61,077 matches
-
e acum, rămâne totuși cea mai aproape de adevăratul Dumnezeu. și, așa cum v-am obișnuit deja din precedentele lucrări, am să exemplific. Merge cineva la preot și-i spune că vrea să se împărtășească. Asta presupune că respectiva persoană s-a pregătit, în felul ei, să primească darul Părintelui Ceresc, să se înalțe, pentru câteva clipe măcar, la Dumnezeu. Pentru fiecare în parte această comuniune înseamnă un gest, un simbol deosebit și atâta timp cât omul respectiv crede cu toată tăria în săvârșirea lui
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mai alege din-tre membrii acestuia, vicepreședintele și secretarul. Comitetul executiv adoptă decizii privind angajarea administratorului și contabilului, precum și a altor persoane fizice necesare asociației, pe bază de contract individual de muncă sau de convenție civilă, pe perioadă determinată. Comitetul executiv pregătește și supune spre aprobare adunării generale bugetul anual de venituri și cheltuieli, iar după aprobare urmărește derularea acestuia în condițiile legii. Printre alte atribuții ale comitetului executiv, de soluționare a problemelor curente, reținem și pe cele referitoare la: încasarea lunară
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
c. 1/2 + 1 din numărul persoanelor care sunt înregistrate în bloc. 8. Comitetul executiv al asociației de proprietari are următoarele atribuții: a. verifică și validează documentele și angajamentele de plată; b. analizează principalele aspecte asociației și adoptă hotărâri; c. pregătește și supune spre aprobare adunării generale bugetul anual de venituri și cheltuieli; d. convoacă și conduce ședintele de lucru ale comitetului executiv și ale adunării generale. 9. Funcția de președinte al asociației de proprietari se dobândește: a. prin numire de către
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
cu părul alb și ochii albaștri ne privea uimită. - Sărut mâna, mamă! - Bine ai venit, draga mea! Ce surpriză! Nu mă așteptam, în ultima noastră discuție telefonică n-ai lăsat a înțelege că intenționezi să ne vizitezi. M-aș fi pregătit și eu cu o prăjitură, văd că ai venit însoțită. - Da, să vă fac cunoștință. Ea este Ana, o tânără prietenă. Ți-am povestit câte ceva, ultima dată când ne-am văzut. - Ana, îmi pare bine să te cunosc. Dar intrați
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
iama șoarecii în cămară, peste noapte. Eu mă simțeam, bineînțeles, cu musca pe căciulă și nu mai ridicam ochii din farfurie, până la sfârșit. Cât de departe mi se par vremurile acelea! Eu nu mă încumet să frământ cozonac, însă am pregătit aseară câteva prăjituri cu cremă, preferatele mele și ale Evei. Scumpetea mea a ținut morțiș să mă ajute și, chiar dacă la sfârșit, bucătăria arăta ca după război, rezultatul a fost perfect, iar noi ne-am simțit minunat împreună. Ne-am
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
tramvaielor ce trec din cinci în cinci minute. - Unde ți-e optimismul, draga mea? Tac. Inima îmi bate într-un ritm amețitor, iar palmele mi s-au umezit, instant. - De ce m-ai chemat? Cât pe ce să nu vin, mă pregăteam să plec spre ai mei. - Aș vrea să-ți fac o propunere. Ideea mi-a venit de curând, de fapt am găsit-o, sub o altă formă, în scrisorile tale. N-ai vrea le publici în „Oglinzi paralele”? - Ce surpriză
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
spre concluzii grave: Apoi, Poezie, Să nu te mai întorci înapoi, Nu facem o nobilă pereche noi doi; Alianța noastră e sfărâmată Și aș vrea, poezie, să nu te mai văd niciodată. Sentința finală se sustrage ludus-ului, deși a fost pregătită de acesta. Dar nu putem înțelege jocul decât ca pe o prefigurare a gravității. Sau ca pe o mască a acesteia. "Jocul se preschimbă în seriozitate, iar seriozitatea în joc"4. Plurifațetarea poeziei lui Emil Botta îi conferă acesteia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
treptat, prin oglindă, prin fereastră, izbucnește din mijlocul aplauzelor sau dintr-un fald vertical și viu colorat al cortinei. Trebuie doar să-i facem din ce în ce mai mult loc în viața noastră, să trăim o "moarte în instanță", în care totul este pregătit dinainte, ca pentru un spectacol de mare gală, cu înțelepciune și meticulozitate. Jankélévitch, în Tratat despre moarte, ne învață: "Moar-tea este seriosul din orice sacrificiu, miza oricărui risc, grăuntele de sare din orice aventură. Suferința însăși nu ne face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
