta vie în mișcare", aceștia mai și provoacă uneori conflicte în situațiile în care în penitenciar domnește calmul, ca tot ei să le "stingă", iar mai apoi să raporteze despre activitatea întreprinsă. Am avut o grămadă de plîngeri că ei scot deținuții din cameră în miezul nopții și îi bat. Aceste cazuri sînt de obicei foarte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
agresiunile cu caracter sexual, evadările, incitările la revoltă, mișcările de protest, sinuciderile, omorurile, automutilările, refuzurile de hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste sînt greu de cuantificat, din cauza producerii lor în număr tot mai mare. Comandantul unei secții din Penitenciarul Rahova estima numărul incidentelor produse pe secția lui la peste 500 într-un an (exceptînd înjurăturile și insultele), specificînd că nu au fost pedepsite decît 10% dintre ele. O monitorizare a acestor tulburări ar evidenția nu atît nebunia populației penale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
an (exceptînd înjurăturile și insultele), specificînd că nu au fost pedepsite decît 10% dintre ele. O monitorizare a acestor tulburări ar evidenția nu atît nebunia populației penale sau dorința irezistibilă de a pedepsi a cadrelor, cît mai ales nocivitatea sistemului penitenciar. Alți indicatori privind penitenciarele În analiza gradului de civilizație penitenciară trebuie luați în considerare o serie de alți indicatori relevanți. Repartiția închisorilor în funcție de regimul de detenție (deschis, semideschis, închis, maximă siguranță etc.) ar putea lămuri cîți indivizi suportă variatele condiții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
insultele), specificînd că nu au fost pedepsite decît 10% dintre ele. O monitorizare a acestor tulburări ar evidenția nu atît nebunia populației penale sau dorința irezistibilă de a pedepsi a cadrelor, cît mai ales nocivitatea sistemului penitenciar. Alți indicatori privind penitenciarele În analiza gradului de civilizație penitenciară trebuie luați în considerare o serie de alți indicatori relevanți. Repartiția închisorilor în funcție de regimul de detenție (deschis, semideschis, închis, maximă siguranță etc.) ar putea lămuri cîți indivizi suportă variatele condiții de duritate, precum și cît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că sînt scoși la muncă. Această gradare a pedepsei este aplicată tuturor arestaților, indiferent de fapta comisă, anulînd astfel principiul individualizării pedepsei. În plus, considerarea gradului de periculozitate a unui condamnat în funcție de infracțiunea făcută, și nu de comportamentul avut în penitenciar (căci există oameni care au fost arestați pentru fapte făcute cu violență, dar care au în închisoare un comportament pozitiv) produce situații nedrepte, "periculoșii" nefiind scoși la muncă în exterior, lucrul acesta avînd impact asupra deciziei comisiei de liberare condiționată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei, uneori cu cătușe la mîini în timpul plimbărilor sau al deplasărilor de la un punct la altul, cărînd cu mîinile legate baxuri de apă minerală sau pachetele primite de la rude ori tomberoanele de gunoi sau diversele cazane și lopeți. Indicatorul suprafața penitenciarului și compartimentarea lui (alei, terenuri de sport, lăcașuri de cult, infirmerie, spital, ateliere de lucru, centru de pregătire, vorbitoare, săli de spectacole, bibliotecă, săli de curs, magazii etc.) permite evaluarea modului în care instituția își îndeplinește rolurile fundamentale atribuite de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
românească are cîteva caracteristici importante: 1. spații largi, dar prost compartimentate, predominînd suprafețele administrative, militare și de securitate; 2. birocratizarea excesivă a administrației; 3. aderarea la gigantism (lansarea de proiecte-mamut, aplicate în tot sistemul); 4. tendința de a imita sistemele penitenciare ale țărilor dezvoltate, de a se raporta la ele și de a-și arăta superioritatea față de ele (vezi mîndria de a arăta tuturor că România are cea mai scăzută rată a evadărilor din lume, deși acest lucru s-a făcut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
neatractive; 9. monopolul asupra pedepsei și viziunea retributivă asupra justiției; 10. utilizarea dublei pedepse, sancționarea abuzivă, evitarea oricărui control din partea societății civile sau a organelor de stat și ignorarea rezultatelor controalelor, atunci cînd ele sînt efectuate. Orice evaluare onestă a penitenciarelor românești ajunge, inevitabil, la concluzia eșecului lor. Funcționînd în afara cadrului normativ european pe care formal l-a îmbrățișat, dar pe care îl subminează prin disprețul și lejeritatea cu care îl încalcă și în afara unei viziuni democrate despre pedeapsă și dreptate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în unele închisori sosirea mîncării e anunțată chiar de bucătari sau gardieni cu apelativele dizgrației: "vine voma!". Și nu întîmplător aceste disfuncționalități au fost cauza unor toxiinfecții alimentare colective și a numeroase alte boli. Citind pe Internet meniul dintr-un penitenciar elvețian, orice est-european încarcerat ar rămîne șocat: micul dejun: cîteva soiuri de cașcaval la alegere, pîine cu unt, o ceașcă de cafea sau de ciocolată fierbinte; prînzul: salată, legume, pește sau carne; cina: salam la alegere, șuncă, supă, sucuri, dulciuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]