4,867 matches
-
sau șef de serviciu de-acolo, un plutoner, un țâgan, Iamandi. Poate ați auzit de el... E, ăsta ne-a făcut percheziția (râde - n.n.). Eu, pentru că Îi lăsasem hainele lu’ sârbu ăla de la Pitești, am fost transferat Îmbrăcat În hainele pușcăriei. Ăilanți era Îmbrăcați În hainele lor. Și eu Îmi lăsasem și mustăți... Aveam o mustață răsucită așa și dădeam impresia că sunt pușcăriaș vechi, dân ăi trecuți prin multe... Care au fost condițiile din Jilava? Aici ne-au făcut la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aici e Crucea Roșie? E azil? Futu-vă dumneză... Nimic!” Și... zdranc cu ușa. A plecat... (zâmbește - n.n.) După vreo juma’ dă oră, auzim trop-trop-trop pe sală iară. Domne, deși să zâcea c-a fost cel mai rău gardian din pușcării, ne-a adus un hârdău cu arpacaș. Cel mai bun arpacaș să știți c-a fost În Jilava... Era făcut cu subproduse de-ăstea: cu buze, cu urechi... Era gustos... nemaipomenit. Așa..., și cu bucata-aia de mămăligă, am mâncat de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a luat hârdău’. Noi i-am mulțumit, el iar ne-a Înjurat... Dar acum ne-a venit poftă și de fumat... Aveam țigări, da’ cum să facem? Dom’le, bat iar În ușă. Ăștia, mai vechii, care mai fuseseră În pușcărie, ziceau: „Domnu’ Veleanu, nu te apuca cu ăsta, că-i nebun! Te bate de te omoară”... „Ce să fac?” Io nu mor de două ori În viață. Mor o dată. Ăsta a fost deviza mea. Or’ acum, or’ mai târziu, tot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
io știu să fac foc, da’ nu vreau să vă deranjați, să vă creez probleme dumneavoastră aicea. Dați-ne un scăpărici și-un băț de chibrit.” „Cum știi să faci foc, mă?” Zâc: „Domne, sunt mai multe metode. Depinde de pușcărie”. (râde - n.n.) „Păi cum?” „În primu’ rând, cel mai la Îndemână ne sunt nasturii di la cămăși.” Cămășile lor de pușcărie aveau nasturi de piatră. „Și cu cataramele de la pantaloni, și cu o vată, cu ce găsâm noi p-aci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și-un băț de chibrit.” „Cum știi să faci foc, mă?” Zâc: „Domne, sunt mai multe metode. Depinde de pușcărie”. (râde - n.n.) „Păi cum?” „În primu’ rând, cel mai la Îndemână ne sunt nasturii di la cămăși.” Cămășile lor de pușcărie aveau nasturi de piatră. „Și cu cataramele de la pantaloni, și cu o vată, cu ce găsâm noi p-aci ceva... Și cu nasturele facem neagra”... Ășa-i zicea la Pitești. Trr-trru... lua foc vata aia sau ceva scame. Și ne-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lemn, pe care Îl ridica pe perete și-l punea cu lacăt. Hârdău’ Înăuntru... Regimu’ era o sută de grame de pâine la două zile și-o cană de apă, 250 de grame, tot la două zile. Și În restu’ pușcăriilor ăsta era regimu’ de hrană pe timpu’ izolării. Relația dumneavoastră cu gardienii a fost destul de tensionată În timpul detenției... Ce să vă zic? Am avut conflicte, de exemplu, cu un gardian, unu’ Zăgan: „Ce fumați aicea, bă, parcă sunteți În cavernă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu caii!”. Asta era expresia. Adică la izolare, că Îți lăsa numai cămașa și zeghea aia pe tine și pătura care o foloseai noaptea. Și... v-am spus... am făcut 193 de zile de izolare În cei cinci ani de pușcărie... Am făcut izolare două săptămâni că m-a prins cu un ac din sârmă pe care Îl făcusem cu geamul... Și am uitat să spun: să știți că, În pușcărie, unii brigadieri a fost mai răi decât gardienii... Cum a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
193 de zile de izolare În cei cinci ani de pușcărie... Am făcut izolare două săptămâni că m-a prins cu un ac din sârmă pe care Îl făcusem cu geamul... Și am uitat să spun: să știți că, În pușcărie, unii brigadieri a fost mai răi decât gardienii... Cum a fost un oarecare Andreica, din comuna Izvoare, județu’ Mehedinți, Colțan Ion din Calafat și unu’ Niculescu din Buzău... Ăștia a fost canalii pentru noi, pentru deținuți. Ăștia ne lăsa În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la ei acasă, pe dr. Manolescu, nr. 10, unde de seara până dimineața n-am adormit. I-am povestit prin ce-am trecut, io am aflat ce s-a Întâmplat pe-acas’ pe la mine pe-aci..., ce face fata..., că În pușcărie eu am primit divorț de la prima soție, cu care am o fată... Și stând de vorbă, ma’ am io nește neamuri prin București, au dat telefon și ăștia, că știa de mine de la vară-mea..., și au venit și ei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
