5,132 matches
-
muzică spaniolă, prelucrată în viziune nordică. În ceea ce privește a doua piesă, aceasta a fost mai amplă, dar și-a păstrat și ea nota de echilibru între muzică și expresionismul plin de lirism al coregrafilor din Finlanda 347. Ecourile festivalului BucurESTi.VEST răsună și în articolul Dianei Soare " Ne-am propus să dăm viață peisajului cultural bucureștean". Interviu cu Cosmin Manolescu, prezența în România a companiilor de dans finlandeze reprezentând o premieră 348. Mândru să fiu aici/Proud To Be Here este un
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acesta fiind minunatul șpriț venezian, oranj la culoare și aromat foarte, îl beau toți venețienii, toate bătrânicile, toți băștinașii, fiindcă e lejer și are o savoare de lagună cu ștaif. În Il Santo Bevitore barmanii puneau adesea Jim Morrison, care răsuna ciudat pe micile canale din Campo Santa Fosca, unde locuiam eu. Dimineața și seara mă plimbam pe trasee neturistice din Cannaregio ori San Polo ori Dorsoduro, și era grozav să ascult sonoritatea autohtonă. Veneția nu este deloc un oraș nefericit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
încărcat tot: cărți, tablouri, icoane și mobilele din bibliotecă, spune Gabriela, fiica lui V. Voiculescu într-un interviu publicat în Lumea magazin nr.4, 1997. — M-am trezit brusc în toiul nopții. În casă domnea o forfotă continuă. Pași grei răsunau pe parchet. Venise Securitatea. Printr-o ușă întredeschisă am văzut în hol un bărbat în haină de piele, cu automatul agățat de gât. Prin fereastră se vedea o mașină mică, neagră, oprită în fața porții. Ceva mai la vale, în fața locuinței
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
răsărită ca o cucută. Poftiți în casă, dumnealui îi dindos. Las’ pe noi că-l găsim și dindos, răspundeam făcând mare gălăgie și dând buluc cu toții dindos în cerdac. Uraaa...! moș Creangă, strigam noi cât ne lua gura, de se răsuna toată valea ceea a plângerei. Da ce mai faci? Ce mai dregi? Te doream. Cum mergi cu sănătatea? Îl îmbulzeam noi cari din contro cu întrebările. Iar moș Creangă în mijlocul a o mulțime de hârtii, note, caiete împrăștiate în toate
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel?" (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (e) "Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... / În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (f) "Cucoana atunci, cu toată bunăvoința ce avea, se lehămetește și de binefacere și de tot, zicând: Oameni buni, faceți dar cum v-a lumina Dumnezeu!" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș) (g) "Și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ales dintre alte 392 de partituri din 40 de țări, în urma unui concurs pentru Imnul Jocurilor Olimpice de la Melbourne. În urma demersurilor făcute de către Anna Samara, pe stadionul olimpic de la Roma, în 1960, pe un aranjament pentru fanfară de Domenico Fantini, a răsunat imnul primei ediții a Jocurilor Olimpice din 1896, care a rămas în continuare Imnul oficial a celei mai mari competiții sportive a lumii moderne. Imnul olimpic de Kostis Palamas (în românește de Tudor George) Tu antic Spirit, duh etern, tu creator
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Prințul moștenitor s-a plimbat în mașină pe străzile Berlinului cu o frumusețe necunoscută". La intrarea în castel, administratori în redingotă sau paznici care dețin cheia, nu știu, se precipită în întâmpinarea lui. Ușile batante se deschid larg. Pașii noștri răsună în palatul nelocuit. Iată scara mare a Curții imperiale, pe care în zilele de mare gală o mulțime împopoțonată urcă și coboară. Saloanele aurite și argintate se succed. Îmi imaginez pompa acestor solemnități. Ceea ce știu despre împărat îmi permite să
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de viață), idee și aspirație, sporire și profit în plan spiritual. Teatrul e viață...vie, pentru că joacă cu spectatorul de față, “față-n față”, iar receptorul (martorul care devine și el personaj) întregește opera de pe scândură. Teatrul e mesaj care răsună dincolo de „ora închiderii”, cu latențe și disponibilități subtile care nu vor înceta să rodească și după tragerea cortinei. Teatrul e purtătorul de cuvânt și de drapel a ceea ce se va petrece în Cetate și în societate, în viața fiecăruia dintre
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de grei pentru ea, chiar și în ultimele zile, a știut să facă din ceasurile pe care le petreceai alături de ea, clipe de sărbătoare. Prin căldură, atenție față de celălalt, demnitate în suferință, distincție, umor. Două sunt cuvintele care-mi vor răsuna în urechi cât voi trăi, rostite de vocea irepetabilului miracol uman care a fost Monica Lovinescu: intolerabil și colosal. Intolerabile erau în ochii ei minciuna, tirania, trădarea, moartea în închisoare a mamei ei și, din douăzeci și trei septembrie 2006
