6,982 matches
-
cu mînie, ci cu o duioasă înțelegere. Fără de el, nici unul dintre noi nu am fi fost astăzi. Și atunci, cum să-l mai judecăm cu asprime pe Adam? Textul biblic oferă un răspuns la care merită să medităm: "Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor va fi împărăția cerurilor" [Matei, 5:3]: este șansa care i s-a oferit lui Adam și, prin aceasta, nouă înșine de a ne izbăvi de păcat. Cu o singură condiție: să nu identificăm "sărăcia
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie etc.). În realitate, Biblia ar putea fi și una și alta. "Acelora care nu se înșeală" (înțelepții sau cei "săraci cu duhul"?!) le revine sarcina de a acredita cîndva, fără nici un fel de dubiu, o atare supoziție. Timpurile viitoare trebuie să o afle. 2.2. CONCLUZII PREFIGURATOARE Ca să conchidem: instaurarea răului și implicit a minciunii în lume s-a realizat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
omului în cultură, în civilizație, care nu ar face altceva decît să activeze potențe latente pe care omul le are prin naștere, dar pe care nu a avut încă prilejul să le desfășoare. De aici, poate, fericirea biblică a "celor săraci cu duhul". În această ipostază, însă, ipoteza dualistă a "potențialității" care devine performanță doar în condițiile unui anumit mediu social (cu care boșimanii se vede că încă nu s-au confruntat, trăind încă "în sînul lui Avraam") rămîne în întregime
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
am greșit făcînd acest lucru" (iubire, căsătorie, adulter etc.) pînă la cele ale vizitatorului la un bolnav internat în spital, căruia i se spune: "Sînt sigur că în curînd te vei (însănătoși și) întoarce acasă", în timp ce se gîndește, de fapt: "Săracul, nu mai are mult de trăit". • În viața publică a individului se pot constata tot atîtea tipuri de minciuni cîte tipuri de relații interumane pot fi definite: între parteneri, între subordonați și șefi sau invers etc. Alianțele la înșelătorie, tendința
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au avut un impact semnificativ asupra studiului politicii globale. Aceste chestiuni s-au remarcat în studii ale "regimurilor internaționale" cu responsabilități pentru probleme de mediu. Aspectele legate de dreptatea globală s-au aflat în centrul discuțiilor despre distribuția justă între săraci și bogați, despre responsabilitățile morale de a repara daunele aduse mediului. Obligațiile față de speciile non-umane și față de generațiile viitoare au fost teme importante ale eticii mediului. Ecologismul internațional a criticat presupozițiile dominante până în anii '60 despre creșterea economică nelimitată și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o ordine mondială complexă în care există o tensiune crescândă între principiile teritorialității și interdependenței (Cox 1993: 260-3; Gill 1996). O parte dintre consecințele acestei globalizări economice sunt, după cum au menționat Cox (1999) și Gill (1996), polarizarea bogaților și a săracilor, creșterea anomiei sociale, o societate civilă inactivă, creșterea populismului exclusivist (grupuri de extremă dreaptă, xenofobe și rasiste). Atunci când reflectăm la ordinile mondiale în schimbare, după cum spune Cox (1999: 4), scopul este acela de "a servi ca ghid de acțiune pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe credincioși să participe la liturghie. Apare tema făcută celebră în anul 600 de Grigore cel Mare, în scrisoarea către episcopul iconoclast al Marsiliei, Biblia idiotarum: pictura este pentru neștiutorii de carte ceea ce Scriptura este pentru cărturari pe scurt, Evanghelia săracului. Se răspunde astfel la o dublă cerință: cea a cărturarilor și cea a copiilor. Nu sunt păpușile idolii celor mici, iar idolii păpușile celor mari? Soluția cea mai ușoară imaginea ca roată de rezervă a pastoralelor: "căci este mult mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
întreținerii zi de zi a unei "bune imagini" incită la folosirea banilor negri, la deturnarea de fonduri publice și la revenirea în forță a cavalerilor industriei. Inegalitatea din democrația mediatică nu ține doar de capacitatea individuală de emisie, între noii săraci care receptează și noii bogați care fabrică, difuzează și triază vizualul. Ea ține și de capacitatea individului de a se face văzut, personal. În toate locurile publice (restaurant, teatru, avion etc.), prioritatea chipului deja văzut undeva față de cel nevăzut nicăieri
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Nordul a recâștigat cu o mână exclusivitatea pe care a pierdut-o cu cealaltă. Noua ecologie a privirii deschide, fără îndoială, câmpul vizual al fiecăruia, dar face mai problematic "dialogul culturilor", lărgind mai mult ca niciodată prăpastia dintre bogați și săraci. O țară săracă poate să aibă poeți buni, romancieri buni și chiar un ziar bun; nu poate să aibă o televiziune bună. Și cu atât mai puțin un cinema competitiv. Tagore și Gide puteau să discute de la egal la egal
