5,183 matches
-
mai spus că aceasta face parte din marele testament al lui Petru cel Mare, lăsat rușilor, și că, în orice caz, ei vor depune eforturi în vederea atingerii acestui scop”. Lăsând la o parte așa-zisul testament al lui Petru I, previziunile interesate și deliberate ale lui Potocki au început treptat să prindă viață însoțite de riposta otomană care s-a abătut, mai întâi, asupra Principatelor și nu a inamicului. Planul de război țarist pornea de la ideea că otomanii se vor strădui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Crimeea; „dar eu mă flatez că ei vor renunța la pretențiile lor asupra Moldovei și Valahiei, poate chiar la aceea de a avea acolo despoți independenți de Poartă; eu cred, de asemenea, că afacerile Poloniei se vor aranja ușor”. Previziunile regelui s-au dovedit exacte. Rușii, victorioși la Dunăre, nu renunțau însă la propunerile lor. La 20 decembrie 1770, țarina i-a scris lui Friedrich al II-lea, comunicându-i și condițiile de pace, între care independența Principatelor sau menținerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
importanței anului 1859 și dincolo de fruntariile românești. Afirmația Barbarei Jelavich nu se revendică drept un primat al unei idei concluzive exclusiv personale, ci exprimă lapidar o convingere istoriografică astăzi generalizată, după ce oamenii politici ai epocii și publiciștii au emis doar previziuni și „opiniuni” nu întotdeauna, ce-i drept, conjuncturale. Dacă înșiși adversarii Unirii și-au dat seama de consecințele internaționale ale actului săvârșit de români, puțini au fost cei pregătiți atunci să recunoască public ceea ce, mai târziu, istoricii (între care A. D
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de lucruri, încât instrucțiunile către șeful delegației sale la tratativele de pace (Orlov) prescriau specularea neconvergențelor franco-engleze, dobândirea bunelor oficii ale lui Napoleon al III-lea etc. Pentru Rusia, clauzele tratatului de la Paris (30 martie 1856) erau mai apoape de previziunile optimiste, decât de cele pesimiste. Totuși, ea a fost nevoită să cedeze Karsul, sudul Basarabiei și Delta Dunării, încetând să mai fie riverană marelui fluviu timp de 22 de ani; „pentru prima dată - nota Fr. Engels - ea a fost silită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conform definiției, controlul trebuie să se despartă de această semnificație restrânsă și să se reorganizeze pe principiile guvernanței corporative recomandate de Comisia Europeană. În literatura de specialitate sunt recunoscute cinci funcții ale managementului , ca fiind știința/arta conducerii, și anume: previziune/pro gramare, organizare, coordonare, comandă/antrenare și control. În condițiile redefinirii conceptului de control, care avea puternice conotații financiar-contabile, noului concept de control intern/sistem de control intern, în structura căruia intră și auditul intern, i se asociază o accepție
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
forma autocontrolului, controlului în lanț (pe faze ale procesului) și a controlului ierarhic. Din punct de vedere al momentului în care se exercită, controlul este concomitent (operativ), ex-ante (feedforward) și ex-post (feedback). Procesul de management concretizat în funcțiile manageriale de previziune, coordonare, organizare și antrenare are ca suport exercitarea continuă a funcției de control-evaluare, funcție realizată de auditul intern, care constă în esență în compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea cauzelor care determină abaterile pozitive sau negative constatate și luarea măsurilor corective
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Cu toate acestea, chiar și atunci când datele interne sunt intrări primare, datele externe sunt utile ca punct de referință sau ca mod de îmbunătățire a analizei. Utilizatorii trebuie să fie atenți când se folosesc de evenimente trecute ca bază a previziunilor viitoare, pentru că factorii de influență pot să se modifice în timp. Metodologia de evaluare a riscurilor într-o organizație este de regulă o combinație de tehnici calitative și cantitative. De cele mai multe ori, conducerea folosește tehnici de evaluare calitativă, atunci când riscurile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în identificarea semnalelor de raportare financiară frauduloasă. Comitetul de audit ar trebui să evalueze riscul de raportare financiară frauduloasă ce apare în urma presiunilor care sunt puse pe management privind factorii interni și externi precum: recompensarea personalului de execuție, performanțele slabe, previziunile emise anterior desfășurării proceselor ș.a. În practică, membrii comitetului de audit trebuie să încerce să înțeleagă orice situație care le poate crea un disconfort și să păstreze în permanență un nivel acceptabil de scepticism cu privire la toate inițiativele managementului. În activitatea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