e Veleanu, dar are și el o chestiune, a fost Închis politic pentru nește bancuri”... Atunci el m-a chemat și m-a Întrebat: „Ia, să-mi spui ce-ai făcut!” „Tovarășu’ ministru’ n-am făcut nimic.” „Păi ai făcut pușcărie!” „Da!” „Pă’ ce-ai făcut?” Zâc: „Am râs când a spus unu’ un banc!”. „Numai atât?” Și m-a Întrebat dacă am făcut vreun memoriu să arăt c-am fost nevinovat. Și io am spus că n-am făcut și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nici așa, avea și sula la cur, și te Înțepa și cu sula. Și toată lumea s-a revoltat după aia... Mai țineți minte nume de activiști de partid? Anton Dima, pe ăla Îl mai țin eu minte, că am făcut pușcărie pentru el. El m-a arătat, iar vecinii l-au scos din bătaia mea... „Cine l-a bătut, bă?” Că era bătut, da’ nu-l bătusem numa’ eu, că au sărit mai mulți, și am intrat eu să-i dau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
suprapuse. Ca să vă spun la metru, n-am cum, doar cu aproximație... Cine erau colegii de acolo, de la celula 98? L-am avut pe Vasile Cucu, care era aviator. Mai aveam În cameră un popă care a fost renumit În pușcărie, Ion Iovan 1, de la Tudor Vladimirescu (sic!). Acu’ e pe la Târgu-Mureș1. El era pe patu’ doi. Mai era unu’ care a bătut anchetatoru’... Cum Îl chema, măi frate? Un băiat mititel ca mine, student era... Nu-mi aduc aminte acum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a făcut. Asta a fost colectivizarea forțată. Păi ce, io am făcut politică?! În anii ’50, În zonă, spre Vidra, Bârsești, au fost revoltele țărănești... Ce știți despre ele? Eu știu doar că am stat cu mulți din ei În pușcărie, da’ când a fost răscoala nu știu... Am stat cu ei În pușcărie, i-am găsit acolo În pușcărie. Unul Boștog, Neculai Bacrea... Erau de dincolo de Vidra, Bârsești. Au fost mai mulți ei... Au fost fugari În munți. Am stat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În anii ’50, În zonă, spre Vidra, Bârsești, au fost revoltele țărănești... Ce știți despre ele? Eu știu doar că am stat cu mulți din ei În pușcărie, da’ când a fost răscoala nu știu... Am stat cu ei În pușcărie, i-am găsit acolo În pușcărie. Unul Boștog, Neculai Bacrea... Erau de dincolo de Vidra, Bârsești. Au fost mai mulți ei... Au fost fugari În munți. Am stat cu ei... Dumneavoastră când ați fost arestat ați avut proprietate, pământ? Nu am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vidra, Bârsești, au fost revoltele țărănești... Ce știți despre ele? Eu știu doar că am stat cu mulți din ei În pușcărie, da’ când a fost răscoala nu știu... Am stat cu ei În pușcărie, i-am găsit acolo În pușcărie. Unul Boștog, Neculai Bacrea... Erau de dincolo de Vidra, Bârsești. Au fost mai mulți ei... Au fost fugari În munți. Am stat cu ei... Dumneavoastră când ați fost arestat ați avut proprietate, pământ? Nu am avut atunci... Eram necăsătorit, și pământul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de „comunism de cazarmă” se potrivește însă și cu situația de la noi. Viața noastră are, din ce în ce mai accentuat, aspectul de cazarmă. Conducerea prin ordine e ceva frecvent și, de asemenea, evocarea consecințelor neîndeplinirii lor. Primul secretar, de pildă, îi amenință cu pușcăria pe primari, pe agronomi, pe zootehnicieni, pe ingineri. Așa procedează și omologii săi din celelalte județe. Leon Popovici, vărul meu, care a fost recent la Udești, îmi spunea că Petrică al Nașei, președintele G.A.C. umblă din casă în casă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cinci ani, în toamna anului 1974, am încercat să trec frontiera țării ilegal, ascuns într-un vagon ce exporta coronițe de brad în RFG și, în loc să ajung la Hamburg, conform planului meu, am ajuns în beciurile Miliției și apoi în pușcăria din Oradea, unde am stat șase lunișoare din cele nouă ce le-am primit pentru tentativa amintită. Calvarul și teroarea vieții mele încep însă odată cu majoratul și, în același timp, cu renașterea dorinței mele de a pleca în libertate și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și-a