6,309 matches
-
autohton aglutinant în cuvânt morfematic și flexionar, bineînțeles sub influența culturii grecești. Necesitatea de a scoate în evidență estomparea și apoi pierderea raportului de cauzalitate între formă și sens rezultă și din cartea lui Tylor Civilizația primitivă, în care autorul regretă faptul că progresul cunoașterii prin limbă nu a fost însoțit nicicum, la națiunile civilizate, de progresul limbajului și al limbii. „Noi știm, afirmă Tylor, în ce măsură progresul cunoștințelor umane depinde de mijloacele complete și exacte de exprimare a gândirii, dar nu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbi, teritoriul pe care ele se vorbesc, ca rezultat al mișcărilor de populații. Aceste mișcări, iar nu evoluțiile zonale ale fenomenelor etnolingvistice, se crede că au dus la crearea actualelor teritorii lingvistice din jumătatea de est a Europei. I. Coteanu regretă faptul că aceste mișcări fac acum imposibil de identificat „granițele istorico-sociale pe întinsul teritoriu din Estul Imperiului roman pe care s-a vorbit limba latină” (p. 17). Etimologia tradițională pune preț pe dimensiunile primare ale cuceririlor romane întrucât pe spațiile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acceptă funcția de redactor administrator la „Curierul de Iași”, de unde de asemenea va fi nevoit să plece, rămânând fără slujbă. Din anul respingerii lui E. ca cercetător al istoriei datează câteva scrisori neexpediate. Într-una dintre ele, adresată Veronicăi Micle, regretă revenirea în țară: „Eu care pân-a veni în această țară afurisită aveam inimă curată și minte deșteaptă” (ian.-iun. 1876, XVI, 325). Alta, lui Leonida Panoplo: „Un om nu poate face nimic într-o țară rău tocmită și măcar să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prima traducere franceză. Anterior, Aristotel nu este cunoscut în Franța decât prin comentariile acestor umaniști italieni, care disertează în mod savant atât din punct de vedere filologic, cât și filosofic, dar care ignoră totul în ceea ce privește exigențele scenei, ceea ce Corneille va regreta primul. În Premier Discours (Primul Discurs) al său, din 1660, întrebându-se asupra interpretării ce-ar trebui făcută asupra regulilor hotărâte de Aristotel și reluate de Horațiu, el scrie: "Trebuie să știm deci care sunt aceste reguli; dar spre nefericirea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ar fi de lungă această Narațiune fără nicio întrerupere, ea nu plictisește; ornamentele de Retorică cu care am încercat să o îmbogățesc nu o fac de condamnat pentru prea mult artificiu, iar diversitatea figurilor sale nu te face deloc să regreți timpul pierdut cu ea." Povestirea are totuși apărători printre docți. Chapelain ia cu atât mai multă bunăvoință partea povestirii împotriva celor care o judecă plictisitoare, cu cât ea satisface verosimilul, cu condiția totuși să fie motivată, pentru că-și are locul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aceste schimbări se operează în timpul antractului, ca în teatrul lui Hugo, pot fi ascunse privirilor grație cortinei. În schimb, dacă survin în sânul actului, este dificilă evitarea schimbărilor în văzul lumii, ceea ce se lovește de obișnuințele spectatorilor. Chiar și Vigny regretă că a fost obligat să recurgă la această practică la reprezentația Maurului din Veneția. Cu privire la scena a șaptea din actul I, el indică, în notă: "Se întâmpla pentru prima dată ca pe scena franceză să se facă schimbări la vedere
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din Veneția. Cu privire la scena a șaptea din actul I, el indică, în notă: "Se întâmpla pentru prima dată ca pe scena franceză să se facă schimbări la vedere în mijlocul unui act de tragedie. Chiar dacă au fost executate la perfecție, am regretat că am fost obligat să le introduc. Deși este o libertate în plus adusă în teatru, nu este mai puțin adevărat că ele slăbesc interesul, încetinind mișcarea de pe scenă. Cred că trebuie folosit acest mijloc cu economie, și păstrat pentru
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mari, mai ales când se aduce în discuție mitul, direcțiile de analiză care se deschid din acest punct fiind virtual nelimitate. Ispita de a te lansa în deducții, în șiruri de asocieri ori pure speculații este de-a dreptul diabolică. Regretând că o singură conștiință nu poate acoperi toate aceste posibilități, am încercat totuși să sugerez unele traiectorii pe care se pot demara viitoare analize hrănitoare. Strategia adoptată este cea deductivă, de la cea mai largă perspectivă, coborând înspre specific. Astfel, lucrarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