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
soare (adică sistemul în care trăim este just, iar aspectele negative sunt consecințe momentan neprevăzute, fiindcă o reformă ici, un ban dincolo pot rezolva problemele); alții cred că trăim o mutație profundă (inegalitățile sunt inerente unui sistem axat pe profit; săracii, șomerii etc. nu sunt consecințe momentan neprevăzute, ci rezultatul funcționării sistemului, deci sistemul e problema); nostalgicii sunt aceia care oftează după modelul societății agrare, cu organizare stabilă, "de monolit", cu convingeri religioase tari, cu clase sociale clar ierarhizate, cu identități
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
socio)culturile locale adoptă principii, mize și acțiuni ale acesteia și le pun în act. Dar nu toate populațiile, popoarele, statele "se mondializează" dacă sesizează că efectele acesteia sunt inegale, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații, dacă decalajele între bogați și săraci sunt și rămân mari, dacă apar mereu alte decalaje 11. După Adam Smith, David Ricardo considera că piața este cea care "împinge" fiecare națiune să se specializeze în ceva în care excelează. În economia de piață, dependența fiecăruia de celălalt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Alții nu se plâng de salariul mic fiindcă munca li se pare interesantă (În lume e rău, dar situația mea nu e atât de proastă; nu există societate perfectă, așa că soarta mea e acceptabilă...). Muncitorii îi deplâng pe șomeri, pe săraci etc., dar nu spun că aceștia nu-și merită soarta. Dimpotrivă, îi condamnă că nu și-au folosit la timp energia, curajul, libertatea. Când se dau ajutoare acestora, muncitorii se plâng fiindcă doar ei plătesc, fiindcă ajutoarele sunt prea mari
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de oameni consumă zilnic mai puțin de 300 calorii, că circa două miliarde trăiesc în "mizerie", nu au loc de muncă, nu au venit fix, adăpost, apă potabilă, medicamente, acces la educație...). Globalizarea ar trebui înțeleasă ca o poartă deschisă săracilor și bogaților spre piața mondială, ca toți să se poată înscrie cu șanse în "cursa dezvoltării", ca într-o ... "cupă mondială". Din păcate, nu a schimbat cu mult datele privind sărăcia devenită "fenomen social global"161 care poate afecta pacea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
3 În Monitoring Quality of Life in Europe 162, calitatea vieții este apreciată cu indicatori obiectivi și subiectivi care vizează resursele și oportunitățile. Atunci când analizează condițiile de acces la realitatea pe care indicatorii o numesc calitatea vieții, se ajunge ... la săraci 163, deoarece calitatea vieții este legată de bunăstare, dezvoltare umană, includere socială 164 și nu toți oamenii trăiesc în bunăstare, nu toți își dezvoltă capacitățile, nu toți sunt incluși social, economic ... Nici calitatea vieții și nici sărăcia din țările europene
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
etnice (76% dintre țigani sunt săraci, 58% dintre etnicii turci) etc. În România se poate urmări evoluția în timp a incidenței sărăciei, plecând de la componența coșului minim de consum alimentar (determinat pe baza structurii consumului alimentar pe parcursul unui an). De săraci și sărăcie a început să se vorbească aici după 1990 (fiindcă regimul comunist nu accepta că sub conducerea sa "înțeleaptă" în țară putea fi sărăcie...). Subiectul a fost deschis de către mass-media, de către unii oameni politici (mai ales din "opoziție"), de către
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
după 1990 (fiindcă regimul comunist nu accepta că sub conducerea sa "înțeleaptă" în țară putea fi sărăcie...). Subiectul a fost deschis de către mass-media, de către unii oameni politici (mai ales din "opoziție"), de către unele instituții (inter)naționale, fiind amplu mediatizate numărul săracilor, identitatea lor, cauzele sărăciei etc. și puțin evidențiate soluțiile de reducere a acesteia. România a intrat pe traiectoria economiei de piață, a intrat în NATO, în Uniunea Europeană, schimbările au indus stări tensionale, conflicte, "mineriade", momente de progres și de regres
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe care o parcurge România de la socialism la capitalism, fiind determinată de "restructurarea" economiei, de "moștenirea comunistă", de actele de corupție, de trecerea de la hiper-centralizare la "liberalizare" (de la o extremă la alta) etc. Adepții explicațiilor cauzaliste ale sărăciei susțin că: săracul însuși e vinovat de situația de sărăcie în care se află, el singur a ajuns în această stare; cauza este organizarea societală; sărăcia este un fenomen social normal în societate, cu rădăcini adânci și dependente de factori care nu pot
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
