5,689 matches
-
Dennis, copiii sunt deseori stresați nu pentru că n-au fost invitați la onomastica dorită sau pentru că au fost hărțuiți de un coleg ci și pentru că, e bine de știut, și părinții lor sunt stresați“. Jayne a încercat din nou să protesteze, de data asta mai puțin șarmant, dar a fost întreruptă cu: - În funcție de cât de bine răspunde un părinte la stres, tot așa o va face și copilul. N-am știut ce să-i răspundem la asta, iar profesorul a adăugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe mine „n-a vomit niciodată“ vreun copil, când i-am retezat-o. Nu m-am putut stăpâni. Voiam ca și furia, și propriul ei sentiment de vinovăție să iasă pe covertă. - Ba s-a vomitat pe mine, iubito, am protestat eu. Nu de puține ori s-a vomitat pe mine. De fapt a fost un an când s-a vomitat pe mine în continuu. - Nu contează când te umpleai singur de vomă! strigă ea, după care, mai puțin disperată, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aproape că am făcut o nouă criză și -am jurat că nu mă voi întoarce în casa aceea, însă Miller mi-a spus că din cauza faptului că eu eram ținta infestării trebuia neapărat să fiu acolo. Când eram pe cale să protestez și să-i ofer o sumă mai mare de bani doar ca să stau departe de casă, Miller mă condusese deja afară din hotel, unde ne aștepta un microbuz mult mai mare ca al lui și în momentul în care intram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cazați e la câțiva pași de Bibliotecă... La Astron Suite-Hotel - uriaș, supermodern - primim, fiecare, nu câte o cameră, ci un adevărat apartament: sufragerie cu bar, tejghea și chincetă; dormitor; lavoar; baie... Mi se pare o risipă incredibilă, dar cum să protestezi față de asemenea condiții, mai ales că nu știm ce surprize ne așteaptă pe traseul nostru în Europa de Est, în Rusia. Un lucru e cert: Dortmundul va figura în toate jurnalele care se scriu în acest tren, ca un „vârf al cazării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mi-a anexat fâșii mari din lumea reprezentărilor mele de copil, acaparată de uriașa mașinărie modelatoare de suflete a imperiului dispărut. Dezamăgiți și ofensați de condițiile de cazare oferite de organizatori, unii scriitori au găsit o formă originală de a protesta. S-au închis în camere și boicotează întâlnirile din cadrul programului. Am fost rugat de vreo două ori de niște domnișoare din stafful local să substitui pe unul sau pe altul dintre colegii „indisponibili” la o lectură sau la o dezbatere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
revista pe care o conduceam, Contemporanul - Ideea europeană, acceptând „jocul” unei părți a elitei bucureștene și românești ce fractura lumea literară după criterii de partizanat politic. Ca și în epistolarul pe care-l semnează împreună cu Ionel Vianu (medic ce a protestat curajos contra internărilor abuzive - de fapt, arestării după model sovietic! - sub eticheta alienației mintaleă, Matei, dus de o sfântă mânie, confundă criteriile politice cu cele estetice, subsumându-le pe ultimele primelor, adică politicului. Se află, cum spuneam, în siajul grupului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în ’72, după demisia mea și excluderea din „toate funcțiile” - din partid și din c.c., ca și din Biroul de conducere al U. Scriitorilor; din conducerea României literare mi-am dat singur demisia cu un an înainte, de la Paris, protestând față de începutul dictaturii personale a lui N.C. -, Raicu nu a mai avut curajul să-mi comenteze cele câteva romane pe care am izbutit, cu lupte inimaginabile, să le public, romanele mele cu teme cu adevărat majore: Îngerul de gips, Bunavestire
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-l angajez într-un post adjunct din cele două pe care le mai aveam libere și nu am făcut-o de teamă să nu intrăm în conflict, cel puțin în „primul an”! Nu bănuiam că va trebui să părăsesc revista protestând de la Paris, după „Tezele din Iulie” și împotriva lor, începutului declarat al dictaturii personale, unică în țările est-europene, dictatură care avea să târască nu numai cultura, dar întreaga națiune într-o criză catastrofică, cu urme până azi!, dar i-am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
