12,874 matches
-
se derulează în sensul faptului că la miezul nopții au loc suspecte crime, neelucidate și atipice. Câte o femeie este ucisă. Așa cum afirmă autorul acestor crime sunt tipice crime atipice. Femeia cu lună este una din aceste victime. Medicii Stabilimentului nepricepându-se la criminalistică sunt neputincioși în rezolvarea cazurilor, iar polițiștii și procurorii nu cunosc subtilitățile psihiatriei și latura ei internă, neuropsihiatria. În acest context dramatic agresorul acționează invizibil și, ca efect, vizibil, insesizabil și letal. Personajul denumit Femeia cu lună
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
și de aici bosumfleala necurmată și rivalitatea. Chiar dacă pân'acum n-o aduseseră niciodată în stare de năpârlire și tăbăceală foloseau ascuțișul limbii pentru a-și domina adversarul, ei veri și vecini cum vă prevăd și cum vă simt că pricepeți, ie-te așa! Acuși grijeau și oblojeau „afecțiunile” mândriei, care pe unde putea și sângerarea anevoie se oprea, acu' făceau pace însă din pricină de betegeală și ceva bătrânețe ajunsă, pe mutește dar sigur - azi mai mult decât ieri și
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
așa fel lucrurile, ca acestea să fie în favoarea sa? Mircea se dovedise a fi o fire maleabilă. Trebuia doar să se arate afectuoasă față de el și devenea animăluțul său de companie. Apoi îl strunea din zgardă cum dorea, doar se pricepea la așa ceva. Proverbul românesc că atunci când „semeni vânt, culegi furtună”,începea să se adeverească.. Oare nu se mai învață minte să nu-și mai creeze singură necazuri? Ce-i mai trebuia acum și încurcătura cu Viorel? Și ce încurcătură! Nu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
Autorului Am trăit vremea stiloului cu penița, umplut din călimara de sticlă. Încă îmi place scârțâitul surd cu care lasă urme pe foaie. Parcă altfel se înșira cuvintele...Mai cu viața, mai pline de înțeles și simțire. Le poți atinge, pricepe; le poți zâmbi. Le poți strânge la piept și ascunde sub pernă. Să-ți umple visele. Am păstrat câteva scrisori. Pe hârtia îngălbenita, cuvintele sunt la fel de vii. Le-am ținut, cred, peste timp, pentru că pur și simplu nu am putut
VREMEA STILOULUI de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360372_a_361701]
-
adâncituri incrustate din loc în loc, sub formă de bol. Am rămas cu ochii ațintiți asupra lemnului masiv, putin finisat, în care se zăreau noduri, linii neregulate și mi-am trecut ușor, aproape involuntar, palmele peste ea, pește masă, s-o pricep mai bine, să îi simt textura. -- Asta, spuse el, e o masă pastorala, o foloseau în vechime oamenii muntelui. Nu aveau nevoie de blide. Uite aici( și atinse o adâncitura) își așezau merindele, mămăligă, si mâncau cu linguri de lemn
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
E un lăudăros. Bun de gură, că în rest e vai de mama lui! După ce că n-o are prea mare, mai e și bleagă. Poate din cauza băuturii, mai știi? Sau zăpăcita de Violeta l-a supt prea tare, că se pricepe la asta, nu glumește... Are corp frumos, jigodia. E atletic, musculos. Îi stă bine gol. De fapt, nu-i chiar rău. În lipsă de altceva, merge. Are casă ca lumea, zice că și-a luat și apartament, are mașină, bani
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
o lingeam și... Nu, nu-mi vine-n minte nimic acum. Mai bine nu încerc să refac clișeul. Oricum, trebuie să ne mai distrăm. E bună rău, gagica! Și ailaltă, bruneta, e ca lumea. Nu-i deloc mofturoasă și se pricepe rău la sex... Dacă e toanta aia de Ramona în birou, o salut și atât. Ce atâtea scuze? Mai mulți bani cheltui eu cu ea, decât îmi dă ea mie ca salariu, ce mama dracului! Nici n-o bag în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
în clienți. Cele două reușite au avut darul de a schimba ceva în atitudinea „șefei” și Mișu a știut să exploateze momentul. A obținut libertatea de a iniția primele acțiuni de cercetare a cauzei în care se lucra. Era mai priceput în cele cu specific penal. Avea convingerea că legile erau bine așezate. În civil erau mai slab organizate și existau numeroase hățișuri create de un anumit haos legislativ. Multe legi noi, peste altele vechi și neabrogate, pe ici pe acolo
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