responsabilitatea pentru condițiile, nivelul de trai al oamenilor etc., iar mentalitatea paternalistă 176 supraviețuiește. Opțiunea pentru o explicație sau alta poate orienta politicile sociale: dacă individul este considerat "vinovat că a ajuns sărac", politicile sociale vor prevedea beneficii minime pentru săraci, evaluări serioase ale (in)capacităților, ale resurselor lor; dacă se consideră că sărăcia este produsă de "nedreptatea socială" etc., politicile sociale pot prevedea măsuri (generoase) de protecție și ajutor social. Este utilă identificarea a ceea ce împiedică rezolvarea sau dispariția unei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
roade, familia ajunge să nu-și poată plăti impozitele, întreținerea, utilitățile, apar neînțelegeri în casă, violența, simțământul că situația e fără ieșire... Cum "o nenorocire nu vine niciodată singură", autopercepția prăbușirii contribuie și ea la căderea liberă în sărăcie... Cei săraci sunt evitați de "prieteni", de rude. Nu sunt respectați cei care-și duc viața "de azi pe mâine", care nu-și trimit copiii la școală, care nu-și achită facturile la curent, gaz, apă... Sărăcia este deci însoțită de marginalizare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
slăbesc cultura națională. Sociocultura unei societăți se construiește pas cu pas, prin socializarea din familie, școală, comunitate, prin instituții culturale, prin mass-media. Dacă familia este săracă, sărăcia îi va dirija scala de valori, îi va contura aspirațiile și filosofia vieții. Săracii sunt vulnerabili cultural, tradițiile, cunoștințele și abilitățile lor fiind ignorate și (auto)denigrate. Dacă săracii sunt numeroși, se diminuează șansele manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați de supraviețuirea fizică se refugiază în cultura săracilor 219. De-
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
școală, comunitate, prin instituții culturale, prin mass-media. Dacă familia este săracă, sărăcia îi va dirija scala de valori, îi va contura aspirațiile și filosofia vieții. Săracii sunt vulnerabili cultural, tradițiile, cunoștințele și abilitățile lor fiind ignorate și (auto)denigrate. Dacă săracii sunt numeroși, se diminuează șansele manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați de supraviețuirea fizică se refugiază în cultura săracilor 219. De-a lungul "tranziției postcomuniste", grupuri cu risc ridicat de sărăcire 220 au fost: șomerii, lucrătorii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dirija scala de valori, îi va contura aspirațiile și filosofia vieții. Săracii sunt vulnerabili cultural, tradițiile, cunoștințele și abilitățile lor fiind ignorate și (auto)denigrate. Dacă săracii sunt numeroși, se diminuează șansele manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați de supraviețuirea fizică se refugiază în cultura săracilor 219. De-a lungul "tranziției postcomuniste", grupuri cu risc ridicat de sărăcire 220 au fost: șomerii, lucrătorii pe cont propriu în sectoare neagricole, gospodăriile cu cinci sau mai mulți membri, țiganii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
filosofia vieții. Săracii sunt vulnerabili cultural, tradițiile, cunoștințele și abilitățile lor fiind ignorate și (auto)denigrate. Dacă săracii sunt numeroși, se diminuează șansele manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați de supraviețuirea fizică se refugiază în cultura săracilor 219. De-a lungul "tranziției postcomuniste", grupuri cu risc ridicat de sărăcire 220 au fost: șomerii, lucrătorii pe cont propriu în sectoare neagricole, gospodăriile cu cinci sau mai mulți membri, țiganii, copiii etc. Salariații au intrat într-un proces de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
suport personalizat diferențiat pe grupuri și persoane; deplasarea accentului pe prevenire; abordarea inclusivă o societate inclusivă înseamnă o societate care produce mai puțină sărăcie și excludere socială și are capacități de a le preveni; evitarea discriminării între "cei mai puțin săraci" și "cei mai săraci" politica socială centrată excesiv pe ajutorarea "celor mai săraci" riscând să accentueze excluderea acestora; scoaterea din sărăcie prin oferirea de oportunități (centrarea pe "reducerea sărăciei" înseamnă menținerea problemei sărăciei...); principiul eliminării disparităților social-economice, fapt care necesita
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
face în alte țări" etc., dar ... sărăcia nu s-a diminuat, nici sentimentul sărăcirii. Este drept că sărăcia este și subiectivă, în relație cu aspirațiile oamenilor (așa se face că într-un sat foarte sărac puțini locuitori se autopercep ca săraci, în timp ce în altele, prospere, cei mai mulți se consideră săraci...), dar planurile, programele, proiectele nu au avut impact nici asupra sărăciei obiective, din moment ce multora nu le-a rămas decât soluția migrării... După 1990 au plecat în străinătate peste trei milioane de români
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]