manevră uzitată mereu de comuniști, aceea de a „filtra elementele imprevizibile și cârtitoare” înainte de o mare adunare scriitoricească, manevră care, în primii ani ai lui Ceaușescu, nu s-a mai aplicat. Apoi, a revenit „în forță”. Și... nimeni nu a protestat! Mulți, probabil, credeau că-și pot păstra pozițiile și slabele privilegii prin tăcere, prin supunere. Iar activiștii culturali și securiștii afiliați lor au devenit tot mai îndrăzneți, tot mai nerușinați, iar literatura, întreaga literatură s-a scufundat în marasmul națiunii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
necesități pentru o liniște și fericire individuală, sacrificând adesea toate acestea pentru a „exprima ceva” ce va fi necesar colectivității în care s-au născut și secolului al cărui aer l-au respirat, uneori nu mai au puterea de a protesta direct, neechivoc, contra acelora care abuzează de putere sau de a-și oferi trupul și gândurile lor unor taifunuri sociale, pentru care alții au o vocație mai potrivită!... Sigur, unii, cum o spuneam, mai ales ne-creatorii, cei care nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
căpcăun, de „Dracula” al politicii moderne, uitându-l pe Dej și complicii săi, cei cu adevărat slugile Moscovei și care au distrus, torturat și împușcat elita politică și culturală a României. Eu, deși am fost printre foarte puținii care au protestat public, asumându-mi riscuri incalculabile, împotriva inițierii clare, în vara lui ’71, a dictaturii personale, încerc în paginile de față să adopt o atitudine critică și calmă, nuanțată, în spiritul adevărului epocii și al celor de atunci, pentru a „înțelege
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acestei „ieșiri din rând”, „revolte”. Poate așa se explică și una din bolile curente ale clasei dominante la noi - ieri, sub comuniști, dar și azi, în libertate socială: nici unul dintre demnitarii nemulțumiți de o stare de fapt sau alta, deși protestează și unii o fac sincer, nici unul nu-și dă, realmente și de fapt, demisia! Demisia este, în țările cu civilizație constituită, stabilă, o formă nu numai de protest, de delimitare față de corpul politic ale cărei însemne simbolice și efective le
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reprezintă; o „acțiune politică”, un act de individualizare, dar și de nouă reprezentare în numele tuturor celor care, la un moment dat, sunt nemulțumiți de starea de fapt, de strategia puterii. Nu, la noi nu se „dau demisii”, la noi se „protestează” prin colțuri, se fac bancuri corosive, „geniale”, la noi sarcasmul atinge cote inimaginabile, iar Caragiale - nota bene, nu „cel mare” din nuvele și teatru, ci cel din schițe! - devine port-vocea tuturor celor care „știu-ei-ce-știu!”, adulți, de fapt inapți de a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
supraviețuitori. Mâine, acest argument va fi mai convențional. 2. O proporție nemaiîntâlnită de Drepți (nesupuși și curajoși) la mia de locuitori. Nu mai văd nicio altă țară în lume (și-mi amintesc cât de puțini am fost noi cei care protestam împotriva războiului din Algeria, care nu angaja, totuși, pronosticul vital al țării), și cu atât mai puțin vreo țară amenințată, care să numere atâția contestatari, disidenți, "trădători" care nu-și ascund opiniile și trec de la vorbe la fapte. Profesori la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lipsa lui de ranchiună. Tot Europa contribuie cu milioane de euro și cu cei mai buni experți la construirea unei termocentrale ici, a unui laborator de gestionare științifică în altă parte; ce-i drept, țările europene "n-au dorit să protesteze" când aviația israeliană a spulberat în trei minute aceste investiții costisitoare. Un alt student, și mai sarcastic la politologie, fără îndoială mi-a atras atenția că Israelul e primul beneficiar al ajutoarelor pentru Palestina, pentru că noi suntem cei care suportăm
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dumbravă și Stahu es în târg și se întâlnesc în treacăt cu Popazu. Apoi se întâlnesc cu Iorgu Voinea și-l aduc acasă. Apoi seara, maiorul năzuește la Maria, care fuge de el, după o mică dezbatere în care ea protestează. Gândurile bătrânului Dumbravă în singurătatea odăii lui, după întâlnirile de peste zi și după evenimentele zilei. La țară povestea părului din mijlocul ogrăzii, și moartea senină a unui bătrân supt acest păr... Luna Maiu. O scenă între Maria și Voinea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