serie de discursuri, o făcuse tocmai pentru că acesta reprezenta salvarea, era condiția primordială a revirimentului Franței. Rațiunea profundă a înfrângerii nu era materială ori strategică, ci morală și politică. Ea fusese cauzată, afirmă acest om de dreapta, de lipsa de previziune a guvernării Frontului Popular, de grevele din 1936-38, precum și de prevalența "spiritului de juisare" în detrimentul "spiritului de sacrificiu"119. Fusese cauzată de degradarea moravurilor, individuale ori colective, care avusese loc pe parcursul deceniilor precedente. Așa stând lucrurile, în opinia mareșalului Pétain
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu mai sînt acceptate în nici o altă ramură a medicinei. În urmă cu peste 50 de ani, Meehl (1954) a comparat acuratețea pronosticurilor clinice cu cea a predicțiilor statistice care porneau de la aceleași date și a ajuns la concluzia că previziunile statistice erau cel puțin la fel de (dacă nu chiar mai) precise ca opiniile medicilor cu experiență. Terapeuții au fost extrem de indignați de rezultatele lui Meehl, cu atît mai mult cu cît erau convinși că opinia lor medicală reprezenta un standard de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comportamentului uman. �n ochii celor care au citit pe filosofii secolului al XVIII-lea, �n special pe Condorcet, apare tot mai clar c? faptele oamenilor pot fi surprinse cu ajutorul unui demers (?tiin?ific(, cuantificat, adic? deschis c?tre calcul ?i previziune. Convingerile de acest fel vor duce la remarcabile inova?îi care vor marca majoritatea ?tiin?elor exacte ?i naturale. O figur? exemplar? a acestui curent este aceea a lui Adolphe Quetelet, astronom ?i matematician belgian, care va da scrisori de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dac? am avea grij? s? vrem, s? ne dovedim nou? �n?ine c? nu exist? �n principiu nici o putere misterioas? ?i imprevizibil? care s? se interfereze �n cursul vie?îi; pe scurt, noi putem st?p�ni orice lucru prin previziune. s? ajungem la dezvr?jirea lumii.� [Meseria ?i voca?ia savantului, �n Le Savant et le politique (1919), Union g�n�rale d'�ditions, Paris, 1959, p.�70]. Ra?ionalizarea lumii fiind �nscris? �n profunzimile civiliza?iei occidentale, sociologul trebuie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
socialul apare fie că un reziduu pe care trebuie s? ne str?duim s?-l �n?elegem pentru a afla mijloacele de a ac?iona asupra lui, fie că o dimensiune suplimentar? pe care trebuie s? o integr?m �n previziunile economice pentru a le cre?te eficacitatea� [49]. Crearea �n 1958, gra?ie eforturilor lui Raymond Aron, profesor la Sorbona, a unei licen?e ?i a doctoratului �n sociologie, �n cadrul noilor �facult??i de litere ?i ?tiin?e umane
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o bentiță pe frunte și un steag american, întocmai ca personajul din film; s-a simțit distrus cînd nu au vrut să îl accepte." (Chicago Tribune, 16 iunie 1985) 19 După cum s-a dovedit, filmul nu a fost interzis, dar previziunile cu privire la violența generată de acesta s-au adeverit: "o bandă de tineri s-a luptat cu forțele de poliție în clădirea unui cinematograf unde rula Rambo, a anunțat astăzi poliția. Aproximativ 50 de tineri au încercat să pătrundă cu forța
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noile tehnologii amenințînd să scape de sub control și cu establishmentul socio-politic și instituțiile sale pe cale de a se prăbuși (mă refer la comunism) sau aparent incapabile de a face față provocărilor erei contemporane (capitalismul). Este, ca urmare, un moment al previziunilor sumbre și pesimiste; Baudrillard și Gibson oferă imagini edificatoare ale stării de spirit prezente, ale panicii și anxietății referitoare la prezent și viitor (atitudini anticipate în lumea profetică a lui Pynchon și Burroughs), dar și configurări ale acelor forțe care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi trebuit să-i pun la dispoziție toate documentele pe care le cunosc, un volum întreg nu mi-ar fi fost îndeajuns. III Cititorul zilelor noastre, parcurgînd lucrările lui Le Bon, este descumpănit de-o serie întreagă de ciudățenii. Dar previziunile lui sînt stupefiante. A anticipat toate evoluțiile psihologice și politice ale secolului nostru. Analizele și previziunile lui sînt pătimașe, pentru că se vede pe sine în postura unui Machiavelli al societății de masă, chemat să reia lucrarea ilustrului său înaintaș pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu mi-ar fi fost îndeajuns. III Cititorul zilelor noastre, parcurgînd lucrările lui Le Bon, este descumpănit de-o serie întreagă de ciudățenii. Dar previziunile lui sînt stupefiante. A anticipat toate evoluțiile psihologice și politice ale secolului nostru. Analizele și previziunile lui sînt pătimașe, pentru că se vede pe sine în postura unui Machiavelli al societății de masă, chemat să reia lucrarea ilustrului său înaintaș pe alte temeiuri: "Majoritatea regulilor artei de a conduce oamenii lăsate de Machiavelli, scria el în 1910