când s-a întors acasă de la pândă. Atunci, la moartea bunicului, fetița îngheță de spaimă, când îl găsi în casă agonizând, dându-și sufletul, horcăind, cu ochii dați peste cap, albi și însângerați, luptând cu moartea. Cât de mult a regretat că n-a fost lângă el în ultimele clipe de viață! Își ascunse obrazul în palme... îi era frică să-l vadă agonizând. După aceea, zilele și nopțile ploioase de toamnă mohorâtă, se scurgeau neîndurat. Moartea bunicului o urmărea necontenit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fiecare lună, iar ea știa că aveau dreptate. O casă ar fi dovedit ceva. Ar fi dovedit că se descurca singură și că nu avea nevoie de altcineva ca să... mă rog, că nu avea deloc nevoie de altcineva. N-o să regreți, îi spusese Peter Henson când primise în sfârșit slujba. Acum începea să creadă că, de fapt, s-ar putea totuși să regrete... Capitolul 2tc " Capitolul 2" D upă anunțul făcut de Peter Henson, Darcey rămase un timp să discute viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că nu avea nevoie de altcineva ca să... mă rog, că nu avea deloc nevoie de altcineva. N-o să regreți, îi spusese Peter Henson când primise în sfârșit slujba. Acum începea să creadă că, de fapt, s-ar putea totuși să regrete... Capitolul 2tc " Capitolul 2" D upă anunțul făcut de Peter Henson, Darcey rămase un timp să discute viitorul firmei împreună cu vreo doi colegi; apoi se întoarse la birou și vorbi la telefon cu diverși clienți, dintre care majoritatea aflaseră deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
văd și eu amplasarea înainte de ziua nunții. Mai sunt încă zece zile, îi spuse ea. Chiar voiam să mergem împreună. —Știu, și așa o să și facem. Dar de data asta, lasă-mă pe mine. Nieve dădu din cap și apoi regretă amarnic gestul. Își simțea căpățâna ca un bolovan uriaș de granit care se clătina nesigur pe umerii ei. Lui Aidan îi plăcu drumul la Rathfinan alături de Stephen, cu care se înțelesese întotdeauna foarte bine. Cei doi discutară îndelung despre performanțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
însă nu a mers. —Vreun motiv anume? Darcey clătină din cap. — Probabil că nu ne potriveam. Bărbatul o fixă cu privirea și ea înțelese că se întreba dacă spunea adevărul sau nu. Nu eram destul de matură pentru măritiș, adăugă ea. Regret asta. Dar am o viață minunată, Aidan. Călătoresc mult, câștig o groază de bani și am o mulțime de prieteni bărbați care îmi sunt apropiați. —La nuntă ai venit singură. Da, păi, Rocco e în Italia în momentul ăsta, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Că întotdeauna țin morțiș să transform triumful în eșec? Gândul căsniciei ei ghinioniste îi veni pentru o clipă în minte; închise strâns ochii încercând să alunge acest gând. Dacă depășise regretele pentru Aidan, nu era cazul să înceapă să-l regrete pe Neil. Trebuia să-și vadă de viață. Și asta și făcea. Se muta la Edinburgh. Ciocolata se răcise. Clăti cana la chiuvetă și se îndreptă din nou spre ușa de la balcon. Nu mai ploua, dar tunetele încă mai răscoleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o să îndrugi vreo prostie de genul ăsta. Zicea că nu e important să fii cu cineva, ci să fii cu acel cineva. Poate, se învoi Darcey. Dar câteodată crezi că l-ai găsit pe acel cineva și te înșeli. Și regreți că nu ți-ai dat seama mai devreme. Se uită în gol afară, spre terasă. Neil o privea fără să vorbească. Îmi pare rău dacă te-am făcut să te simți prost, zise într-un sfârșit. Ea m-a îndemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
poate ar fi trebuit să lupt pentru tine. Să îți aduc aminte de ce te-ai măritat cu mine. Să te fac să înțelegi că Aidan nu însemna nimic. Dar am renunțat pentru că mă gândeam că e mai bine așa; am regretat gestul ăsta de atunci și până acum. Te rog, oprește-te, spuse ea. Te rog, nu mai vorbi de parcă ai avea vreo vină. Știu că nu a fost vina mea, dar tot simt că n-ar fi trebuit să procedez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