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
caracterele cît și destinele pe care le zugrăvește nu sînt construite pe niște motive foarte simple, ci atunci cînd ajung la culme, fiecare individ și soarta sa sînt aidoma unei întregi orchestre, în care multe motive, contradicții, soluții și armonii răsună laolaltă, într-o puternică totalitate. El a devenit printr-asta o mină pentru psihologie, într-o măsură mai mare decît oricare alt poet. 10. Cuvîntul și noțiunea de "humor" Deosebirea dintre sentimentele individuale și totale iese la lumină într.un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nici o contradicție în faptul că acum, după ce a îndeplinit ceea ce considera de datoria sa și a dovedit o îndîrjire plină de cutezanță, apare ca o tînără fată greacă, așa cum este de fapt. Nu este nici o contradicție în faptul că orchestra răsună din nou, după ce s-a încheiat acel solo determinat de o anumită situație. Numai că experiența ne arată că nu e totdeauna lesne de înțeles, în perioadele de armonie ale stării sufletești, ceea ce am îndeplinit involuntar într-o emoție bruscă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lume în care șuturile puternice pot fi considerate abilități diplomatice, măcar în întâlnirile bilaterale de stat. Treptat, am aflat că o operație estetică la picioare îți face opiniile mai pertinente, iar un ambitus mai generos este garanție că acesta va răsuna de la tribuna Parlamentului. Mai nou, s-a întâmplat Minunea. Da, Adi Minune candidează la alegerile locale. Poate fi găsit pe o listă de consilieri locali pentru Primăria Ștefănești, comună învecinată Bucureștiului, cu luminos viitor rezidențial și oarecare potențial de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
a III-a reprezintă un hotar, o epocă nouă în istoria simfonismului, abia acum Beethoven apare pentru întâia oară ca simfonist-dramaturg care concepe și tratează fiecare imagine în dezvoltare, în evoluție, în încleștare cu forțe contradictorii. Niciodată muzica n-a răsunat atât de titanic, niciodată întinderea simfoniei n-a atins atâta măreție. Simfonia a III-a este un poem muzical grandios, un poem închinat omului-erou, un poem ce preamărește măreția faptei cutezătoare și noblețea sentimentului adânc, un poem ce cheamă la
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
muzică acest sentiment, a revărsat căldura inimii sale, a făcut din muzică un mijloc de comunicare între oameni. Și pentru că mesajul de pace și înfrățire adresat maselor populare trebuia să fie înțeles de acestea, el a folosit cuvântul, făcând să răsune, alături de orchestră, vocile omenești. Iată în ce constă esența revoluționară a simfonismului beethovian. Intonațiile de masă, semnalele de fanfară, chemări de trâmbițe, ritmuri de marș, de cântece și dansuri de masă, imnuri, cristalizate și transfigurate în conștiința lui creatoare au
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
numim astăzi melodie, armonie, îmbinarea diverselor timbre, coloritul instru mental, modulațiile, savantele înfruntări între sunete vrăjmașe care se luptă între ele înainte de a se contopi, îmbrățișându-se. Voi n-ați cunoscut uimirile auzului și acele stranii accente care fac să răsune cele mai adânci și mai necercetate zone ale sufletului nostru!”. (H. Berlioz despre Simfonia IX-a) ,, Ascultând acest măreț final al simfoniei nu-ți dai seama de ce să te miri mai întâi: de bogăția fanteziei creatoare a lui Beethoven sau
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
trăiască încă în amintirea bătrânilor”. (George Enescu, ,,Amintiri”) ,,Beethoven este faima și mândria întregii omeniri civilizate. Gândirea și simțirea sa privesc toate popoarele lumii. În finalul corului genialei sale Simfonii a IX-a, Beethoven a întruchipat, în imnul în care răsună chemarea ,,Îmbrățișați-vă, milioane”, vechiul vis al popoarelor despre pace, visul despre libertate și frăție. De aceea, influența lui Beethoven este atât de puternică, de aceea el aparține întregii lumi, tuturor acelora cărora le este scumpă fericirea și libertatea popoarelor
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Repriza, bazată pe reluarea temelor aproape la fel ca în expoziție, începe cu tema I, cântată la unison, în fortissimo, de către coarde și suflătorii de lemn (flaut, oboi, clarinet, fagot). Partea întâia se încheie cu o scurtă coda - în care răsună puternic acordu rile întregii orchestre și, pentru ultima oară ecouri din tema I. Partea a II-a, scrisă tot în formă de sonată, este înrudită cu andantele din Simfonia a 40-a de Mozart. La început, viorile secunde expun un