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
studenților din mai 1968 l-a obligat moral pe generalul de Gaulle la o retragere prematură. Neputîndu-se sprijini pe legea succesiunii, prestigiul liderului mulțimilor se întemeiază pe legea succesului. Autoritatea lui durează exact atîta vreme cît îl însoțește izbînda. Dacă previziunile sau acțiunile lui eșuează, și autoritatea intră pe o pantă descendentă, fiind lipsită de un alt suport, de o altă justificare. Asemenea matadorului de pe arenele însorite ale Spaniei, conducătorul e obligat să învingă sau să dispară. Totul se întîmplă ca și cum
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
își însușește, drept ipoteză, primatul mijloacelor de comunicare asupra tuturor celorlalte unelte ale vieții sociale 236. Plecînd de aici, le consideră drept factorii unei răsturnări complete a politicii și drept cadrul în care se naște o nouă cultură. Nu atît previziunile contează, cît analizele pe baza cărora le emite Tarde. Evoluțiile puse de el pe seama presei se pot foarte bine aplica atît radioului, cît și televiziunii. Regăsim, la el, germenii tuturor celor cîte le-au scris mai apoi teoreticienii și criticii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
evidente caracteristici ale vremurilor noastre. Oamenii au inventat psihologia mulțimilor; le mai rămîne de alcătuit o psihologie a publicului..."298 Iar în acest punct timpul i-a dat dreptate: sondajele de opinie și analizele mijloacelor de comunicare răspund întru totul previziunilor sale. Mai rămîne să vedem și de ce. II Organizarea transformă mulțimile naturale în mulțimi artificiale. Mijloacele de comunicare fac din ele mai multe tipuri de public. Diferențele sînt ușor de sesizat. Organizarea augmentează inteligența indivizilor cufundați în masă. Mijloacele de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pălit de la 1899 încoace, data la care au fost scrise aceste rînduri, iar astăzi, în comparație cu despoții prezentului, mai că vedem în acești înaintași niște monarhi înțelepți, dictatori cu respect față de lege. Dacă valoarea unei teorii s-ar judeca după exactitatea previziunilor ei, prezenta teorie ar trebui pe dată înscrisă la activul psihologiei mulțimilor. II Cum s-a putut constata, mijloacele de comunicare sporesc în mod fabulos puterea conducătorilor, întrucît ele concentrează la un pol prestigiul iar la celălalt admirația. În același
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
închisoarea fascistă pe care a părăsit-o doar pentru a muri, aceleași partide aveau în fruntea lor "șefi individuali" al căror antidot ar fi trebuit ele să fie. Iar dacă rolul lor urma să se reducă în urma evoluției societăților moderne, previziunea a fost categoric dezmințită de fapte. Iar cel mai uimitor este faptul că nimeni nu este deloc uimit de aceasta. Să sperăm că în viitor savanții și mai ales oamenii politici vor fi mai atenți la motivele pentru care psihologia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
avîntul mijloacelor de comunicare și de producție antrenează în ochii ei o reînnoire a autorității și concentrarea acesteia în mîinile unuia singur. Sîntem efectiv forțați să-i dăm ascultare: evenimentele n-au confirmat oare pînă și cele mai îndoielnice dintre previziunile sale? Lecția sa este cum nu se poate mai simplă. Ce revoluționează puterea în era mulțimilor? Împotriva oricărei așteptări este faptul că liderii apar ca un răspuns la suferința psihică a maselor. Ei sînt o componentă a naturii umane de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile”., deci pentru că nu ne-am cunoscut istoria. Pentru Mihail Kogălniceanu, istoria are menirea de a oferi o bază pentru înțelegerea prezentului și pentru descifrarea viitorului. Este adevărat, cunoașterea trecutului ca dând posibilitatea unor previziuni în ceea ce privește deznodământul imediat al evenimentelor contemporane. Privită pe un plan mai general, istoria națională î-i apare ca oferind posibilitatea cunoașterii sensului evoluției societății a perspectivelor sale. Mihail Kogălniceanu definește istoria chiar ca singurul oracol care mai poate spune viitorul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
tehnologiei<footnote Ioan Plăiaș, , Editura Intelcredo, Deva, 1997, p. 4. footnote>. Mai mult, o afacere performantă presupune existența unui proiect performant<footnote Venera Cristina Rîndașu, Proiecte economice, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2009, p. 3. footnote>, cu activități previzionate<footnote Idem, Previziune și orientare economică, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2006, p. 5. footnote> și planificate<footnote Mirela Costencu, Marketingul ecoturismului. Strategiile produsului turistic - parc național, Editura Mirton, Timișoara, 2008, p. 252. footnote>, proiect în care consumatorului ar trebui să ocupe un loc
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]