superperfect?! --Ha'oleu! Cu diplhomatu' Plin cu ,,verzi"! La ... harhitect! RAPORT Între talent și plete, Tu ai, paradoxal, Raportul-,,scump poete"-, Invers proporțional! SACUL ȘI...PETECUL Te-am iubit ca un bezmetic, Și-am băut ca un nebun; Pleci urât! Regret că-ți spun: Am fost sac! Tu n-ai fost...petic! JURIUL A SALVAT...UMORUL Juriul este autorul, Ce-a salvat discret... Umorul, Premiind la...,,Grupa mare", Lucrările... viitoare! ALESUL...DEMOCRAT -Pentru alegătorii mei Trec prin foc și trec prin
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
picioare sau invers un du-te vino nesfârșit numai gândurile mele sunt din ce în ce mai multe așa că (la un moment dat) nu vor mai avea loc în trupul acesta nu am încercat vreodată să construiesc în mine un spațiu mai larg acum regret fiecare treaptă în minus 27 octombrie 2011 Privind peste umăr voi face cale întoarsă în mine vreau să retrăiesc pătimaș poeziile din cartea de română era îmbrăcată într-o copertă albastră îmi scrisesem numele pe câteva pagini păream autor atunci
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
cu sfaturi bune și de toate și cu viața și suferința lui a scris...Și ne-a binecuvântat pe toți care ajungeam la el, mai greu sau mai ușor. Am pierdut ceva scump și de mare valoare, eu una îl regret din toată ființa mea. Mi-a lăsat ca o rană în inimă plecarea sa la Domnul. Aș fi fost în stare să, fie zi de doliu în țară și să se tragă clopotele la toate mănăstirile și bisericile din țară
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Dumnezeu, ne vorbea des de ele și din Biblie, uneori ne vorbea de Cuvântul Lui Dumnezeu. Multe lucruri folositoare ne învăța tata. Era om bun și temător de Dumnezeu. A plecat pe 21 martie 1996. Dumnezeu să-l ierte! Îl regret mult că nu-l mai am! Acum dacă l-aș avea, l-aș înțelege mult mai mult ca atunci când era în viață. Trecând prin viață și diferite încercări, văd altfel lucrurile și le dau valoare, nu ca atunci când eram tânără
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
acești 10 ani, eu sunt foarte mulțumită de toată lucrarea Lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, Îngerul păzitor și toți sfinții care s-au rugat pentru mine și pentru ruga lor. Dumnezeu le-a împlinit pe toate după voia Sa. Nu regret nimic decât mulțimea păcatelor mele pe care le-am făcut. Acum nu mi-a rămas decât să le plâng și să mă căiesc cât mai trăiesc...Am luat de la viață tot ce am putut, nu totdeauna a fost bun și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
către partenerul lui și Îi spuse: — Haide. Hai să ne cărăm de-aici, până nu-i trag una la biluțe. Tocmai terminasem de făcut ordine În balamucul ăla, când sună telefonul. Era Müller, de la Berliner Morgenpost, să-mi spună că regretă, dar mai mult de genul de materiale cu anunțuri despre decese și scurte biografii, colecționate În timp, nu găsise nimic despre Hermann Six care să prezinte interes pentru mine. — Mă duci cu vorba, Eddie? Isuse, omu’ ăsta e milionar. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dumneata o nouă identitate. Acum ești Willy Krause și ești un afacerist de pe piața neagră. Uite aici noile tale documente. Îmi Întinse noua mea carte de identitate. Se folosiseră de vechea mea fotografie din poliție. — Un singur lucru, zise Heydrich. Regret că de dragul veridicității e necesară o anumită cantitate de atenție dedicată Înfățișării dumitale, care să fie În ton cu faptul că ai fost arestat și interogat. Se Întâmplă rar ca un om să ajungă la Colombia Haus fără o vânătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
E. Delacroix Clipa trece, dar ea nu trece fără folos. Fiecare clipă lasă ceva în noi. Dacă nu este ceva constructiv, cel puțin își face datoria de a consemna trecerea timpului. De multe ori vedem cum clipele au trecut și regretăm, pentru că am lăsat să treacă acea clipă înnobilatoare și nu am prețuit-o. „De la copii adunate...” completează nevoia de joc și lectură, îi ajută pe elevi să-și descopere talentele, să-și îmbunătățească performanțele școlare, spiritul creativ și dezvoltarea lucrului
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
descopăr că nu există în împrejurimi, până în zare, nici o clădire. Numai o junglă scundă, de înălțimea aracilor de viță de vie de la noi. Cineva povestește că în timpul nopții a auzit de câteva ori șacalii urlând și s-a trezit. Aproape regret că am dormit buștean. Niciodată n-am auzit cum se exprimă un șacal adevărat. Afară e o dimineață fără nici o umbră. Stau lângă tufele de bambus și simt cum, în lumina care năvălește la fel de violentă ca și ploaia de aseară
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]