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
cu o frază din partea I a Simfoniei V. Tema II, începută de suflătorii de lemn și completată de coarde, are aspectul unui marș de copii. După câteva alternări de accente, care duc la acorduri puternice, începe dezvol tarea. Tema I răsună în minor; energia ei pare încătușată acum, dar tinde să se afirme. Este prevestirea înfruntării eroice, a ciocnirilor de forțe, care, va fi zugrăvită mai târziu cu atâta patos în cea de a treia simfonie. Cu tot suflul primăvăratec al
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
mângâietoare, catifelate, de orchestră de cameră. Tema II, de o expresivitate cuceritoare, este cântată de viorile prime. Începutul dezvoltării risipește pentru moment luminozitatea, aducând o undă de tristețe. Încet, încet, sonoritățile cresc, devin dramatice. Când ajung la un punct culminant, răsună parcă însăși ,,Eroica”. Dar, în scurt timp, totul se potolește și repriza readuce atmosfera poetică, visătoare, de la început, umbrită din când în când de ecoul răbufnirilor dramatice. În partea a III-a - scherzo (allegro) - este remarcabilă măiestria cu care știa
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dar plină de bărbăție, de o încordată forță lăuntrică. Viorile prime intervin după scurt timp cu o zvâcnire ce pulsează o clipă, topindu-se apoi în căldura învăluitoare și totuși eroică a liniei melodice cu care continuă tema principală. Tema răsună apoi la corn ca o chemare și e reluată fragmentar de celelalte instrumente, ca și cum suflul eroic ar aduna mulțimi în juru-i. Accentele dramatice, autentic beethoveniene, care se ridică parcă în calea afirmării temei, nu reușesc să-i împiedice mersul. Ea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
lemn, apare apoi în major o melodie mai lumi noasă; amintirea faptelor mari pentru care s-a jerfit eroul descrețește pentru o clipă frunțile plecate. Dar atmosfera de doliu revine odată cu reapariția temei inițiale. O parte scrisă în stil fugato răsună asemeni celor mai tragice pagini de requiem. Către sfârșit, durerea devine copleșitoare. Auzim parcă suspine adânci, înecate de lacrimi. Partea a III-a - scherzo (allegro vivace) - care urmează, constituie un contrast izbitor față de Marșul funebru. Reânvie aici energia, avântul, ritmurile
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
transformat, suflătorii de lemn și viorile prime aduc o melodie cu înfățișare de dans maghiar. În desfășurarea finalului intervine o variaține într-o mișcare liniștită ( poco andante ), ca un intermezzo visător. Melodia, cântată de oboi, capătă din ce în ce mai multă largheță, până când răsună triumfătoare. Încheierea simfoniei se face într-o mișcare rapidă ( presto ) - un adevărat torent de bucurie năvalnică, cucerită cu prețul multor lupte și suferințe. SIMFONIA IV, op.60, în SI BEMOL MAJOR Este o simfonie a iubirii, inspirată compozitorului de dragostea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
al destinului ( din partea I ) își face apariția la corn, trâmbițând. Caută să supună întreaga orchestră, dar viorile, cărora violoncelele le întrețin verva, își leagănă pașii fără să ia în seamă amenințarea ce e atât de aproape. Sonoritatea crește mereu. După ce răsună încă o dată motivul ritmic obsedant, urmează trio-ul. Scris în stil fugato, acest trio e plin de impulsuri. Câteva note în pizzicato fac trecerea către reluarea scherzo-ului. Iată-ne ajunși în sfârșit într-un moment când în pianissimo, pe
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
frumusețe. Pe bună dreptate scria Berlioz că este imposibil de zugrăvit prin cuvinte minunăția acestei pagini beethoveniene care vorbește în mod nemijlocit, prin ea însăși. Deodată se aud semnale intonate de corzi și suflători. De aici începe coda: Aceste semnale răsună ca o chemare la luptă. Ultima parte a Simfoniei începe cu o introducere în care fantezia compozito rului se desfășoară liber. La început un torent de sunete de o mare violență: O scurtă pauză și corzile grave aduc în forte
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
16 septembrie 2013. De astăzi vom fi școlari! Doar acest cuvânt răsuna, repetitiv, în mințile noastre: școlari! școlari! Ne era teamă că va trebui să renunțăm la jucăriile cele dragi, la prietenii din scara blocului, la timpul nostru de joacă... Dar, când am intrat în sala de clasă atât de primitoare, luminoasă
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Lăcrămioara Borcan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107366]