a cele necesare.Gradina în care urma să facă nuntă era desptul de mare și ei voiau să așeze acolo mesele la care vor sta invitatii.Insa pentru asta trebuiau să dea comandă la un meșter din oraș care se pricepea să facă mese de nuntă sau să le închirieze de la vreo brutarie sau de altundeva. Ziua trecuse și mai repede,iar dis de dimineață Aongus și Will făceau săpături în grădina,ca să planteze câțiva arbuști fusiformi pe langă intrare.Deodata
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
iubească.” ( E. Cioran) Aham...Același Cioran spunea că “toate marile au gustul înecului” și că “ ne naștem ca să murim, acesta este adevărul crud al existenței noastre”. Apai omule dragă, eu știu că am venit aici ca să trăiesc așa cum m-oi pricepe mai bine, să cunosc( și să mă cunosc), să creez, să devin, să iubesc! Însă pentru un om care a trăit o viață cu gândul la moarte, e o definiție “bună” a iubirii. Măcar îl mai trezea din amorțeala și
BIET SUFLET, DE CAND N-AI MAI IUBIT? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360443_a_361772]
-
n-ai mai iubit? Lasă chimia și sfârșeala fără margini! Iubire! Iubire când ai simțit ultima oară pe Pamant? Sau măcar o amintire a Ei? Nu nevoia de a avea, de a subjuga, de a transforma, de a încerca să pricepi, de a te simți confortabil. Nu nebunia, nu agonia, șanțurile făcute și părul smuls din cap, nu întrebări fără sens. Nu dorința, nu sete, nu hormoni, nu sufocare. Iubire! Bucuria de a te simți viu, de a te miră de
BIET SUFLET, DE CAND N-AI MAI IUBIT? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360443_a_361772]
-
evacueze și din locuință, l-a sunat mama lui, din România. “Liviu, mamă, lasă străinătățile și vino acasă! Tot ce avem noi, e al tău, că pentru soră-ta am făcut destul. Când or crește mari și copiii tăi, or pricepe mai multe!” Niciodată n-a plâns așa...el, un bărbat puternic. S-a dus în baie să se bărbierească. Și acum își amintește cum tremura cu briciul în mână. Dintr-o mișcare putea să termine cu viața...S-a ras
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
Luminoasă, pe Zeița Eurinome - Zeița Extazului! Ne-au luat cel puțin trei milioane de femei solare, de femei-fecioare și fecioare-femei. Și luându-ne aceste femei solare, am degenerat toți românii și europenii. Nu înțeleg cum europenii nu văd și nu pricep cauza acestei degenerări a celulei Europei, al nucleului cel mai fecund al latinității: România, Italia, Spania, Franța, etc. În acest caz, suntem cu adevărat toți europenii tâmpiți! Și incapabil să mai declanșă un război pentru o Femeie, așa cum tracii din
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
reproșuri să-ți fac, Mă domină propriile remușcări și aud, în permanență, Un urlet-de-fiară-în-comă, în creierul meu. Încep să-nțeleg și să iert felul bezmetic în care Le-ai făcut toate, ca să ne despărțim și ca să mă Poți determina să pricep că e vorba de o clipă A deciziei pe viață și pe moarte, nenegociabilă, Ai riscat să mă omori, probabil, pentru a face Să trăiască și să se consolideze sau să moară Iubirea demențială care ne-a legat. Și trăiește
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
frumos când privești, cum privim noi, preoții, de la Sfântul Altar și vedem în primele rânduri zeci de copilași. Așa îmi închipui că și în jurul tronului Lui Dumnezeu sunt îngerii în slujire, după cum sunt copilașii aceștia care vin aici fără să priceapă încă taina slujbei bisericești. Dar vin și trăiesc sentimentul acesta al sacrului și știu că în biserică trebuie să stea cuminți, că „aici este Doamne - Doamne". Or, pe acești copii nu-i aduc bunicii, ci îi aduc părinții, deci tineretul
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
un copil traumatizat de o astfel de stare n-ar veni să întindă obrazul și gura ca să primească Sfânta Împărtășanie, ci dimpotrivă, s-ar feri de ea. Or, ei de mici primesc acest har dumnezeiesc de a percepe fără să priceapă prezența divină. Ei sunt atât de deschiși încât de aceea spun eu că sunt ca îngerii care plutesc în jurul tronului dumnezeiesc. De aceea Mântuitorul a zis, atunci când cineva a încercat să-i îndepărteze pe copii de El: „Lăsați copiii să
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
