5,534 matches
-
bazează pe similitudini, pe asemănări în lanț sau prin vecinătate. Științele sunt științe ale semnului și procedeele lor derivă direct din cele ale semnului: relația pe care o urmăresc este similitudinea și termenii ei sunt considerați ca un fel de repetiție. Reperajul urmează o asemănare superficială, care servește de marcă pentru una mai ascunsă: cunoașterea este descifrare. Datorită importanței acordate asemănării, cunoașterea nu poate urma decât firul asemănărilor dintre lucruri și, în consecință, nu poate descoperi nimic nou. Lumea este un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
calitățile persoanelor competente în comunicare constituie, pentru specialiști pretextul rezervelor asumate. Dintre trăsăturile comune, unanim recunoscute bunilor vorbitori, persoanelor considerate competente în comunicare, reținem: un larg evantai de comportamente (Wiemann, 1991), astfel încât să nu creeze impresia unei sărăcii, a unor repetiții ale acelorași formule, clișee. De reținut că responsabilitatea deținerii unei largi palete de comportamente revine ambelor părți motivația căutării variantelor de intervenție și a efortului susținut derivă din nevoia de a da viață comunicării. O comunicare numai dacă trece „de
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
înțeles, de urmărire și dezvoltare a unor idei, de prezentare a unor fapte etc. Aceste forme de activitate dezvoltă la elevi exprimarea vie și colorată, gândirea creatoare. Expunerea orală apelează, de obicei și la alte elemente: gesturi, mimică, intonații particulare, repetiții, pauze specifice, interjecții, rapiditatea debitului, din partea celui care face expunerea. În învățământul primar, expunerea orală a unei compoziții trebuie adaptată exigențelor psihologice, obiectivelor și conținuturilor acestui nivel școlar. 2. CLASIFICAREA COMPUNERILOR La clasele I IV, independența în elaborarea compunerilor se
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
literelor!” “Scrisul nu este îngrijit !” f. Calitatea și corectitudinea vocabularului folosit se referă la utilizarea de cuvinte și expresii deosebite, corectitudinea construcțiilor sintactice (propoziții fraze), originalitatea celui care scrie. Am întâlnit în lucrările elevilor propoziții banale, fără logică, vocabular sărac, repetiții supărătoare, fraze aglomerate, încâlcite. Asemenea greșeli se corectează în timp, prin copieri zilnice din texte adecvate, compuneri model, lectură suplimentară intensă, printr-o susținută activitate educativă în comportamentul exprimării. Referitor la toate aspectele pe care le-am enumerat și de
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de vedere fizic. 3.1. Forța musculară Forța musculară este forța pe care un mușchi sau un grup de mușchi o poate exercita împotriva unei rezistente în timpul unui efort maxim. În general, în badminton se folosesc teste de forță 1MR (repetiție maxima) cum ar fi genuflexiuni 1RM si flotări la bancă pentru a măsura parametrii condiției fizice. Contează greutățile sau numărul maxim de exerciții pe care le poți face. Alte tipuri de teste de forță includ măsurarea forței spatelui folosind dinamometrul
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
și un răspuns. Organismul generează în mod continuu comportamente care, în funcție de efectul pe care îl au asupra organismului, vor avea tendința de a fi repetate sau nu, învățarea (consolidarea comportamentului cerut) având loc după un număr suficient de mare de repetiții. Și această teorie are putere explicativă limitată, acest tip de învățare fiind implicată în dobândirea unor deprinderi motorii (inot, dans)sau a unor reguli elemntare de comportament. Un mecanism asemănător a fost descris de B. F. Skinner sub denumirea de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
timpul în fosă, e greu. Și atunci, psihologia lor se strânge, se închide, nu mai ai aceeași comunicare cu ei. Singurul moment când eram, într-adevăr, în armonie deplină, era acela pe care noi îl numim zitz probe 1, prima repetiție cu orchestra. Atunci se ajungea la o îmbinare de muzică nemaipomenită. De aceea, în ultima vreme, cânt mai mult în concerte, nu în spectacole. Pentru că legătura directă pe care pot să o am cu oamenii din orchestră și cu dirijorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mobilitatea scenică echilibrată, prin gest, vă argumentați mereu statutul de actriță de operă. N.M. În Vest, cam acesta este titlul, "singing actress". Din nou trebuie să mă refer la profesorii noștri, la domnul Dumitru Tăbăcaru, regizorul nostru.4 Dânsul începea repetițiile pentru spectacol spunând: "arată-mi ce știi, arată-mi ce gândești (despre personaj, despre situația din scena respectivă). Arată-mi ce poți". Niciodată n-a început "te miști așa, faci așa". De aceea eu am probleme cu regizorii, în străinătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