10 Pe când visa în lumina zorilor, a venit un înger grăbit ș-a sărutat-o; și de-atunci buzele ei, zâmbind, par a purta, fără ca ea să știe, amintirea acelui oaspete de-o clipă. IARĂȘI ȘI IARĂȘI Văd că bărbații protestează împotriva modei deși nu-s toți sinceri. Unii protestează numai împotriva femeilor urâte. În ce mă privește sunt de acord cu aceștia și nici nu protestez împotriva modei din motivele economice și artistice arătate. Și mai este ceva. Mai sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înger grăbit ș-a sărutat-o; și de-atunci buzele ei, zâmbind, par a purta, fără ca ea să știe, amintirea acelui oaspete de-o clipă. IARĂȘI ȘI IARĂȘI Văd că bărbații protestează împotriva modei deși nu-s toți sinceri. Unii protestează numai împotriva femeilor urâte. În ce mă privește sunt de acord cu aceștia și nici nu protestez împotriva modei din motivele economice și artistice arătate. Și mai este ceva. Mai sunt multe, căci fiecare chestiune e un cristal cu multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să știe, amintirea acelui oaspete de-o clipă. IARĂȘI ȘI IARĂȘI Văd că bărbații protestează împotriva modei deși nu-s toți sinceri. Unii protestează numai împotriva femeilor urâte. În ce mă privește sunt de acord cu aceștia și nici nu protestez împotriva modei din motivele economice și artistice arătate. Și mai este ceva. Mai sunt multe, căci fiecare chestiune e un cristal cu multe fețe. Moda aceasta, care nu-i ceva mai inteligent decât o epidemie, a adus totuși eliberarea femeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a subțiat. Ascultăm un fel de jargon bastard amestecat din când în când cu câte-o vorbă franțuzească și italienească. Fecior de boier nu-i. A fost un băiat sărac dintr-un sat de munte. Poate să fie evreu. Protestează, nu-i evreu, deși-l chiamă Arnold. A fost botezat ortodox și s-a însurat c-o catolică la Bruxelles. Poate să fie un amestec bucovinean. Așa i se pare și lui. Despărțit de mult de țară, ar vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu politica cum stăm? Cu politica stăm foarte bine. În afară, avem raporturi amicale cu cei care ne sunt prietini, și raporturi mai puțin amicale cu ceilalți. Mai ales acuma aud că Republica socialistă sovietică rusă are de gând să protesteze din nou în chestia Basarabiei, în urma tratatului nostru cu Franța. Când șeful guvernului a încheiat, la Roma, un tratat de prietinie cu Italia, toți cei care la noi nu sunt în guvern dar aspiră să fie au strigat și au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din nou în chestia Basarabiei, în urma tratatului nostru cu Franța. Când șeful guvernului a încheiat, la Roma, un tratat de prietinie cu Italia, toți cei care la noi nu sunt în guvern dar aspiră să fie au strigat și au protestat, mirându-se tare de ce Italia n-a crezut oportun chiar în clipa semnării tratatului să recunoască alipirea Basarabiei. Mai întăiu n-avem nevoie de recunoașterea nimănui, căci Basarabia e o parte din Moldova; însă e foarte rău că generalul Averescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum a făcut. Dacă făceam noi acest act, atunci desigur țineam alt limbaj; dar făcându-l inamicii noștri, ținem limbajul acesta. După o veche obișnuință și rânduială: tot ce facem noi, e admirabil; tot ce fac ceilalți e rău. Deci protestăm în chestia Basarabiei. În acelaș timp a protestat cu energie și cu argumente contrarii Republica Sovietică. Pentru Republica Sovietică, iscălitura Italiei însemna de fapt o recunoaștere a drepturilor României asupra Basarabiei etc. Vorbe, vorbe și iar vorbe. Asta-i trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atunci desigur țineam alt limbaj; dar făcându-l inamicii noștri, ținem limbajul acesta. După o veche obișnuință și rânduială: tot ce facem noi, e admirabil; tot ce fac ceilalți e rău. Deci protestăm în chestia Basarabiei. În acelaș timp a protestat cu energie și cu argumente contrarii Republica Sovietică. Pentru Republica Sovietică, iscălitura Italiei însemna de fapt o recunoaștere a drepturilor României asupra Basarabiei etc. Vorbe, vorbe și iar vorbe. Asta-i trebuie politicei. Din când în când îi mai trebuiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iscălitura Italiei însemna de fapt o recunoaștere a drepturilor României asupra Basarabiei etc. Vorbe, vorbe și iar vorbe. Asta-i trebuie politicei. Din când în când îi mai trebuiesc și fapte, pentru ca să poată fi alte vorbe. Acuma deci vecinii noștri protestează. Probabil că au să protesteze, pentru alte motive, și cei care nu sunt în guvern și ar dori să fie. Eu zic să-i lăsăm să protesteze, pe toți. De câtăva vreme, iarăși, în politica internă, avem pertractări. Unii vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]