a unora ca acestora este Împărăția Lui Dumnezeu!" Deci, copiii aceștia din biserică trăiesc o prezență dumnezeiască inefabilă. Noi nu putem simți așa cum simt ei în puritatea lor. "Oamenii de mici primesc acest har dumnezeiesc de a percepe fără să priceapă prezența divină." - Părinte Nicolae, care ar trebui să fie rolul Bisericii în societatea românească de astăzi? - Nu pot să spun altceva decât ceea ce spune Biserica, îndeobște. Biserica este corabia mântuirii, Biserica este locul în care-L găsești pe Dumnezeu, nu
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
doar mișcând abia capul spre stânga. O zării zâmbind larg. Efortul o îmbujoră instantaneu și un șir de vorbe calde, subțiratice - atât de altfel decât gemetele scoase până atunci - îmi umplură minte și suflet de speranță. Mă iții spre ea. Pricepu că sunt ochi și urechi și începu: Dragă Alida, ne cunoaștem de-atât amar de vreme și, după cum știi, ne-a unit o prietenie frumoasă cum rar poate exista... Ne-au legat așa multe...dar, mai ales, plăcerea de-a
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis Râpu, Dinu Fetelea - zis Rancotă sau Laie Fetelea - zis Puvneci. Se pricepea la vâslit și conducea cu dibăcie luntrea pe firul apei, mai primea și el câte un pește, cel mai mult îi plăcea somnul, pe atunci era plin Oltul de el. Mărian Frântu susținea că stătuse cu Gheorghiu-Dej în aceeași celulă
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
2014. Am trăit vremea stiloului cu penița, umplut din călimara de sticlă. Încă îmi place scârțâitul surd cu care lasă urme pe foaie. Parcă altfel se înșira cuvintele...Mai cu viața, mai pline de înțeles și simțire. Le poți atinge, pricepe; le poți zâmbi. Le poți strânge la piept și ascunde sub pernă. Să-ți umple visele. Am păstrat câteva scrisori. Pe hârtia îngălbenita, cuvintele sunt la fel de vii. Le-am ținut, cred, peste timp, pentru că pur și simplu nu am putut
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
mult Am trăit vremea stiloului cu penița, umplut din călimara de sticlă. Încă îmi place scârțâitul surd cu care lasă urme pe foaie. Parcă altfel se înșira cuvintele...Mai cu viața, mai pline de înțeles și simțire. Le poți atinge, pricepe; le poți zâmbi. Le poți strânge la piept și ascunde sub pernă. Să-ți umple visele.Am păstrat câteva scrisori. Pe hârtia îngălbenita, cuvintele sunt la fel de vii. Le-am ținut, cred, peste timp, pentru că pur și simplu nu am putut
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
în cununi!!... Dar ochiul meu de simplu muritor Se arde-n cancelarii și zapisuri... Și plâng cu ochii-ntregului popor Ce nu mai are dreptul nici la visuri... Mi-s ochii arși! Mă dor, dar vreau să văd! Vreau să pricep de ce pe astă lume, Acestui neam, i s-a țesut năvod, Și vreau, ca răului, să-i spun pe nume...! Așa, să înțeleagă orișicare... Și ochii-mi arși de-atâta ne-nțeles, Să-și poată plâge lacrima ce-l doare
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360681_a_362010]
-
calomniază,calomniază,că tot rămâne ceva”, poate să aibă efect . Îm pare rău de timpul pierdut cu răspunsul la lătratul... javrei .Insistența acesteia m-a împins la un răspuns. Poate v-a înțelege, într-un final, proverbul “Zgâlție lesa să priceapă câinele”, sau “Bate șaua să priceapă iapa”. Păcat că nu este iapă, ar fi fost mai înțelept . Oare, mă întreb, javra noastră știe să citească ? Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cânile moare de drum lung și prostul de grija altuia
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
poate să aibă efect . Îm pare rău de timpul pierdut cu răspunsul la lătratul... javrei .Insistența acesteia m-a împins la un răspuns. Poate v-a înțelege, într-un final, proverbul “Zgâlție lesa să priceapă câinele”, sau “Bate șaua să priceapă iapa”. Păcat că nu este iapă, ar fi fost mai înțelept . Oare, mă întreb, javra noastră știe să citească ? Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cânile moare de drum lung și prostul de grija altuia / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
poți În lacul de munte sa-înoti. Matematică vieții Generații întregi au luptat Să transforme femeia-n bărbat Să ne-aduca pe toți la egal Socotindu-ne număr rival Părea visul de aur cândva Într-o lume întoarsă spre ea Dar pricepem acum cum suntem Un multiplu de unu suprem. Unii suntem dotați uneori Cu ascunse, cu false erori, Inegali și mereu diferiți, Reuniți și apoi definiți De aceea trăim tolerând Diagramă iubirii trasând... Viețuim căutând cu ardoare O mulțime de numere
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]