dar care hărțuiește poetul, din profunzimi. Oricum, el s-a dovedit a fi dotat cu o percepție tragică a acesteia, deci personaje de basm precum Ileana Cosânzeana, Muma-Pădurii, Piaza Rea, Por Împărat, Codrul, personificat în buna tradiție eminesciană, par să pregătească ceva, să fie preambulul înșelător al unei drame. Ele evoluează pe aceeași scenă, într-un eclectism uneori obositor, cu figuri istorice și mitologice. Sunt eu, Psyche, duhul asfodelelor (Psyche) Și m-au fugărit Eumenidele (În loc de sonet) Al lui Marsyas flaut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
purtându-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un melc cu cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând cu delicatele sale cornițe în vânt spre
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ani, luând parte la toate vânătorile pe care le organiza P.P. Carp pe moșia lui. De câteva ori Sava a fost conducătorul vânătorilor ce s-au desfășurat în zona pe care o păzea el. Sava știa ca nimeni altul să pregătească și să gătească vânatul pentru oaspeți de seamă. În mijlocul pădurii, lângă o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața, se află și astăzi de sute de ani brigada, o gospodărie unde locuiește brigadierul. Râul ce trece pe aici, printre
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ca să-i poarte numele. Ghițișor și-a măritat toate fetele, dar nu le-a dat nimic de zestre. Pe Catrina o dezmierda mereu cu frânghia udă. Rarița mergea primăvara la Iași la treabă la evrei, mai ales când aceștia se pregăteau de sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași și era plecat de ceva timp
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe Lucache cu o ciolăneală de să-i țină minte. Se înserase bine când au plecat flăcăii de la Cioabă, aproape că era întuneric afară. Pe Lucache îl așteptau nu mai puțin de doisprezece inși ca să-l snopească. Lucache a mers pregătit la masă, având la el un băț lung și destul de gros din lemn de pădureț, cu multe cioturi ascuțite, numai la capătul de care-l ținea cu ambele mâini neavând cioturi. Când el a ieșit, cei doisprezece erau pe două
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
din casă, că o mai avea și pe Cociocoaia, de numai 14 ani, iar Agripina avea 16 ani, s-a sfătuit cu o mătușă a lui Dumitru B....ă, nevasta lui Costache Leuștean să o mărite cu Dumitru și au pregătit următorul scenariu: Zamfira a trimis-o pe Agripina cu niște ouă de schimbat la Leușteanca, ca să le pună cloșcă și să scoată pui. Leușteanca a vorbit din timp cu Dumitru să stea în podul casei și să aștepte până când vine
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai mare. Zis și făcut, când a văzut-o pe Agripina intrând pe poartă, Dumitru s-a urcat în pod. Leușteanca i-a adus ouăle pentru schimb și, spunând că are treabă, a ieșit din casă ... planul decurgând după cum fusese pregătit. Când a venit seara Dumitru a mers cu rudele la Agripina pentru a da de veste celor din sat că, în curând, vor face nuntă. Agripina refuza să dea drumul la rachiu, obicei premergător nunții, spunând că nu se mărită
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai încăpeau. Zile fierbinți Soarele dogorea tot mai tare de la o zi la alta, lanurile își schimbau înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp cât era ziulica de mare. De la un capăt la altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și soră, nu se atinsese de ea ca femeie, iar preotul știa foarte bine și motivele lui. Cum putea face așa ceva surorilor lui, nu putea Înțelege. Când a ajuns la biserică se terminase slujba și preotul de rit vechi se pregătea de plecare. Părinte, spusese Feodor, cum este cu putință să-mi dați afară din biserică surorile când știți foarte bine cum trăiesc eu cu Letiția. Unde s-a mai pomenit așa ceva? Nu vreau să dai un exemplu rău, pentru alții