făcut un apartament în rate și se gândea la un cămin, căci are 32 de ani. Securitatea i-a zădărnicit planurile, căci i-a luat nu mai vorbesc de cărți și banii și au băgat-o și în pușcărie. La proces, după interogatoriu și audierea martorilor, procurorul a cerut o sancțiune mergând spre minim și restituirea banilor, în afară de 5.000 de lei, despre care ea a recunoscut că sunt ai unor credincioși pentru a le procura cărți religioase. Dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cuvânt, cele marxiste, în care țară de pe planetă se mai întâmplă ca pentru simplul fapt că ai în casă Biblii, cărți de cântări și de studiu religios, să ți se ia banii din casă și să te bage și în pușcărie? Unde s-a mai pomenit? Nu mă refer la vremurile trecute, ci la cele moderne. Mai există în vreo țară asemenea cazuri de mișelii, de jaf organizat? Și, după toate acestea, să mai spui că s-au făcut toate într-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spirit profund umanist, caracteristic societății noastre socialiste. Așa de bine se potrivește asocierea acestor două cuvinte umanism socialist ca asocierea focului cu apa. Tatăl lui Mihail Romelia, pe nume Mihail Corneliu, urmărit și el de Securitate ca să fie băgat la pușcărie, de la 15 mai 1979 este dat dispărut. Nimeni nu știe nimic de el. S-a zvonit că ar fi încercat să treacă fraudulos granița ca să scape de Securitate și l-ar fi împușcat grănicerii. Era pensionat medical, așa că soția lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al naturii și nici nu au fost lăsate ca moștenire de regimul burghezo-moșieresc, cum pretinde actualul regim de la București. Ele izvorăsc din politica regimului. În anii de când e la putere acest regim, mii de oameni nevinovați au fost aruncați în pușcării, bătuți și unii chiar internați în clinici psihiatrice. Dar să zicem că o parte din aceste abuzuri s-au petrecut sub domnia lui Gheorghiu-Dej. Să vedem cum stau lucrurile astăzi. în anul 1970, fratele meu Chiriță Marin se afla cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mulți se îmbolnăvesc de stomac și alte complicații. Controalele medicale sunt doar o formalitate. Apropo, că mi-am adus aminte, îmi pare rău dacă n-ați aflat că dr. Costel Galalae a decedat de câteva luni de zile la spitalul pușcăriei. Dar la conducerea acestei întreprinderi care este NAVROM Constanța a ajuns un inginer constructor naval care habar n-are să construiască nave ca lumea, dar încă să conducă o flotă de nave, care constituie chiar și pentru un comandant de cursă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
renunțat însuși regimul, sunt cei care, pentru îndrăzneala ce au avut-o de a-și cere drepturile politice și economice sau pentru lupta ce au dus-o și o duc pentru respectarea drepturilor omului în România, au fost aruncați în pușcărie, iar după eliberarea lor nu li s-a mai permis încadrarea în profesiune, fiind obligați, forțați, pentru a nu muri de foame, să presteze munci necalificate. Putem cita aici cazul celor trei persoane cu studii superioare din grupul celor 12
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Și Constantin Lucian a fost forțat de către regim să accepte un loc de muncă ca muncitor necalificat. Familiile lor trăiesc în neagră mizerie. Un alt caz este cel al medicului Ionescu Cristina, tot din București, care, cu toate că nu a făcut pușcărie, este hărțuită, regimul hărăzindu-i o soartă amară. Meseria nu și-o poate profesa, fiind obligată să trăiască din pensia mizerabilă a tatălui său, fost deținut politic. Toate cazurile citate nu reprezintă decât dorința de răzbunare oarbă a regimului împotriva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
partidului de noi, căci mereu scoate câte un decret prin care ne obligă să creștem și să predăm statului vaci, viței, oi, porci, găini, pui, iepuri, stupi de albine și chiar gogoși de mătase, că, dacă nu, vai de noi, pușcăria ne mănâncă. După cum am înțeles, dvs. vreți să plătiți datoriile ce le-ați făcut obligându-ne pe noi, țăranii, să dăm tot ce avem dacă ați putea, ne-ați lua și sufletul, dar, tovarășe Ceaușescu, aceste datorii nu le-ați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]