râde). Să ne imaginăm că jucați în opera "Tosca" și sunteți în scena când îl ucideți pe Scarpia. N.M. Uh..., groaznic! A.V. Aveți vreodată, pe scenă bineânțeles, reticențe? Un regret? N.M. Vai, sunteți nemaipomenit cu întrebările! Pentru că, niciodată, în repetiție, nu am putut să simulez! Numai adrenalina. Nici nu pot să sar peste scena asta. A.V. Vă întreb, pentru că există o diferență de joc scenic. În urmă cu decenii, scena uciderii lui Scarpia era teatru, o convenție unanim acceptată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
intelectuală, dacă vreți. Textul nu-mi dă satisfacția pe care o vreau. Eu am fost mult mai bună în drame, în conflicte. Că de aici vin!... (râde) Aici mi-a fost copilăria... Și textele filosofice, textele care nu au atâtea repetiții. Chiar și "Anna Bolena", e un subiect istoric, textul e nemaipomenit. Are foarte puține repetiții. În "Adriana Lecouvreur", personajul Adriana are un text de proză, mai mult ca în teatru. A.V. În ce țară v-ați simțit mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mult mai bună în drame, în conflicte. Că de aici vin!... (râde) Aici mi-a fost copilăria... Și textele filosofice, textele care nu au atâtea repetiții. Chiar și "Anna Bolena", e un subiect istoric, textul e nemaipomenit. Are foarte puține repetiții. În "Adriana Lecouvreur", personajul Adriana are un text de proză, mai mult ca în teatru. A.V. În ce țară v-ați simțit mai bine din punctul de vedere al relației cu publicul? Preferați un public mai cald, mai simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
clar sesisabilă între audiția interpretului prin mijlocirea unei imprimări, și fiindu-i în preajmă. Mi-am dat seama din nou ascultând cd-urile Dumneavoastră de mare calitate, dar și modul cum ați încercat pianul în sala Teatrului Național din Iași, la repetiția din ziua recitalului. Diferența este uriașă. D.G. Aveți perfectă dreptate. Așa cred și eu. Actul viu al producerii muzicii în sala de concert este inegalabil. A.V. De aceea, aș spune că discul înregistrat la "Electrecord" cu ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
voi a face a reuși. Este triada de bază a succesului. O formulă atât de veche dar, aparent, atât de simplă. Înșirate cu un admirabil și emoționant firesc al confesiunii, gândurile, amintirile lui Ovidiu Bălan au fost segmentate de o repetiție cu orchestra, de un curs de dirijat cu tineri din Statele Unite ale Americii, de probleme administrative rezolvate rapid, eficace. Pe ecranul televizorului și în paginile de carte, culisele filarmonicii nu se simt. Nici măcar episodul "păsăresc," ieri absurd, astăzi puțin comic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
tineri din Statele Unite ale Americii, de probleme administrative rezolvate rapid, eficace. Pe ecranul televizorului și în paginile de carte, culisele filarmonicii nu se simt. Nici măcar episodul "păsăresc," ieri absurd, astăzi puțin comic, nu a încetinit sau întrerupt pulsul regulat al repetițiilor, concertelor și turneelor orchestrei filarmonicii din Bacău. Contează numai drumul spre luminile rampei. Și spectacolul. O să depășesc greutățile, o să fac o orchestră, o să construiesc A.V. Nu putem să începem discuția decât pe scenă, pentru că scena este viața dumneavoastră, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
că am o oarecare mișcare dirijorală a brațului, când cânta la violoncel, să zicem, Variațiunile rococo de Ceaikovski, îmi spunea: "Ovidiu, acompaniază-mă". Și tot așa, până într-o zi, când am adunat toți colegii și am făcut o mică repetiție, la care eu am dirijat. El era mult mai bine pregătit decât mine. Dar nici nu știu cum m-am trezit, deodată, că avem, așa, un flux comun, și în felul acesta ne-am dezvoltat împreună. Sigur, el dându-mi indicații prețioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
impresia că "uite, plec din capitală, și ajung într-un oraș prăfuit..." O.B. O, mult timp am fost obsedat de ideea asta... Chiar după ce am reușit la concurs, și eram dirijor titular al orchestrei filarmonicii din Bacău, după o repetiție de trei ore și jumătate-patru ore, flămând, obosit, plecam să mănânc ceva, și numai asta îmi spuneam: "ce cauți tu, măi băiete, aici?" Dar, după ce mă întorceam la filarmonică, să continui repetițiile, cu prânzul luat, cu organismul care își recăpăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