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Abia Îi mai trecuse teama de motanul vecinilor, că o alta pusese stăpânire pe Ionuț. Într-una din seri, tatăl său ostenit de cât trudise toată ziua, pentru un blid de mâncare și câțiva bănuți, de la două văduve, care-și pregăteau magaziile cu lemne pentru iarnă, spusese: Iacă. nevastă, măcar anul acesta sărbătorim și noi Nașterea Domnului cum se cuvine. Avem o gâscă, cam slăbuță dar vom avea o bucățică de carne pe masă. La auzul acestor cuvinte, lui Ionuț Îi
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
era tot timpul cu ochii pe ele să nu cumva să facă supărare și noilor vecini. Lui Puf i-au mai adus patru gâște tinere să-i țină de urât. Mama trebăluia din zori În seară pe lângă casă, și-a pregătit grădinița de zarzavat Încă din toamnă ca și vecinii lor. Săndica se ocupa de flori iar Prâslea sulfa În puful păpădiilor Înflorite a doua oară, minunându-se cum zboară puful. Capul familiei și-a luat munca În serios și În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
sindicat, iar după puțin timp erau deja instalate Într-o cămăruță cu două paturi, destul de cochetă și cu toate utilitățile. Chiar dacă nu era cu fereastra spre mare, puteau să vadă aleile din jur și parcul. După despachetarea bagajelor s-au pregătit pentru masă, apoi program lejer, fiecare putea face ce-i place. În timp ce fiecare Își așeza vestimentația de vară, pe umerașe În dulapul pentru haine, Andreea descoperise o rochiță pe care Încă nu o văzuse și nu o Îmbrăcase niciodată. Ce
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lor viață...când cresc, ce va face mama atunci când Andreea, nu va mai fi lângă ea? Într-o bună zi va aduce În discuție și acest aspect. Viața este scurtă, s-a sacrificat destul, gândea Andreea, În timp ce-și pregătea prosopul să intre la duș. Atunci era poate cam devreme, dar Într-o zi va găsi un moment potrivit să discute cu mama. Un abur cu miros de lavandă ieșise din baie odată cu mama, iar fața ei era senină și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Încumeta câte unul să tulbure liniștea și așteptarea celorlalți. Oprise și muzica. Ceva mai tăcută Andreea Își strângea cât mai mult pătura pe lângă corp, Încercând să tremure cât mai puțin vizibil. Se așezase lângă fereastră scrutând orizontul. Cu aparatul foto pregătit să rețină cât mai multe imagini. Cenușiul cerului devenea tot mai vioriu, se oglindea În unda apei, care se metamorfoza și ea, căpătând culori ciudate. Ușoare nuanțe roșcate Începuseră să se vadă pe linia orizontului, devenită Între timp albastruviolet. La
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
iar trândăvia nu era În firea lor. Când Teia văzuse că s-a făcut timpul, trăsese draperia În lături și un soare strălucitor izbi fața Andreei. Tânăra fată tresărise În primul moment dar zâmbise mamei, care o Îndemna să se pregătească de masă. Destul cu lenevitul. Se cunoaște că Îmbătrânești, tu nu mai ai somn? Bombănea Andrea Îndreptându-se spre baie. Visam așa de frumos... În scurt timp Teia și Andreea se Îndreptau spre sala de mese. Jos În hol Îl
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ceară regim. A obținut chiar o masă de patru persoane În seria a doua, la regim gastric. Fetele s-au retras În camera lor de hotel să facă un duș să scape de tot nisipul de pe ale și s-au pregătit de masa de prânz. La masă s-a discutat despre pasiunea părinților pentru munte, unde se putea respira aer curat În voie, marea fiind pe locul al doilea datorită plajei și nisipului de care se grăbeau să se spele. Rochița
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Modelat în lut, bustul monumental era așezat pe o masă rotundă în sufragerie și ne privea cu resemnare. Îl cunoșteam pe părintele Iachint din povestirile detailate ale profesorului Claudiu Paradaiser care a petrecut luni de zile în preajma acestuia, la mănăstire, pregătind cartea Comori ale spiritualității romaneaști la Putna. L-am văzut și eu de câteva ori în timpul slujbelor religioase, alteori în muzeu. Privind sculptură, comparativ cu fotografiile, am rămas impresionată de asemănare. Regaseam în acest portret calitățile cucernicului arhimandrit, inteligent, înțelept
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]