titular al orchestrei filarmonicii din Bacău, după o repetiție de trei ore și jumătate-patru ore, flămând, obosit, plecam să mănânc ceva, și numai asta îmi spuneam: "ce cauți tu, măi băiete, aici?" Dar, după ce mă întorceam la filarmonică, să continui repetițiile, cu prânzul luat, cu organismul care își recăpăta puterile, îmi spuneam: "nu-i nimic, o să depășesc greutățile astea, o să fac o orchestră, am să construiesc." A.V. Sunteți o fire optimistă? O.B. Da! În general, văd lucrurile pozitiv. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
exprim ce simțeam eu când am scris aceste rânduri!... A.V. Ce ați recomanda tinerilor să facă, din ceea ce ați realizat dumneavoastră, și ce nu i-ați sfătui să facă? O.B. Am venit în Bacău, n-aveam sală de repetiții, am dorit-o, am făcut-o. Nu a fost suficient, am dorit o sală de concert. Am făcut-o. Am dorit ca orchestra din Bacău să aibă un circuit internațional. Cu ajutorul colegilor, a lui Pavel Ionescu, care acum este directorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
egală măsură de creația concertistică și de cea camerală. Când acompaniezi, când cânți în duo, te înțelegi repede cu partenerul? A.B. Depinde de partener. Sunt muzicieni cu care pot să cânt direct pe scenă, fără să am nevoie de repetiții. Și sunt alții cu care trebuie să repet foarte mult, iar rezultatul nu este același. A.V. Ai, deja, posibilitatea de a compara locul unui interpret atât în București, unde ai cântat de multe ori, ai făcut înregistrări, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
scenă atât de frumos, cântând atât de bine, încât să va farmece, să uitați pentru o clipă că trebuie să fiți perfectă din punct de vedere muzical și al jocului scenic? A.G. Niciodată un spectacol nu are loc fără o repetiție. Nu am cântat niciodată într-un spectacol fără să repet cu partenerii, nu am înlocuit niciodată pe nimeni, poate, cu o singură excepție. Deci, îmi întâlnesc colegii la repetiții, suntem în blue jeans, cum să spun, ne aflăm complet într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
jocului scenic? A.G. Niciodată un spectacol nu are loc fără o repetiție. Nu am cântat niciodată într-un spectacol fără să repet cu partenerii, nu am înlocuit niciodată pe nimeni, poate, cu o singură excepție. Deci, îmi întâlnesc colegii la repetiții, suntem în blue jeans, cum să spun, ne aflăm complet într-o altă stare. Până ce fiecare dintre noi intrăm în rolul respectiv este un drum destul de important. A.V. V-am adresat această întrebare ... A.G. Dacă m-am îndrăgostit, vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
V.I. -... Nu neapărat. Sunt regizori și regizori. Cu Andrei Șerban m-am înțeles foarte bine, maestrul Șerban este un om care pornește numai de la muzică, și aduce teatralitatea în operă, ceea ce este fantastic. Dar, lucrând cu dânsul, spre exemplu, în timpul repetițiilor cu spectacolul "Lucia di Lammermoor" îi spuneam "Andrei, uite, aici se poate așa, aici sunetul nu se aude, putem să schimbăm ceva", și a fost foarte receptiv. Sau el m-a întrebat. Colaborarea noastră a fost foarte apropiată. A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a vorbi. Eu vorbesc ca în transă, nu țin minte detaliile, chiar dacă e o construcție coerentă, pregătită de o meditație. Dar, după ce vezi transcrierea unui discurs vorbit, ai o inevitabilă reținere. Sunt lucruri care, totuși, țin de oralitate, câte o repetiție, câte un accent care poate să pară parazitar, dar ideal este ca fiecare lucru să aibă logica lui intrinsecă, afirmată de la început. A.V. Da, dar cred că 90%, dacă nu mai mult din discursul Dumneavoastră liber, sigur, cu eliminările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un accent care poate să pară parazitar, dar ideal este ca fiecare lucru să aibă logica lui intrinsecă, afirmată de la început. A.V. Da, dar cred că 90%, dacă nu mai mult din discursul Dumneavoastră liber, sigur, cu eliminările unor repetiții, poate lua forma paginii de revistă sau de carte. D.H. Da, în orice caz, discursul liber are eficiența lui. Când eram în Consiliul executiv la Unesco, și vicepreședinte, ședințele noastre se țineau cu ușile închise, era puțină lume, dar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aveați cum să mi-o adresați: partenerul meu, plin de seducție, a fost, din copilărie, moartea! Moartea ca o prezență care te obligă. Discuția noastră poate să fie ultima, eu n-am voie să o ratez. Poate să fie ultima repetiție, poate să fie ultimul film. De asta, trebuie să arzi până la capăt. Arzi până la capăt! A.V. Prin creația dumneavoastră de film sau de teatru ați simțit dorința, v-ați gândit sau ați încercat vreodată să seduceți spectatorul? A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]